BusinessMagazin

Tag: arest

  • Consiliul de Administraţie al RA-APPS se întruneşte pentru a lua măsuri legate de directorul Surdu

    “Având în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti, de arestare preventivă a domnului Georgian Gabriel Surdu, director general al Regiei Autonome ”Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, Consiliul de Administraţie se va întruni în ziua de miercuri, 13 mai 2015, pentru a stabili măsurile legale corespunzătoare“, a comunicat regia.

    Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, a fost arestat, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro, a decis Curtea de Apel Bucureşti.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au decis să admită contestaţia procurorilor DNA la decizia Tribunalului Bucureşti, prin care s-a dispus cercetarea lui Surdu sub control judiciar.

    Astfel, CAB a dispus, marţi, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv.

    Sentinţa este definitivă, Gabriel Surdu urmând să fie încarcerat.

    Surdu a fost reţinut de procurorii DNA, în 29 aprilie, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale, pe care o conducea printr-un intermediar, obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro. În 1 mai, analizând cererea procurorilor, Tribunalul Bucureşti a dispus cercetarea lui Gabriel Surdu sub control judiciar.

    Soluţia luată de Tribunalul Bucureşti nu a fost definitivă, motiv pentru care aceasta a fost contestată de anchetatori, în final, Curtea de Apel Bucureşti admiţând cererea lor.

    Procurorii DNA au făcut, în 29 aprilie, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă şi la locuinţele unor persoane suspectate de fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013-2014.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că şeful RA-APPS, Georgian Gabriel Surdu, este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcţie, să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări în judeţul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.

    Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu şi l-ar fi sprijinit să obţină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.

    În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horaţiu Daniel Vidan Popa primarului localităţii Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare şi execuţie privind “Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.

    Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.

    Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.

    Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

  • Un jurnalist demască minciuna din jurul morţii lui Osama bin Laden

    Conform lui Hersh, Osama nu se ascundea în Pakistan, ci era prizonierul armatei pakistaneze, care îl ţinea în arest la domiciliu şi a primit fonduri din partea Arabiei Saudite pentru deţinerea sa. O confirmare a acestei ipoteze ar putea fi un articol din New York Times care preciza, anul trecut, că serviciile pakistaneze de spionaj aveau un birou special desemnat să gestioneze cazul bin Laden.

    O altă inadvertenţă este cea a interogatoriilor dure care au dus la prinderea teroristului, aşa cum apar în filmul Zero Dark Thirty; în realitate a fost vorba de un informator care voia recompensa de 25 de milioane de dolari şi care a luat legătura cu oficialii americani din Pakistan.

    Trupele SEAL nu au dus niciun fel de luptă pentru a ajunge în dormitorul lui bin Laden; mai degraba s-au strecutat în locuinţă şi l-au ucis neînarmant.

    Trupul lui Bin Laden nu a fost aruncat în mare; părţi din trupul său au fost aruncate în munţii Hindukuş de către trupele SEAL pe drumul de întoarcere în Afghanistan.

    Hersh este un laureat al premiului Pulitzer care a scris timp de decenii întregi despre armata SUA şi este un colaborator permanent al revistei New Yorker.

     “Minciuna la nivel înalt rămâne modul preferat de lucru al oficialilor americani, alături de închisorile secrete, atacurile cu drone, atacurile nocturne ale Forţelor Speciale, ignorarea ierarhiei şi eliminarea celor care ar putea spune nu”, consideră Hersh.

  • DNA cere din nou arestarea lui Ilie Carabulea pentru că a influenţat, prin intimidare, martori

    Procurorii anticorupţie au mai cerut, în iulie 2014, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig. Propunerea a fost admisă de instanţă, iar omul de afaceri a fost încarcerat. Ulterior, el a fost plasat în arest la domiciliu, în decembrie 2014, iar mai apoi s-a dispus judecarea sub control judiciar, începând din februarie.

    Conform unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), noua propunere de arestare preventivă, trimisă Curţii de Apel Bucureşti, a fost formulată ca urmare a faptului că Ilie Carabulea a încălcat în mod repetat obligaţiile impuse de instanţă, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.

    Potrivit referatului de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, ulterior luării acestei măsuri Carabulea, în mod direct sau indirect, a continuat să determine diverse persoane “prin fapte cu efect vădit intimidant” – legate de notorietatea şi potenţa financiară a omului de afaceri – ă, să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată.

    “Aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane că inculpatul este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanţei penale convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia. De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în faţa instanţei de judecată, în acest sens dispunând chiar reziliarea contractului de muncă al unui angajat”, conform DNA.

    Anchetatorii susţin că Ilie Carabulea a fost ajutat de diverşi angajaţi ai firmelor pe care le deţine, în mod direct sau indirect.

    “Astfel, în intervalul februarie – martie 2015, inculpatul Carabulea Ilie a încălcat cu rea-credinţă restricţiile instituite de instanţa de judecată, respectiv a intervenit în administrarea activităţii economice a SC Atlassib SRL (în cadrul căreia deţinea, la momentul încălcării interdicţiilor, un număr majoritar de părţi sociale) în administrarea activităţii economice a SC Carpatica Asig SA (care la momentul încălcării interdicţiilor, avea ca acţionar majoritar, societatea SC Atlassib SRL şi care are şi în prezent calitatea de inculpat în aceeaşi cauză penală dedusă judecăţii în care şi Carabulea Ilie are calitatea de inculpat), precum şi în administrarea activităţii economice a SC Star Motors SRL (în care inculpatul Carabulea Ilie avea la momentul încălcării interdicţiilor, calitatea de asociat semnificativ)”, precizează DNA.

    Ilie Carabulea, care deţine indirect şi controlează Carpatica Asig din Sibiu, şi Marian Mîrzac, fostul director general al firmei, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie la sfârşitul lunii ianuarie 2014, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la societatea de asigurări.

    Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, însă la finalul lunii iulie 2014 Curtea de Apel Bucureşti a decis, la propunerea procurorilor anticorupţie, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.

    Potrivit DNA, în intervalul 24 iunie – 5 iulie 2014, Ilie Carabulea a încălcat “în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

    Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiţii, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar şi prin intermediul unei alte persoane, cu inculpaţii SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanţii legali) şi Ana-Ina Crudu, dar şi cu mai mulţi martori din dosar.

    “Totodată, începând cu data de 25 iunie 2014, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA şi, implicit la activitatea desfăşurată de inculpaţi şi martori”, a arătat DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societăţii Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documente, între care un “Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27 iunie 2014, după unităţile instrumentare”, “Situaţia rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 1 – 27 iunie 2014 după unităţile instrumentare” şi “Carpatica raportare 23 -30 iunie 2014”.

    Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ştampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în faţa procurorilor anticorupţie de mai mulţi martori, care au fost audiaţi.

    În dosarul “Carpatica”, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie 2014, pe fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea – la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu – fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opriş – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.

    Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.

    Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac “au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor.

    “Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica “rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă”.

    Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.

    La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.

  • Executorul judecătoresc Dorina Gonţ, arestată pentru evaziune fiscală

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis propunerea procurorilor de arestare preventivă a Dorinei Gonţ, dar şi a lui Radu Abagiu, Adrian Mihai şi a omului de afaceri Ciprian Nistor, cel care ar controla firme offshore în conturile cărora ar fi fost viraţi bani din evaziune fiscală.

    Chiar dacă este executorie, măsură nu este definitivă, motiv pentru care aceasta poate fi contestată la instanţa supremă.

    Peste 70 de poliţişti, sub coordonarea procurorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, au făcut, luni, 15 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa, la persoane suspectate de evaziune fiscală, fiind percheziţionate şi două locuinţe folosite de soţii Dorina şi Lucian Gonţ.

    În urma percheziţiilor, au fost aduse la audieri opt persoane.

    Anchetatorii au demarat procedurile pentru instituirea sechestrului asigurator pe cinci imobile şi pe conturile executorului judecătoresc Dorina Gonţ, potrivit unor surse din Poliţie. Potrivit surselor citate, este vorba despre locuinţe de lux, o parte dintre acestea fiind situate în judeţul Ilfov, în localităţile Afumaţi, Popeşti Leordeni şi Corbeanca.

    Conform Poliţiei Române, în acest dosar este vizată activitatea infracţională a lucrătorilor unui birou de executor judecătoresc şi a reprezentanţilor a zece societăţi comerciale, suspectaţi de evaziune fiscală, prin sustragerea de la plata taxelor şi a impozitelor către bugetul de stat, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive.

    Prin comiterea acestor infracţiuni, în perioada 2011-2014, bugetul consolidat al statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de euro, a mai arătat Poliţia Română.

  • ICCJ a decis ca Darius Vâlcov să fie cercetat în arest la domiciliu

    Instanţa supremă a judecat luni propunrea DNA de prelungire a măsurii preventive în cazul lui Darius Vâlcov, aflat în arest din 2 aprilie, fiind acuzat că a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru.

    ICCJ a respins propunerea DNA şi a hotărât plasarea fostului primar al Slatinei şi ministru al Finanţelor în arest la domiciliu, însă decizia nu este definitivă. Astfel, Darius Vâlcov rămâne în arestul preventiv, până la o decizie definitivă de plasare a sa în arest la domiciliu sau de punere în libertate.

    Decizia de luni a ICCJ poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    Tot luni, instanţa supremă a decis să-i respingă lui Vâlcov cererea de înlocuire a măsurii cu arestul la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie, această hotărâre fiind definitivă.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov este arestat din 2 aprilie.

    Procurorii DNA au cerut, în 7 aprilie, instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arest preventivă pentru Darius Vâlcov, însă solicitarea a fost respinsă. Măsura a fost propusă de procurori după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, cererile de extindere a urmăririi penale, reţinere şi arestare preventivă pentru noile fapte de care este suspectat Darius Vâlcov.

    Potrivit procurorilor, începând din 2011 şi până la data reţinerii sale, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. Vâlcov s-ar fi folosit de informaţiile obţinute când a ocupat cele trei funcţii pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, deţinute de fostul ministru al Finanţelor, dar administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov rămâne în arest, în dosarul de corupţie

    Decizia a fost luată luni, de un complet de divergenţă, după ce, vineri, cei doi magistraţi din completul care a judecat dosarul nu au ajuns la o soluţie, unul dispunând menţinerea măsurii arestului preventiv şi celălalt, înlocuirea măsurii.

    Hotărârea este definitivă, astfel că Darius Vâlcov va fi cercetat în continuare în arest preventiv.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov este arestat din 2 aprilie.

    Procurorii DNA au cerut, în 7 aprilie, instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arest preventivă pentru Darius Vâlcov, însă solicitarea a fost respinsă. Măsura a fost propusă de procurori după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, cererile de extindere a urmăririi penale, reţinere şi arestare preventivă pentru noile fapte de care este suspectat Darius Vâlcov.

    Potrivit procurorilor, începând din 2011 şi până la data reţinerii sale, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. Vâlcov s-ar fi folosit de informaţiile obţinute când a ocupat cele trei funcţii pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, deţinute de fostul ministru al Finanţelor, dar administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Primarul din Gheorgheni, arestat preventiv pentru fapte de corupţie, a fost plasat în arest la domiciliu

    Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins propunerea procurorului de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, de prelungire a măsurii arestării preventive în cazul lui Mezei Janos şi a dispus punerea acestuia de îndată în libertate, decizia fiind definitivă.

    Astfel, primarul din Gheorgheni a fost plasat în arest la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile. Pe durata arestului la domiciliu, Mezei Janos trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţă ori de câte ori este chemat şi nu are voie să comunice cu un suspect, dar şi cu mai mulţi martori din dosarul în care este cercetat pentru abuz în serviciu şi şantaj. În cazul în care acesta încalcă cu rea-credinţă obligaţiile care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

    Primarul Mezei Janos a fost reţinut la sfârşitul lunii ianuarie de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu şi şantaj, el fiind prezentat apoi Tribunalului Mureş cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă instanţa a decis atunci ca acesta să fie cercetat sub control judiciar.

    Pe perioada măsurii preventive, lui Mezei Janos i s-a interzis să exercite funcţia de primar, dar şi să comunice, direct sau indirect, cu anumite persoane.

    Cu toate acestea, potrivit procurorilor DNA, Mezei Janos a continuat să se comporte, în anumite situaţii, ca primar al municipiului Gheorgheni, încercând să determine consilierii locali să adopte în şedinţă textul unei scrisori al cărei iniţiator a fost el însuşi. Documentul urma să fie adresat din partea Consiliului Local Gheorgheni acţionarului majoritar al SC Monturist SRL, cu solicitarea ca acesta din urmă să fie convins să îl oblige pe denunţător să-şi retragă sesizarea penală formulată împotriva edilului.

    Totodată, Mezei Janos ar fi determinat o persoană din Primăria Gheorgheni să ia înregistrările dezbaterilor şedinţei Consiliului Local din 16 februarie de la consilierul la care se aflau şi să i le trimită acasă, în condiţiile în care o copie a acestor înregistrări putea fi obţinută de persoanele interesate numai dacă ar fi fost depusă o cerere în acest sens şi solicitantul ar fi plătit cheltuielile pentru realizarea copiei.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au extins acţiunea penală faţă de Mezei Janos cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la delapidare.

    Astfel, procurorii au cerut înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă, iar în 19 martie Curtea de Apel Târgu Mureş a decis arestarea preventivă a primarului.

    În ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale se arăta că, în cursul anului 2013, Mezei Janos, în calitate de primar al municipiului Gheorgheni, judeţul Harghita, şi-a exercitat în mod fraudulos atribuţiile de serviciu, încheind, în numele municipiului, un contract de vânzare-cumpărare a unei parcele de teren în suprafaţă de 400 de metri pătraţi, amplasată pe malul Lacului Roşu, prin care a înstrăinat acest bun către o societate comercială, în condiţiile în care acest teren nu putea să fie vândut, deoarece constituia parte din capitalul social adus ca aport la S.C. Monturist S.R.L de către municipiul Gheorgheni (sub forma folosinţei bunului, prin concesionarea pe o durată de 49 de ani către societatea respectivă).

    De asemenea, în 17 ianuarie, Mezei Janos l-a somat pe administratorul S.C. Monturist S.R.L, care este denunţătorul în acest caz, ca, până în 19 ianuarie, ora 09.00, să vină la sediul Primăriei şi să-şi prezinte demisia, în caz contrar “urmând să sufere consecinţe negative, precum darea în vileag a unor fapte reale şi/sau imaginare care îl vor determina să nu mai poată munci şi locui în municipiul Gheorgheni”.

    “În acest mod, Mezei Janos încerca să îl determine pe administratorul S.C. Monturist S.R.L să renunţe la demersurile sale legitime de a obţine, prin diverse demersuri legale (acţiuni civile în justiţie, denunţuri penale etc.), restabilirea integrităţii patrimoniului societăţii. Acest demers al inculpatului Mezei Janos a avut ca scop asigurarea şi pe viitor a folosinţei netulburate a terenului obţinut ilegal de către reprezentantul firmei care obţinuse, în nod nelegal, terenul de 400 metri pătraţi”, susţinea DNA.

    Primarul Mezei Janos declara atunci, corespondentului MEDIAFAX, că la percheziţiile care avuseseră loc procurorii anticorupţie i-au cerut “toate actele în legătură cu Monturist”.

    “M-au întrebat în legătură cu Monturist – este firma noastră, a primăriei, unde suntem proprietari cu 48%. Nu ştim ce vor deocamdată, mi-au zis să dau toate actele în legătură cu Monturist. Eu sunt acasă şi sunt (n.r. – procurorii DNA) la mine, şi la primărie, şi nu ştiu pe unde mai sunt, şi ne cer toate documentele. Eu nu am nimic cu chestia asta, este un denunţ, se pare fals, pe care domnii trebuie să-l vadă şi să-l controleze”, spunea primarul.

    El preciza că nu este implicat deloc în firma respectivă.

    Mezei Janos este membru al Partidului Civic Maghiar şi se află la al doilea mandat consecutiv în funcţia de primar.

  • Tribunalul Constanţa a decis că ginerele lui Bercea Mondial poate fi judecat în arest la domiciliu

    Avocatul familiei lui Sandu Anghel, Pavel Abraham, a solicitat, marţi, Tribunalului Constanţa unde a avut loc un nou termen în dosarul în care cinci membri ai familiei Anghel sunt judecaţi pentru şantajarea lui Mircea Băsescu, înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar sau arestul la domiciliul pentru Marius Constantin. Instanţa a amânat pronunţarea pentru joi.

    Astfel, magistraţii au admis, joi, cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, respingând însă solicitarea de judecare sub control judiciar.

    Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Constanţa în termen de 48 de ore de la comunicare.

    Marius Constantin se află în arest preventiv din 30 mai 2014.

    Soţia lui Bercea Mondial, doi fii ai acestuia, Florin şi Grinică Ion Anghel, precum şi fiica şi ginerele lui Sandu Anghel, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie din Constanţa, la sfârşitul lunii iunie, fiind acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

    Dosarul se judecă la Tribunalul Constanţa, iar următorul termen pe fond va avea loc în 21 aprilie.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor constănţeni, în 1 noiembrie 2013, Florin Anghel i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea în presă a unor informaţii compromităţoare, de corupţie, în care ar fi fost implicat acesta şi familia sa.

    În 26 martie 2014, Florin Anghel, împreună cu mama sa, Fănica, l-au ameninţat şi pe Marian Căpăţână, martor în dosar, pentru a-l determina să dea suma de 280.000 de euro sau să îşi transfere averea în proprietatea lor. Ulterior, în 26 mai şi 29 mai, fiica lui Bercea, Izaura Anghel, concubinul acesteia, Marius Constantin, şi fratele minor al femeii, Grinică Ion Anghel, au mers din nou la Mircea Băsescu, cu aceleaşi ameninţări despre pretinsa implicare în infracţiuni de corupţie, cu scopul de a-l determina să îi dea cei 280.000 de euro.

    Conform sursei citate, în 29 mai, cei trei au primit 10.000 de euro de la Mircea Băsescu, fiind prinşi în flagrant de procurorii anticorupţie.

  • Darius Vâlcov, arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis astfel contestaţia procurorilor DNA la decizia din 26 martie prin care s-a decis cerecetarea lui Vâlcov în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    Judecătorii au decis ca Vâlcov să fie arestat preventiv 23 de zile, între 2 şi 24 aprilie.

    Instanţa supremă a judecat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, iar joi a fost anunţată decizia judecătorilor, aceasta fiind definitivă.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost arestat la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a lui Vâlcov.

    Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reţinerea şi arestarea sa.

    Plenul Senatului a aprobat miercuri şi cea de-a doua cerere a DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov fiind înregistrate 106 opţiuni “pentru” şi 29 “împotrivă”.

    DNA a cerut Senatului în 24 martie noul aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi. Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marţi, această nouă cerere a DNA.

    Darius Vâlcov, care marţi a fost la DNA pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, petnru MEDIAFAX, că miercuri fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Darius Vâlcov, arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis astfel contestaţia procurorilor DNA la decizia din 26 martie prin care s-a decis cerecetarea lui Vâlcov în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    Judecătorii au decis ca Vâlcov să fie arestat preventiv 23 de zile, între 2 şi 24 aprilie.

    Instanţa supremă a judecat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, iar joi a fost anunţată decizia judecătorilor, aceasta fiind definitivă.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost arestat la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a lui Vâlcov.

    Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reţinerea şi arestarea sa.

    Plenul Senatului a aprobat miercuri şi cea de-a doua cerere a DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov fiind înregistrate 106 opţiuni “pentru” şi 29 “împotrivă”.

    DNA a cerut Senatului în 24 martie noul aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi. Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marţi, această nouă cerere a DNA.

    Darius Vâlcov, care marţi a fost la DNA pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, petnru MEDIAFAX, că miercuri fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.