Tag: apel
-
Iohannis: O ordonanţă privind graţierea şi amnistia ar declanşa o criză politică fără precedent/ Apel la politicienii din PSD
”Graţierea şi amnistia au fost deja tema unei ordonanţe de urgenţă la începutul anului 2017 şi a dus la manifestări foarte ample din partea românilor, care nu-şi doresc aşa ceva. Ordonanţa 13, la vremea respectivă, a fost retrasă. Însă există în continuare semnale că în PSD nu s-a abandonat această idee, chiar unii politicieni din PSD vehiculează aceste idei în spţiul public. O astfel de ordonanţă care priveşte amnistia şi graţierea ubnor politicieni, până la urmă, ar fi o catastrofă pentru România. Adoptarea unei astfel de ordonanţe ar declanşa o criză politică fără precedent în România”, a declarat Klaus Iohannis.El a făcut un apel la politicienii din PSD ”care sunt lucizi ca să întreprindă orice consideră ei ca o astfel de ordonanţă să iasă din discuţie şi să nu fie aprobată în guvern”.”Momentan altceva decât unele declaraţii ale unor politicieni nu avem, dar eu rămân conectat şi voi face tot ce se poate face din poziţia de preşedinte pentru a nu se ajunge la o nouă situaţie de acest tip”, a mai spus preşedintele Iohannis. -
Gabriela Firea se luptă pentru menţinerea celor 22 de companii municipale, după ce Curtea de Apel a anulat hotărârile de înfiinţare
„Companiile municipale îşi desfăşoară activitatea în continuare, ele nu au fost nici radiate de la Registrul Comerţului şi nici nu au fost declarate ilegale, a fost vorba doar despre o discuţie în Justiţie cu privire la votul care ar fi trebuit să fie necesar la momentul intenţiei iniţiale de a se constitui aceste companii. Nicăieri în România votul pentru buget nu se dă în majoritatea calificată de două treimi (…) Este doar un moment neplăcut din punct de vedere politic şi mediatic, este speculat de opoziţia din Consiliul General, formată din USR şi PNL, dar cu siguranţă vom depăşi această perioadă”, a declarat, luni, Gabriela Firea.Edilul Capitalei a mai declarat că directorii companiilor municipale au contractat o casă de avocatură, pentru a-i da în judecată pe liderii politici care „denigrează” aceste societăţi.„Am discutat cu directorii acestor companii, care studiază, şi de asemenea au contractat o casă de avocatură pentru a-i da în judecătată pe cei care denigrează aceste compnaii, inclusiv lideri politici. În Codul Comercial sunt prevederi exprese în ceea ce priveşte apărarea brandului unei companii şi apărarea reputaţiei. În acest moment, aceste companii au contracte în derulare, au angajaţi”, a mai precizat Gabriela Firea. -
Maşina de sculptat
În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului.
-
Liviu Dragnea a dat în judecată instanţa supremă în cazul constituirii completelor de judecată
Liviu Dragnea a contestat la Curtea de Apel Bucureşti hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind constituirea completelor de cinci judecători. Până în prezent, nu a fost stabilit un termen de judecată, dosarul fiind înregistrat pe data de 5 octombrie.
La instanţa supremă a avut loc, luni, primul termen în apelul din dosarul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. La acest termen însă, Liviu Dragnea nu s-a prezentat, dar a cerut o amânare ca să îşi angajeze avocat. Următorul termen are loc pe 5 noiembrie.
Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.
-
EXCLUSIV. Judecătorul Constantin Udrea face acuzaţii fără precedent privind protocoalele: E crimă organizată. SRI acum nu mai are stăpân şi acţionează cum vrea
„Împotriva cui se îndreaptă aceste protocoale? Având în vedere că în centrul lor se află SRI, vedeţi că radiază ca o roată cu spiţe, către toate structurile judiciare, este de fapt o crimă organizată. Această activitate de creare şi de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificaţi, ştiu ce au făcut, ştiu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, ştiu că se adaugă la lege”, a declarat judecătorul Constantin Udrea, într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX.
Acesta a mai spus că protocoalele secrete le permit ofiţerilor SRI să controleze procesul penal, în locul procurorului: „Deşi legea îi obligă să furnizeze totul, prin protocoale se admite să nu se furnizeze totul, adică să nu se dea toată înregistrarea, să nu se dea tot documentarul, deşi legea obligă la asta”.
-
Instanţa a decis să înceapă judecata în dosarul lui Darius Vâlcov de la Tribunalul Gorj
Curtea de Apel Craiova a respins, joi, contestaţia fostului ministru al Finanţelor şi senator de Olt, Darius Vâlcov, şi a altor doi inculpaţi din dosar, faţă de decizia din luna mai a acestui an a Tribunalului Gorj, care a dispus începerea judecăţii.
Decizia instanţei este definitivă, dezbaterile pe fond urmând să înceapă la Tribunalul Gorj.
Consilierul premierului Viorica Dăncilă este acuzat de instigare la dare şi luare de mită, procurorii având informaţii că Vâlcov ar fi mituit un funcţionar din cadrul Oficiului de Cadastru.
-
Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale
Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.
„Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.
Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.
-
BREAKING Procurorul Adina FLOREA este propunerea ministrului Tudorel Toader pentru funcţia de procuror şef DNA
„În urma desfăşurării procedurii de selecţie care a avut loc în perioada 6 august – 4 septembrie 2018, la sediul Ministerului Justiţiei, vă aducem la cunoştinţă faptul că propunerea ministrului justiţiei Tudorel TOADER pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este doamna Adina FLOREA. În conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează ca această propunere să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obţinerii avizului consultativ, şi ulterior, Preşedintelui României, domnul Klaus IOHANNIS, pentru numirea în funcţie”, se arată în anunţul publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Adina Florea vine de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Înainte de această funcţie, Adina Florea a ocupat şi scaunul de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, dar şi pe cel de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Adina Florea a cerut redeschiderea dosarului în care fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost cercetat după ce a defilat îmbrăcat într-o uniformă cu însemne naziste la o prezentare de modă din Mamaia, în iulie 2009. Dosarul a fost închis pentru că ţinuta nu avea legături cu nazismul, însă Florea a infirmat soluţia.
-
Premieră în JUSTIŢIE. Instanţa a pronunţat PRIMA ACHITARE motivată de ILEGALITATEA interceptărilor obţinute în baza PROTOCOLULUI SRI-PG
Magistraţii arată că orice normă juridică trebuie să fie ”edictată în acord cu principiile constituţionale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală”. Tehnic vorbind, judecătorii militari au creat o jurisprudenţă care ar putea genera, în lanţ, un şir de achitări în dosarele create pe baza probelor obţinute de echipele mixte SRI-PG.În motivarea soluţiei de achitare a lui Cantemir Groza, subofiţer din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bihor, acuzat de luare de mită, magistraţii arată că probele care au stat la baza condamnării în primă instanţă sunt interceptări obţinute în baza protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI, ele fiind nule.Subofiţerul de jandarmi a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, în primă instanţă, iar în luna iulie (la apel), Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a achitat definitiv pe bărbat.
”Apărătorul inculpatului a arătat că este în imposibilitatea de a formula apărările adecvate prin interzicerea accesului la fişa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenţei CEDO; a arătat, de asemenea, că probele obţinute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vigoare şi aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obţinute în afara cadrului procesual penal”, se arată în motivare.
Instanţa: Probele obţinute de echipele mixte sunt nule absolut
Magistraţii mai consideră că a fost nesocotit principiul loialităţii probelor – prin activitatea comună a echipelor mixte urmând o procedură secretă, iar constatarea nulităţii, indiferent dacă este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulităţii.
-
Sebastian Ghiţă rămâne cu mandatul de arest preventiv. Decizia Curţii de Apel Ploieşti este defintivă
Decizia Curţii de Apel Ploieşti este definitivă.
Săptămîna trecută, magistraţii Tribunalului Prahova au respins ca neîntemeiată cererea fostului deputat Sebastian Ghiţă de revocare a măsurii arestului preventiv, însă decizia instanţei a putut fi contestată în 48 de ore de la comunicarea minutei.
„Prin încheierea pronunţată de Secţia Penală a Tribunalului Prahova, la data de 28.08.2018, în dosarul nr. 3913/105/2018, instanţa a respins, în baza dispoziţiilor art. 242 Cod procedură penală, cererea de revocare a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, ca fiind neîntemeiată. Împotriva încheierii de mai sus-menţionate, pronunţate în camera de consiliu, se poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arăta în decizia instanţei Tribunalului Prahova.