Tag: apel

  • Apelul Preşedintelui Iohannis pentru diaspora. „Oare cât de multe victime va face epidemia? Nu ştim, dar depinde de noi să fie cât mai puţine”

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că urmează săptămâni dificile, cu mare încărcătură emoţională, în care va fi testată rezistenţa şi solidaritatea noastră. De asemenea, a făcut un apel către românii din diaspora, pe care i-a rugat să nu se întoarcă acasă anul acesta pentru sărbătorile pascale.

    „De acum  înainte urmează săptămâni foarte dificile care vor fi critice pentru sistemul medical din România. Vor veni momente cu mare încărcătură emoţională care ne vor testa solidaritatea şi unitatea. Avem de plâns 116 morţi. 116 semeni ai noştri şi-au pierdut viaţa răpuşi de acest virus. Oare cât de multe victime va face epidemia? Nu ştim, dar depinde de noi să fie cât mai puţine.

    Pandemia care afectează întreaga lume este una severă şi fiecare zi este o cursă contracronometru să salvăm viaţa semenilor noştri. Trebuie să câştigăm această luptă, iar măsurile de distanţare socială trebuie să rămână până când acest virus va trece – nimeni nu va fi cu adevărat în siguranţă până când nu vom fi cu toţii în siguranţă.” În legătură cu sărbătorile pascale, preşedintele Iohannis a spus: „Învierea Domnului găseşte întreaga omenire într-o criză profundă. Fac un apel necesar către românii din diaspora.

    Dragii mei, nu veniţi anul acesta acasă de sărbători, este foarte important să înţelegeţi, oricât de greu ar fi, că revenirea în ţară este extrem de periculoasă atât pentru voi, cât şi pentru cei pe care îi iubiţi atât de mult. Anul acesta vom fi alături de cei dragi, dar de la distanţă.

    Vom face astăzi aceste sacrificii dureroase pentru a fi din nou împreună mai târziu. Pentru milioane de credincioşi este o dramă reală să nu poată merge de Sfintele Sărbători la Biserică. Acum nu există altă cale de a vă proteja pe voi şi pe apropiaţii voştri decât prin a sta acasă – aceasta este cea mai bună manifestare a dragostei creştineşti şi a iubirii aproapelui.”

    De asemenea, Klaus Iohannis a mulţumit celor implicaţi în stoparea răspândirii bolii: „Contez pe voi şi vă mulţumesc pentru sacrificiile pe care le faceţi. Dragi români, doar respectând cu stricteţe regulile îi ocrotim pe cei apropiaţi. Este imperativ să staţi acasă şi să limitaţi deplasările doar la cele strict necesare.

    Atunci când mergeţi la cumpărături păstraţi distanţa de cel puţin doi metri – evitaţi orice contact direct, spălaţi-vă pe mâini când ajungeţi acasă. ;Nu în spitale vom opri epidemia, răspândirea virusului are loc în comunitate, atunci când oamenii nu înţeleg că de respectarea acestor reguli simple depinde întoarcerea la normalitate. Ca o adevărată familie care are grijă de fiecare dintre membrii săi vom câştiga şi această bătălie.”

  • ULTIMA ORĂ: Au fost anunţate noi cazuri de coronavirus in România

    Worldometers anunţă 131 de cazuri de coronavirus în România. Primarul din Brăila, Dragomir Marian, a scris pe Facebook că azi au fost confirmate primele două cazuri în oraş.

    Worldometers, care publică statistici în timp real, anunţă la această oră 131 de cazuri de coronavirus în România, din care 8 noi.

    Ultima informare a Grupului de Comunicare Strategică anunţă până acum existenţa a 123 de cazuri.

    Primarul din Brăila, Dragomir Marian, a scris pe Facebook că azi au fost confirmate primele două cazuri de COVID-19 şi că ambii pacienţi provin din centrul de carantină.

    „În momentul acesta sunt internaţi si izolaţi la Secţia de Boli Infecţioase din Spitalul Judeţean de Urgenţa Braila. Aceştia au sosit în mod controlat de la punctul de trecere a frontierei, în data de 12.03.2020 si introduşi direct in spaţiul de carantină, neavând contact cu alte persoane”, a scris edilul.

    Ultimele două cazuri erau ale unei femei de 58 ani din Bucureşti, asistent medical la Spitalul Gerota, şi al unui tânăr de 24 ani, din Bucureşti, inginer horticol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene a lansat un apel în valoare de 2 milioane de euro pentru reintegrarea şomerilor din Valea Jiului în câmpul muncii

    Ministerul Fondurilor Europene a lansat astăzi un apel de finanţare în valoare de 2 milioane de lei pentru recalificarea şi reintegrarea şomerilor din Valea Jiului în câmpul muncii. Partenerii eligibili din acest apel pot fi Camerele de Comerţ şi Industrie, organizaţii patronale, organizaţii sindicale, asociaţii şi fundaţii, furnizorii acreditaţi de servicii specializate, furnizorii autorizaţi de cursuri de formare profesională şi universităţile.

    „Este un apel de proiecte pilot. Apelul este lansat de astăzi, urmează depunerea aplicaţiilor de finanţare, iar în 3-4 luni începem semnarea contractelor. Prima regiune care va beneficia de program va fi Valea Jiului, unde vorbim de 1.560 de şomeri, proiectul va continua şi în zone ca Motru – Rovinari, Maramureş, Bucovina. Celelalte regiuni sunt în discuţie, gândim apelul de proiecte pentru acestea. E bine să avem această testare pilot în primă fază”, declarat Marcel Boloş în cadrul unei conferinţe de presă.

    În cadrul acestui apel de finanţare vor fi luate trei tipuri de măsuri pentru recalificarea şomerilor din Valea Jiului şi reintegrarea lor în câmpul muncii: persoanele fără un loc de muncă vor beneficia de cursuri de recalificare,  beneficiarii fondurilor europene având obligaţia să integreze în câmpul muncii cel puţin 30% dintre cursanţi, cei care vor absolvi cursurile de recalificare vor primi o primă de integrare sub forma de echipamente de muncă, iar angajatorii persoanelor reintegrate vor primi o subvenţie de 2.250 de lei pentru fiecare angajat, pe parcursul unui an.

    „Angajatorii vor beneficia de o subvenţie în valoare de 2.250 de lei pentru fiecare angajat, pe o perioadă de un an zile. Nu există un număr maxim de angajaţi pe care acesta poate să îi integreze. Nu am fixat o tipologie a cursurilor, beneficiarii vor decide în funcţie de nevoile fiecărei zone (croitorie, confecţionare de mobilă şi altele)”, a explicat Marcel Boloş.

     

     

  • ​COVER STORY BM 2019: Cine este Mihai Alisie, românul din spatele proiectului de 23 de miliarde de dolari Ethereum şi care este următorul domeniu pe care vrea să îl revoluţioneze

    În 2011, când românii începeau să îşi cumpere câte un iPhone 4, când România încerca să îşi revină după şocurile crizei şi doar 4% dintre români cumpărau produse şi servicii prin intermediul internetului, potrivit datelor Comisiei Europeane, un tânăr proaspăt absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, citea pentru prima dată despre criptomonede şi despre bitcoin.

    Lansat atunci, la 24 de ani, într-o provocare personală de a vedea dacă pokerul poate fi un sport care ţine mai mult de abilităţi decât de noroc, Mihai Alisie a aflat printr-un apel pe Skype de existenţa conceptului de monedă digitală descentralizată. Singura existentă în acel moment era bitcoin.

    Conceptul de monedă digitală descentralizată l-a intrigat pe Mihai, care a lăsat deoparte banalitatea pokerului online, fiind atras de o nouă lume în care urma să construiască un proiect de zeci de miliarde de dolari, despre care nu avea încă nicio idee.

    „Când am întâlnit conceptul de bitcoin mi s-a părut o pierdere de timp să stai să te joci când tehnologia asta cu atât de mult potenţial este acolo”, spune Mihai Alisie, într-un interviu exclusiv acordat revis­tei Business Magazin şi Ziaru­lui Financiar, facilitat cu ocazia eve­ni­­­mentului Romanian Blockchain Sum­­mit, organizat de Asociaţia Block­­chain România şi susţinut de Ministerul Comu­nicaţiilor.

    În încercarea de a se educa, din puţinele surse din anii de început ai pieţei de criptomonede, el a început să citească textele unui dezvoltator software ruso-canadian, în vârstă de 17 ani, pe nume Vitalik Buterin. În scurt timp l-a contactat pe tânărul Buterin, care s-a dovedit a fi „foarte prietenos” şi au decis să înceapă prima revistă din domeniul criptomonedelor, numită Bitcoin Magazine.

    După ce au reuşit să lanseze revista în 2012, a urmat o perioadă în care cei doi au asimilat cunoştinţe: au călătorit separat, au cunoscut oameni, au experimentat domeniul cu toate faţetele sale şi timp de doi ani au studiat moduri în care pot lua şi ei parte la dezvoltarea tehnologiei block­chain – care este numită acum de toţi directorii tehnologici din lume, de la IBM şi până la Fujitsu, una dintre cele mai mari tehnologii ale momentului, alături de inteligenţa articială.

    În acel moment, bitcoin era doar o monedă digitală cu o valoare de 2-3 dolari folosită în principal în tranzacţiile de pe pieţele de pe aşa-numitul dark web, precum Silk Road, închisă de FBI în 2014, unde se fac tranzacţii cu bunuri ilicite; mai era utilizat ca monedă pentru achiziţii în jocuri pentru computer.

    Nimeni nu bănuia atunci că în decembrie 2017 bitcoin va ajunge la pragul de 20.000 de dolari, atrăgând atenţia investitorilor şi băncilor centrale din toată lumea. Cu atât mai puţin cei doi tineri care încercau în acel moment să dezvolte o aplicaţie pe tehnologia blockchain numită multisignature. Ideea din spatele aplicaţiei era ca atunci când două părţi voiau să o utilizeze pentru o tranzacţie – un transfer, de exemplu – sistemul valida înţelegerea şi gestiona tranzacţia în mod corect pentru ambele părţi.

    „A durat aproximativ doi ani până când am reuşit să cunoaştem spaţiul acesta al criptomonedelor din interior. Am început să înţelegem cum funcţionează blockchainul şi pe măsură ce studiam înţelegeam mai multe”, îşi aminteşte Alisie.

    Cu toate acestea, bitcoin era o tehnologie limitată şi mulţi nu vedeau dincolo de potenţialul ei de tranzacţionare ca monedă digitală, adică potenţialul tehnologiei block­chain în sine. Însă după ce au încercat să dezvolte o aplicaţie pe bitcoin de tip multisignature (n.red.: o soluţie tehnologică în care două părţi pot face un schimb gestionat de platformă şi nu de un terţ) şi nu găseau încă modul în care pot aduce inovaţia, au început să se gândească la conceptul de organizaţii guvernate doar de o infrastructură şi de tehnologia ei, fără nevoia unei entităţi care să gestioneze legile care guvernează respectiva organizaţie sau companie – concept numit în limbajul de specialitate DAO (Descentralized Autonomous Organizations).

    „Cred că aici a fost scânteia. M-am întâlnit cu Vitalik pentru prima dată în persoană, am stat împreună şi am lucrat în Spania două luni în 2013”, adaugă el.

    Un e-mail de la Vitalik Buterin primit la scurt timp în toamna lui 2013, care conţinea un proiect cu un nume prea complicat, dar cu o idee care l-a făcut pe Mihai Alisie să mizeze totul pe blockchain, s-a materializat mai târziu în proiectul Ethereum.

    Astăzi, Ethereum este al doilea cel mai mare proiect din piaţa crip­to­monedelor, cu o capitalizare de piaţă de 23 miliarde dolari şi o valoare de circa 215 dolari per monedă, potrivit datelor colectate în 25 iulie de pe platforma CoinMarketCap. Randamentul la capitalul investit pentru cei care au pariat de la început pe succesul Ethereum se ridică la 7.500%.

    Însă dincolo de valoarea de piaţă, Ethereum a perfecţionat ideea lui Alisie şi Buterin de multisignature în ceea ce avea să devină conceptul de smart contract, care a deschis piaţa pentru valul de monede digitale ce urma să se lanseze. Conceptul de smart contract a stat la baza unor inovaţii majore cum ar fi o emisiune de obligaţiuni lansată de grupul austriac Erste, proprietarul BCR pe piaţa locală, exclusiv pe blockchain.

    „Ne-am gândit că putem face ceva mai complex. Ne gândeam că dacă ai dezvoltatori software care vor să construiască pe infrastructura ta o funcţionalitate la care tu nu te-ai gândit, programatorul este limitat de imaginaţia ta, şi cred că asta l-a ajutat pe Vitalik să ducă ideea la următorul nivel şi să abstractizeze funcţiile. Am creat practic limbajul de programare open source Solidity, unde oricine poate scrie aplicaţii”, explică Mihai Alisie.

    Ce ştiau ei, şi ce aveau să înveţe mii de investitori care au pariat miliarde pe proiect în anii de după lansare, este că inovaţia pe care a adus-o Ethereum faţă de bitcoin vine în primul rând din faptul că a fost de la început o tehnologie de tip open source, adică o tehnologie care putea fi exploatată de oricine voia să construiască aplicaţii pe ea. Astfel, au luat naştere procesele de ICO (Initial Coin Offerings). Comparabil cu IPO (Initial Public Offerings), adică procesul de listare a unei companii la bursă, ICO-ul este procesul prin care un proiect pe bază de blockchain îşi lansează moneda digitală şi se finanţează.

    „În 2014 trebuia să stabilim strategia, dacă vrem să facem o companie pentru profit sau o organizaţie non-profit cu un proiect de tip open source. Eu şi Vitalik am fost pentru nonprofit, în timp ce alţii erau la cealaltă extremă, dar asta a fost abordarea cea mai bună pentru ca toate companiile să se simtă în siguranţă pentru a lucra pe ea (n.r.: infrastructura de blockchain)”, spune el.

    Piaţa criptomonedelor însumează astăzi 2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.

    Promisiunea Ethereum de a aduce o tehnologie revoluţionară s-a concretizat în 2014 în Elveţia printr-un crowdfunding fără precedent de 42 de zile în care au strâns 31.500 de bitcoin, reprezentând atunci 18,5 milioane de dolari.

    „A fost o promisiune mai mult, alături de pasiune şi de încrederea că lucrăm pe termen lung pentru ceva epic, chiar dacă la un moment dat te gândeşti că nu câştigi prea mulţi bani pe termen scurt. Până la crowdfunding am construit pe banii noştri, împrumuturi de la noi şi fără investiţii externe, fonduri sau altceva. Iar crowdfundingul a fost cred cel mai rapid din istoria interentului în care să nu se fi implicat fonduri mari şi fără să vinzi acţiuni”, povesteşte românul.

    Însă până în punctul în care să ajungă în etapa de crowdfunding, fondatorii proiectului au avut nevoie de un sediu stabil şi de o entitate aflată într-o jurisdicţie care să permită astfel de proiecte care nu erau încă reglementate prin lege în majoritatea statelor din lume.
    Acum, în 2019, la 32 de ani, Mihai locuieşte în Elveţia, unde a avut norocul în urmă cu câţiva ani să găsească una dintre puţinele legislaţii permisive pe domeniul criptomonedelor.

    „Era dificil în perioada aceea pentru că era şi situaţia cu Silk Road şi exista o parte întunecată a domeniului, ceea ce a îngreunat ideea de a merge într-o ţară să încorporezi o companie şi să nu se creadă că vrei să faci ceva ilegal. Aveam nevoie de o entitate şi am început să călătorim şi să încercăm în Germania, apoi în Olanda, Singapore, Londra, iar eu am zis că merg în Elveţia”, precizează el.

    Astfel, în orăşelul Zug, situat la poalele muntelui Zugerberg din Elveţia, cu o populaţie de circa 25.000 de locuitori, Mihai a pus bazele a ceea ce întreaga industrie avea să cunoască drept „Crypto Valley” – inspirat de ceea ce au conturat marile companii de tehnologie în SUA şi se numeşte Silicon Valley.

    „Elveţia a fost o încercare cu şanse mici, nu ştiam pe nimeni acolo, dar am găsit oamenii potriviţi, am găsit avocaţi să ne ajute, iar apoi ne-am întâlnit cu echipa autorităţilor de dezvoltare economică din Zug, le-am explicat că este o platformă pe care alte companii vor veni să dezvolte aplicaţii şi au înţeles”, îşi aminteşte Alisie.

    Alături de Alisie, care a fost pe rând chief innovation officer şi apoi vicepreşedinte al Fundaţiei Ethereum, încă trei oameni au fost incluşi în echipa iniţială de fondatori, şi anume Vitalik Buterin, Charles Hoskinson şi Anthony Di Iorio. Echipa s-a extins după un timp, iar în ea au mai intrat Gavin Wood, Jeffrey Wilcke şi Joseph Lubin.

    Ethereum s-a dovedit a fi un proiect gigant, care în ianuarie 2018, când moneda digitală ether a ajuns la un maxim record de 1.432 dolari, avea o capitalizare de piaţă de aproximativ 130 miliarde dolari.

    Blockchainul a fost văzut ca o tehnologie revoluţionară de mai mulţi giganţi ai lumii de business, de la coloşi ai serviciilor financiare precum grupul elveţian UBS sau austriecii de la Erste, care deţin BCR pe piaţa locală, şi până la companii precum Microsoft, EY şi JPMorgan, toate încercând în prezent să construiască aplicaţii pe structura block­­chainului de la Ethereum.

    Tehnologia blockchain este utilizată deja şi de unii antreprenori din România, cum ar fi cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, care foloseşte o infrastructură blockchain – dezvolta­tă de compania românească Modex pentru a urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor, bazându-se pe conceptul de jurnal distribuit imuabil.

    Următoarea ambiţie: Reţeaua socială în care oricine îşi poate face o reţea socială
    La mijlocul anului 2015, Alisie a rămas implicat doar în unele părţi ale proiectului Ethereum şi a început să îşi îndrepte eforturile spre o nouă ambiţie, dincolo de revoluţia tehnologică pe care doar ce o pusese în mişcare la nivel global, la câţiva ani după ce a lăsat pokerul online şi i-a dat un e-mail unui programator de 17 ani.

    AKASHA (Advanced Knowledge Arhitecture for Social Human Action) este un proiect de reţea socială avansată, pe blockchain, care îşi propune să ofere oportunitatea utilizatorilor de a-şi crea propriile reţele sociale în interiorul acesteia, fără a avea nevoie de un terţ care să gestioneze reţeaua sau sistemul.

    Folosind infrastructura Ethereum şi alte tehnologii complementare, Alisie a pus bazele unei reţele sociale care nu trebuie gestionată de o entitate precum Facebook şi care să existe descentralizat, guvernată doar de regulile blockchainului şi de utilizatori. În acest proiect, mai are un român alături de el pe nume Marius Darila, într-o echipă totală de 15 oameni.

    „Când am început acum trei ani am vrut să fac o reţea socială fără servere şi fără să fim noi responsabili de cenzură şi de gestiunea datelor, cum este Facebook. Am fost pionieri în combinarea blockchainului cu o altă tehnologie complementară (IPFS – Inter-Planetary File System) şi practic am făcut un sistem unde dacă cineva dă clic pe un video distribuit de tine pe reţeaua socială, tu nu îl accesezi pe platforma AKASHA, ci prin mixul nostru block­chain şi IPFS ajungi să îl accesezi direct din computerul celui care l-a postat”, explică Alisie.

    Momentan proiectul AKASHA este în stadiu beta şi vrea să demonstreze că este posibil să construieşti o reţea socială fără a avea nevoie de o entitate centrală care să medieze comunicarea dintre participanţi. Acesta va fi lansat la finalul anului sau la începutul anului viitor.

    „Merită menţionat că în ultimii trei ani, în care am dezvoltat activ aplicaţia, am învăţat multe, iar ceea ce noi numim acum AKASHA Reloaded reprezintă următorul stadiu al proiectului AKASHA ca întreg. În anii ăştia, am evoluat de la ideea de a construit o reţea socială folosind blockchain – numai că în loc să treacă prin trei ani de experimente, o să comprimăm tot procesul într-o experienţă care pentru utilizator înseamnă câteva minute pentru a trece de la zero la o aplicaţie funcţională”, adaugă el.

    În ceea ce priveşte potenţiala valoare a proiectului AKASHA, Alisie reiterează că va fi un proiect tot de tip open source, lansat de o fundaţie nonprofit şi că scopul este unul social. Mai mult, în acest proiect nu există o monedă emisă, deci nu vor exista astfel de investitori.
    „Prin prisma unei fundaţii nonprofit valoarea vine din impactul social care poate rezulta dintr-o unealtă care împuterniceşte oamenii cu libertate de exprimare şi intimidate a datelor personale. Nu avem niciun token, ICO sau STO. În loc să legăm succesul proiectului de un token specific dezvoltat de noi, am decis să deschidem partea asta pentru experimentare împreună cu comunitatea”, spune Mihai Alisie.


    „Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”


    El crede că România are oportunitatea rară prin prisma tehnologiei blockchain de a deveni un hub global pentru această tehnologie şi salută deschiderea Ministerului Comunicaţiilor de a susţine în luna iunie una dintre cele mai mari conferinţe de blockchain din regiune şi anume Romanian Blockchain Summit, unde Alisie a fost invitat să vorbească.

    „Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern, încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

    Alisie crede că implicarea autorităţilor într-un astfel de eveniment este un prim pas pentru ceea ce ar putea face în lumina oportunităţii tehnologiilor de ultimă generaţie.

    „Romanian Blockhain Summit este un exemplu încurajator în ceea ce priveşte sprijinul direct de la Ministerul Comunicaţiilor. Tipul acesta de iniţiative unde există măcar un interes să explorezi oportunităţile reprezintă primii paşi spre o zonă unde poţi crea o strategie şi o viziune cu privire la modul în care România poate sesiza oportunitatea”, crede el. Mai mult, susţine că îmblânzirea aspectului legislativ ar putea ajuta România. „Când vorbim de mixul legislativ, toată nişa aceasta dacă ar fi făcută mai prietenoasă pentru businessuri care vor să folosească tehologia blockchain, cred că ar fi o şansă rară pentru România să aducă o industrie globală.

    Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”, adaugă tânărul. Monedele digitale şi blockchainul vor deveni un subiect din ce în ce mai aprins atât în România cât şi la nivel global în contextul în care Face­book, o reţea socială cu peste 2 mili­ar­de de utilizatori a anunţat că va lansa proiectul Libra, o monedă digitală cu valoare stabilă, pe care vrea să o utilizeze în servicii financiare. În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Cu toate acestea, în contextul tuturor informaţiilor pe care le are Facebook despre utilizatori şi în lumina celor mai recente scandaluri precum amenda record de 5 miliarde de dolari aplicată de Comisia Federală pentru Comerţ din SUA companiei pentru că nu a respectat normele de păstrare şi gestionare a datelor personale, mai multe voci, printre care şi Alisie, ridică îngrijorări cu privire la proiect.

    „Cred că Facebook va juca foarte atent şi sigur cartea cu moneda digitală pentru că au multe de pierdut dacă nu merge. Sunt multe zvonuri momentan, şi da, probabil va fi o tehnologie disruptivă la nivelul transferurior de bani spre exemplu, că dacă poţi trimite 100 de dolari familiei prin aplicaţia Messenger, este un avantaj. (…) Ca încredere, integritatea companiei este aproape de zero, dacă nu pe minus. Dacă ne imaginăm un scenariu utopic, Facebook ştie deja foarte multe despre tine, poate chiar mai multe decât ştii tu, şi datele financiare ar oferi un tablou mult prea complet”, apreciază Alisie.


    Ce este bitcoin?
    Este o monedă digitală care există şi se tranzacţionează pe baza unei tehnologii de infrastructură digitală denumite blockchain, care are capacitatea de a fi descentralizată şi imuabilă. A devenit cunoscută după ce valoarea ei a crescut masiv, culminând la finalul anului 2017 cu o frenezie care a dat naştere unor milionari şi chiar miliardari


    Ce este blockchain?
    Este o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, şi care este gestionată de o serie de computere şi nu de o singură entitate (n. red. – descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate şi legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanţ” de blocuri de date – blockchain.


    Piaţa criptomonedelor însumează astăzi
    2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.


    În 2011, Mihai Alisie află de bitcoin şi îl contactează pe Vitalik Buterin, cu care avea să fondeze proiectul Ethereum

    2012 – Românul Mihai Alisie şi tânărul ruso-canadian Vitalik Buterin lansează prima revistă de nişă din piaţa criptomonedelor – Bitcoin Magazine.

    2013 – Cei doi petrec împreună două luni în Spania după ce au studiat piaţa şi au călătorit întâlnindu-se cu oamenii din industrie, iar la puţin timp Buterin îi prezintă lui Alisie prima variantă a proiectului Ethereum.

    2014 – Fondatorii stabilesc să transforme Ethereum în organizaţie nonprofit şi să lanseze un proiect de tip open source. Atrag prin crowdfunding 31.500 de bitcoin în 42 de zile, adică 18,5 milioane de dolari la preţul de atunci. 


    215 dolari, valoarea monedei ether în data de 25 iulie (înainte de tipar)
    23 mld. dolari, capitalizarea de piaţă a proiectului Ethereum

    130 mld. dolari, capitalizarea de piaţă record atinsă de proiectul Ethereum

    7.500% reprezintă andamentul la capital investit pentru primii investitori în Ethereum

    20.000 de dolari este pragul maxim la care a ajuns bitcoin

    824 mld. dolari este maximul record al pieţei criptomonedelor

  • Aplicaţia care îţi pune la dispoziţie asistenţă pentru constatarea daunelor auto prin videoconferinţă

    Descrierea inovaţiei:
    Video Asist este o opţiune de constatare a daunelor prin videoconferinţă, accesibilă clienţilor care au înregistrat daune la utilaje agricole sau de construcţie, prin asigurarea „toate riscurile” pentru utilajele şi echipamentele constructorului (CPM), respectiv prin asigurarea facultativă a locuinţei. Serviciul Video Asist poate fi accesat cu uşurinţă prin intermediul unei aplicaţii pe care clienţii o instalează pe smartphone, la îndrumarea reprezentantului Groupama Asigurări din call center.

    Prin intermediul aplicaţiei, clienţii desfăşoară o videoconferinţă alături de inspectorul de daune de la Groupama Asigurări, care îi îndrumă în vederea înregistrării dosarului de daună în timp real, eliminându-se astfel necesitatea unei vizite la locaţie din partea unui reprezentant al Groupama sau deplasarea clientului. Tot ceea ce clienţii trebuie să facă este să sune call centerul Groupama Asigurări pentru a aviza dauna şi a fi programaţi la o sesiune de constatare prin video-conferinţă.

    Condiţiile principale pentru ca o astfel de sesiune să fie una de succes sunt semnalul bun şi luminozitatea potrivită pentru ca dauna să fie vizibilă. Serviciul Video Asist a fost lansat în septembrie 2019 şi va fi extins în scurt timp şi pentru alte segmente de clienţi şi tipuri de interacţiuni ale clienţilor cu Groupama, integrând feedbackurile primite după lansare.

    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: Valentin Mârzac (director software), Mihaela Uciu (director centru servicii clienţi), Vasile Tanţău (coordonator optimizare servicii clienţi), Lucian Marin (director daune non auto), Adrian Brebuleţ (director daune auto) şi Bogdan Spânu (manager procese şi control daune generale).

    Elementul de noutate:
    Până la lansarea în premieră a serviciului Video Asist de către Groupama Asigurări, procedura de constatare a daunelor implica vizita la locaţie din partea unui inspector de daune al asigurătorului sau a clientului la unul dintre sedii sau reparatori, care înregistra dovezi fotografice ale pagubelor. Vizita putea avea loc în câteva zile de la apelul clientului. Noutatea serviciului constă în faptul că deplasarea fizică este înlăturată din procesul de constatare a daunelor, iar interacţiunile au loc  exclusiv telefonic, prin videoconferinţă, putând fi programate de pe o zi pe alta. Groupama Asigurări este primul asigurător care a introdus această opţiune în România.

    Efectele inovaţiei:
    Datorită aplicaţiei, procesul de constatare a daunelor se desfăşoară de la distanţă, în timp real şi este accelerat.

  • Ancheta asupra intervenţiei după apelul Alexandrei la 112. Un prim-procuror, audiat la Secţia Specială de anchetă

    Prim procurorul Parchetului Judecătoriei Caracal, Cătălin Zăvoianu, a refuzat să facă declaraţii la intrarea în sediul Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

    Procurorii Secţiei pentru anchetarea magistraţilor au deschis un dosar in rem în cazul Caracal, faptele cercetate fiind abuz în serviciu, privind modul cum oamenii legii au instrumentat dosarul.

    Luni, procurorii DIICOT au anunţat că au disjuns dosarul Caracal şi au transmis către Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie cauza care vizează neglijenţă în serviciu, în privinţa apelurilor pe care le-a efectuat Alexandra Măceşanu la 112.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazul din Caracal. Poliţistul care a preluat apelul la 112 al Alexandrei rupe tăcerea

    „Timpul este limitat. În momentul în care apare un alt apel, noi trebuie să răspundem la acel apel în 9 secunde, cam atât ţine să luăm contact cu apelantul. (…) Avem un timp limitat, cu această presiune a timpului şi răspundem acelor cu care suntem în contact şi de a prelua celălalt apelant. pentru că nu cunoaştem ce urgenţă are acela”, a explicat modul de lucru Viorel Florescu, agentul care a preluat apelul la 112 al Alexandrei, la Antena3.

    Acesta a mai precizat că anterior discuţiei cu Alexandra a avut două apeluri în acelaşi.

    „Apelul cu Alexandra a fost la 11.05, de la STS către mine, dispecer poliţie. (…) (Cei de la STS, n.r.) În stenogramă m-am uitat, au discutat destul de mult cu Alexandra. Ce vorbeam cu Alexandra, spunea în cască că a fost răpită şi violată. Eu am întrebat… Eu am zis: Aoleu, daţi-mi mai repede. (celor de la STS, n.r.). Apoi am discutat eu cu ea, am întrebat din nou dacă ştie unde se află, ce s-a întâmplat. E în stenogramă”, a mai spus Florescu.

    Florescu mai subliniază că nu a ignorat cazul minorei.

    „Era un caz deosebit, aşa l-am perceput. Din plânsul şi suspinele ei nu era ceva în genul: Hai, las-o, că nu e adevărat. Nu, era ceva foarte serios. (…) Am mai discutat puţin cu Alexandra, după care mi-au apărut apeluri. (…) Mulţi zic că am grăbit-o. Faptul că trebuie să iau şi alt apel, şi singur preiau apelurile, nu e nimeni lângă mine ca să preia şi eu să stau liniştit cu fata asta”, mai explică poliţistul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Companiile municipale ale Gabrielei Firea, reînfiinţate. USR va ataca în instanţă

    După ce anul trecut în noiembrie Curtea de Apel Bucureşi a decis că cele 20 de Companii Muncipale au fost înfiinţate ilegal, pentru că nu au fost votate cu o majoritate de două treimi, confirmarea înfiinţării acestor societăţi a fost votată din nou, miercuri.

    Astfel, cele 20 de companii au trecut de votul consilierilor, cu majoritate simplă, în şedinţa de miercuri.

    Consilierii au invocat în acest sens noul Cod Administrativ, care nu mai prevede o majoritate de două treimi pentru aprobarea acestor proiecte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Apel Craiova judecă astăzi contestaţia lui Gheorghe Dincă, ucigaşul din Caracal, la decizia de arestare preventivă

    Luiza Melencu (18 ani) a dispărut în luna aprilie 2019, după ce a luat o maşină de ocazie. În acelaşi mod a dispărut Alexandra Măceşanu (15 ani). Gheorghe Dincă a fost identificat abia vineri, după ce Alexandra a sunat de 3 ori la 112 pentru a-şi anunţa răpirea.

    Gheorghe Dincă a fost arestat preventiv pentru 30 de zile sâmbătă, prin decizia magistraţilor Tribunalului Dolj. Imediat după ce magistraţii Tribunalului Dolj au decis arestarea preventivă a lui Gheorghe Dincă, acesta a depus contestaţie.

    Iniţial, el era acuzat de trafic de minori şi viol, dar după ce Dinca a recunoscut două crime şi anchetatorii au găsit, într-un butoi, oase calcinate şi dinţi de natură umană, au extins cercetările pentru omor calificat.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • ATENŢIE!! Aplicaţia pe care trebuie să o aveţi instalată pe telefon pentru ca Serviciile de Urgenţă să vă poată găsi imediat

    Nume: Apel 112
    Platformă soft: Google Android, Apple iOS
    Preţ: gratis
    Dezvoltator: Serviciul de Telecomunicatii Speciale

    Funcţionalitate: aplicaţia permite transmiterea coordonatelor geografice ale apelantului la momentul iniţierii apelului de urgenţă către Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112. Utilizarea aplicaţiei presupune activarea serviciilor de date (acces internet) şi a funcţiei de localizare a telefonului mobil. Chiar dacă aplicaţia este instalată şi activă, aceasta nu va transmite automat localizarea în următoarele situaţii specifice: dacă numărul de telefon nu aparţine unui operator mobil din România, dacă nu există acoperire a operatorului care deţine numărul de telefon, dacă telefonul este în roaming.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro