BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Zeci de avioane militare chineze au pătruns în zona de apărare aeriană a Taiwanului

    Forţele Aeriene din Taiwan au mobilizat, luni, avioane de vânătoare pentru a intercepta zeci de aeronave militare chineze care au pătruns în zona taiwaneză de apărare aeriană, informează agenţia Reuters.

    Aproximativ 30 de avioane militare chineze au pătruns luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului, în contextul tensiunilor dintre Beijing şi Administraţia separatistă de la Taipei. Au fost 22 de avioane chineze de vânătoare, însoţite de aeronave de bruiaj electronic, de avertizare imediată şi de atacuri antisubmarin, conform Ministerului Apărării de la Taipei. Avioanele militare chineze au pătruns într-o zonă situată la nord-est de Insulele Pratas, dar au rămas la distanţă mare de Insula Taiwan. Avioanele militare chineze nu au pătruns în spaţiul aerian taiwanez, ci în zona de apărare aeriană, un spaţiu mai larg din jurul insulei, care are rolul de a permite aplicarea imediată a măsurilor de prevenţie şi apărare.

    Aceasta este cea mai mare incursiune aeriană după cea din 23 ianuarie, când Taiwanul a raportat prezenţa a 39 de avioane militare chineze în Zona taiwaneză de identificare aeriană. Pe 6 mai, 18 avioane militare chineze au pătruns în zona de apărare aeriană a Taiwanului.

    Forţele Aeriene taiwaneze au trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea aeronavelor militare chineze şi au activat scurt timp sistemele de artilerie antiaeriană.

    China consideră Insula Taiwan, administrată în mod democratic, drept propriul teritoriu, iar în ultimii doi ani a intensificat presiunile militare şi diplomatice pentru afirmarea suveranităţii, generând furie la Taipei şi preocupări la Washington. Administraţia de la Beijing a avertizat că va trece la acţiuni severe dacă Taiwanul va face manevre în sensul independenţei sau dacă apar ingerinţe străine.

    Săptămâna trecută, Administraţia de la Beijing a transmis un avertisment adresat Statelor Unite, în replică la afirmaţiile preşedintelui Joseph Biden despre intenţia de a apăra militar Taiwanul în cazul unui atac chinez. Preşedintele Joseph Biden a sugerat săptămâna trecută, în cursul vizitei în Japonia, că Statele Unite ar putea apăra militar Taiwanul în cazul unei agresiuni a Chinei. Afirmaţiile preşedintelui american par a fi o modificare a liniei politice a Washingtonului, deşi Casa Albă a negat acest lucru. Întrebat într-o conferinţă de presă organizată împreună cu premierul nipon Fumio Kishida dacă Statele Unite sunt pregătite să apere Taiwanul, Biden a răspuns: “Da. Acesta este angajamentul pe care l-am făcut. Suntem de acord cu politica «o singură Chină», am acceptat-o, iar toate acordurile noastre pornesc de la această premisă. Dar ideea că Taiwanul ar putea fi luat cu forţa, acest lucru nu se poate, nu ar fi adecvat”.

    Însă Administraţia Xi Jinping a reacţionat vehement la declaraţiile preşedintelui american. Ministerul de Externe de la Beijing a exprimat “nemulţumirea puternică şi opoziţia fermă” faţă de afirmaţiile lui Biden. “Nu trebuie să subestimeze nimeni determinarea noastră puternică, voinţa fermă şi abilitatea puternică a poporului chinez de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială. Nu vă poziţionaţi împotriva celor 1,4 miliarde de cetăţeni chinezi!”, a atras atenţia Ministerul chinez de Externe.

  • Ministrul de externe din Marea Britanie: Moldova ar trebui să fie echipată la standardele NATO

    Moldova ar trebui să fie „echipată la standardele NATO” pentru a se proteja împotriva ameninţării unei invazii ruseşti, a declarat ministrul de externe Liz Truss, potrivit BBC.

    Truss a spus pentru Telegraph că sunt în curs de desfăşurare discuţii cu aliaţii despre cum poate NATO să ajute naţiunile mici să se apere.

    Diplomatul a mai spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a păstrat „ambiţiile de a crea o Rusie mai mare”.

    „Adică, Putin a fost clar în legătură cu ambiţiile sale de a crea o Rusie mai mare. Şi doar pentru că încercările sale de a cuceri Kievul nu au avut succes, nu înseamnă că a renunţat la aceste ambiţii”, a explicat diplomatul.

    Truss a declarat că discuţiile privind modernizarea apărării ucrainene pentru a descuraja viitoarele agresiuni vor acoperi şi „alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova”.

    „Aş vrea să văd Moldova echipată la standardele NATO. Aceasta este o discuţie pe care o avem cu aliaţii noştri”, a spus ministrul de externe din Marea Britanie.

    Comentariile vin la doar câteva săptămâni după un discurs important în care Truss a declarat că Occidentul „trebuie să fie pregătit pentru un drum lung şi să dubleze sprijinul” pentru Ucraina.

    „Dacă Putin reuşeşte, va fi o nenorocire nespus de mare în Europa şi consecinţe teribile în întreaga lume. Nu ne vom mai simţi niciodată în siguranţă”, a declarat ministrul la Londra.

    Moldova, care a fost republică sovietică, se află la graniţa de sud-vest a Ucrainei.

    Nu are graniţă comună cu Rusia, dar este aproape de unele dintre regiunile ocupate în prezent de forţele ruseşti în sudul Ucrainei.

    Republica Moldova nu vrea să intre în NATO, dar a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană la mai puţin de două săptămâni după invadarea Ucrainei.

  • Rusia îşi pierde export după export: India, cel mai mare cumpărător de arme din Rusia, vrea să îşi diversifice lista de furnizori după sancţiunile Vestului şi războiul din Ucraina

    India se orientează către firmele locale şi către ţările din Europa de Est pentru echipamente militare şi muniţie, în condiţiile în care cel mai mare cumpărător de arme ruseşti din lume caută furnizori alternativi, scrie Reuters.

    New Delhi vorbeşte de mult timp despre diversificarea furnizorilor pentru uriaşele sale forţe armate şi chiar despre fabricarea mai multor echipamente acasă, obiective care au căpătat o nouă urgenţă de la invazia Rusiei, au declarat doi oficiali guvernamentali şi o sursă din domeniul apărării.

    India a identificat echipamente de apărare în valoare de 25,15 miliarde de rupii (324 de milioane de dolari) pe care doreşte ca firmele naţionale să le fabrice în acest an şi să evite să le cumpere din străinătate, potrivit unei platforme online pe care Ministerul Apărării îşi listează nevoile.

    “Ordinea mondială actuală şi scenariul geopolitic, care este foarte, foarte turbulent, ne-a învăţat şi pe noi o lecţie”, a declarat în această lună mareşalul Vibhas Pande, care conduce operaţiunile de întreţinere pentru Forţele Aeriene Indiene.

    “Dacă dorim să oferim certitudine şi stabilitate… singura opţiune este să avem un mecanism de lanţ de aprovizionare complet autonom sau autosuficient stabilit în interiorul ţării”, a declarat Pande producătorilor din domeniul apărării din New Delhi.

    Cu toate acestea, el nu a menţionat în mod specific conflictul din Ucraina, pe care Moscova îl numeşte o “operaţiune militară specială”.

    Forţele aeriene indiene sunt în căutare de echipamente, cum ar fi capsulele de ejecţie pentru avioanele de vânătoare Sukhoi de concepţie rusească şi elicele pentru avioanele de transport Antonov fabricate în Ucraina, se arată într-un alt document.

    În termen de trei ani, a declarat Pande, forţele aeriene au ca obiectiv să se aprovizioneze cu toate anvelopele şi bateriile pentru flotele de avioane critice de la firme naţionale precum MRF (MRF.NS).

    India urmăreşte să producă acasă până la jumătate din echipamentele sale de apărare, a declarat un oficial guvernamental de rang înalt, sub rezerva anonimatului.

    Ministerul Apărării nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la dependenţa Indiei de Moscova pentru echipamente militare şi dacă războiul din Ucraina şi progresul lent al Rusiei, au fost motive de îngrijorare.

     

  • Preşedintele Consiliului European Charles Michel salută deciziile Finlandei şi Suediei: „Securitatea noastră devine mai puternică”

    Contribuţia Uniunii Europene la acţiunile NATO de apărare creşte prin deciziile Finlandei şi Suediei de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, afirmă preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

    “Prin decizia Suediei de a aplica pentru a deveni membră NATO alături de partenerul său strategic Finlanda, securitatea noastră devine mai puternică”, afirmă Charles Michel, prin Twitter.

    “Salut decizia Suediei, care va fi în beneficiul apărării şi securităţii noastre colective. Contribuţia Uniunii Europene la acţiunile NATO pentru descurajare militară este din ce în ce mai nepreţuită”, a subliniat Charles Michel.

    Finlanda şi Suedia au anunţat că au decis să depună cereri de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, în contextul temerilor referitoare la activităţile militare ale Rusiei.

  • Şeful Pentagonului a vorbit cu ministrul rus al Apărării, cerându-i armistiţiu “imediat” în Ucraina

    Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit vineri cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, cerându-i un armistiţiu “imediat” în Ucraina şi evidenţiind importanţa menţinerii liniilor de comunicaţii între Statele Unite şi Rusia.

    Este prima conversaţie a şefului Pentagonului cu ministrul rus al Apărării de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

    “Pe 13 mai, secretarul american al Apărării, Lloyd J. Austin, a vorbit cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, pentru prima dată după 18 februarie”, a declarat vineri după-amiază John Kirby, purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării de la Washington, citat de postul de televiziune CNN.

    Lloyd Austin “a îndemnat la instaurarea imediată a unui armistiţiu în Ucraina şi a evidenţiat importanţa menţinerii liniilor de comunicaţii” între Statele Unite şi Rusia, precizează Pentagonul.

  • Electromecanica Ploieşti şi Raytheon vor fabrica în România rachete interceptoare SkyCeptor

    Compania Naţională Romarm, Electromecanica Ploieşti şi Raytheon Missiles & Defense au semnat azi un memorandum prin care se angajează că vor fabrica rachete interceptoare SkyCeptor în România.

    ”Conflictul militar de la graniţa României ne-a demonstrat că dezvoltarea de parteneriate de tip public privat cu industria de apărare între statele NATO şi ale Uniunii Europene reprezintă structura pe care industria de apărare trebuie să funcţioneze pe termen lung”, a spus Florin Spătaru, ministrul economiei, în cadrul conferinţei de semnare a memorandumului.

    Spătaru a adăugat că mai sunt câţiva paşi pe care trebuie să-i facem astfel încât producţia să înceapă cât mai curând posibil.

    ”Producţia înseamnă şi investiţii  din partea română şi ceea ce l-am asigurat pe directorul Electromecanica şi directorul general al ROMARM este că Ministerul Economiei este hotărât să investească, să aloce bani pentru dezvoltarea acestei capabilităţi astfel încât România să se poziţioneze atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, ca un furnizor stabil şi ca un furnizor de încredere în acest domeniu. Utilizarea acestor rachete în conflictul din Ucraina, cu siguranţă nu putem să discutăm de aşa ceva pentru că un astfel de proces va dura”, a explicat el.

    Vasile Dîncu, ministrul apărării naţionale, a subliniat că România poate fi şi un exportator de rachete SkyCeptor şi să aducă bani astfel în bugetul naţional.

    ”Se spune că războaiele au şi puţine efecte pozitive, acelea că accelerează istoria. A trecut mult timp de când România era un important producător pentru piaţa noastră, a Estului cel puţin sau pentru lumea ţărilor în curs de dezvoltare, eram un furnizor important de tehnică militară. Cred că putem să redevenim unul din cei mai importanţi furnizori din zonă pentru că ceea ce va face aici Electromecanica şi Raytheon nu este numai o capacitate în care vom înzestra Armata Română cu rachete SkyCeptor, dar putem să şi fim un important exportator şi să aducem economiei naţionale şi României bani din acest business”, a detalia Dîncu.

    În plus, războiul din Ucraina a reamintit statelor că pacea poate fi întreruptă şi că apărarea naţională este importantă pentru fiecare ţară.

    ”Războiul din vecinătate ne-a făcut să înţelegem şi noi că pacea nu este eternă, că progresul nu este continuu şi apărarea naţională este foarte importantă pentru fiecare ţară şi trebuie să şi-o gestioneze prin alianţe, dar şi prin propria producţie de mijloace de apărare”, a completat Dîncu. 

    Wesley Kremer, preşedintele companiei Raytheon, a explicat că SkyCeptor este un interceptor cu rază lungă de acţiune care are costuri reduse şi este dezvoltat pentru a apăra împotriva rachetelor balistice şi de croazieră şi este propus pentru integrarea viitoare cu sistemul Air&Missiles Defense. 

     

  • Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război: România va cheltui 2,5% din PIB pentru armată. La fel şi Germania. Războiul din Ucraina a schimbat toată arhitectura securităţii în Europa

    România va cheltui 2,5% din PIB, în 2023, pentru Armată, scrie pre­şedintele Ro­mâ­niei, Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis luni cu prilejul Zilei Forţelor Terestre. Ar fi vorba de 28,5 mld. lei (5,7 mld. euro), la PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2023. Nu este neapărat o noutate, preşedintele a mai spus asta, dar pare un angajament, de această dată serios, având în vedere ceea ce se întâmplă lângă noi.

    „Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, şi se impun, aşadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv“, susţine preşedintele Iohannis.

    Ceea ce părea de neconceput în urmă cu un an s-a produs. Dictonul latin „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace pregăteşte-te de război) este mai actual decât oricând.

    „La summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă şi susţinerea ţării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO”, spune preşedintele României în mesajul citat – un limbaj de lemn, plin de superlative, dar care trebuie luat în seamă.

    „Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru ţara noastră, aşa cum rezultă şi din decizia de a creşte cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, scrie preşedintele.

    Povestea acestui 2% din PIB alocat Apărării a fost mărul discordiei între administraţia americană a lui Donald Trump şi guvernul german condus de Angela Merkel. Atât cât a fost pace.

    Poate are America un PIB de 20.000 de miliarde de dolari, dar nici PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de dolari – de trei ori mai mare ca al Rusiei –  nu este de lepădat. Americanii spun aşa: noi cheltuim 4-5% din PIB pentru apărare. Voi, europenii, doar undeva la 1-1,5% din PIB, de căciulă. Păi nu avem o apărare comună? De ce să plătim noi pentru voi? Europenii susţineau că armata americană este mai aproape de Asia, de frontierele Chinei – acolo ar fi fost pericolul, în vreme ce noi suntem bine – pace de 70 de ani, bunăstare pentru toată lumea. Iată că istoria este ciudată, iar războiul a ajuns la graniţele UE şi ale României. Declaraţiile publice ale unui general rus sunt relevante: Rusia vrea întreg litoralul Ucrainei ca să facă o joncţiune cu Transnistria, provincie a Republicii Moldova. Dacă Rusia reuşeşte asta, Republica Moldova nu ar mai exista – pentru că nu are armată sau are una pe care un singur batalion rus ar face-o praf.

    După ce a susţinut conducta şi a finanţat (nu din buget, dar va trebui să plătească compensaţii, pentru că a garantat investiţia de 10 miliarde de euro) Nord Stream 2, noul guvern al Germaniei are probleme. Cândva idolul Germaniei şi al întregii Europe, Angela Merkel este pusă la zid pentru rolul ei în ascensiunea Rusiei. Angela Merkel nu a vrut să crească cheltuielile de apărare pentru că se înţelegea bine cu Vladimir Putin, dar a crescut dependenţa ţării de gazul Federaţiei Ruse – gaz ieftin, bun, aproape. Economia ţării a profitat, dar strategii germani nu au anticipat şi nota de plată ascunsă.

    Istoria este altminteri de cum cred şi cei mai străluciţi strategi. Germania nu voia să-şi crească cheltuielile de apărare pentru că judeca aşa: la un PIB de 4.000 de miliarde de dolari (3.700 mld. euro), chiar şi 1,5% din PIB alocat apărării este peste tot ce alocă Rusia apărării.

    Noul guvern german va duce cheltuielile de apărare anuale la peste la 2% din PIB (în jur de 100 de miliarde de dolari (92 mld. euro) – cu cel puţin o treime peste bugetul de apărare al Rusiei, ceea ce lui Donald Trump nici nu i-ar fi trecut prin minte să ceară, în urmă cu 3-4 ani. În plus, armata germană va primi fonduri de 100 de miliarde de euro (109 mld. dolari) pentru înzestrare, după cum a anunţat cancelarul  Olaf Scholz.

  • Jens Stoltenberg crede că războiul din Ucraina s-a putea prelungi şi cere consolidarea apărării NATO

    Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, apreciază că războiul din Ucraina ar putea dura “luni” sau “chiar ani”, astfel că pledează pentru intensificarea acţiunilor de apărare a statelor din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

    “Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult timp, mai multe luni, chiar ani. Iar acesta este motivul pentru care trebuie să fim pregătiţi pentru un parcurs lung, atât în privinţa susţinerii acordate Ucrainei, cât şi din punctul de vedere al menţinerii sancţiunilor şi consolidării apărării noastre”, a afirmat Jens Stoltenberg, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe din NATO.

    Jens Stoltenberg crede, potrivit cotidianului Le Figaro, că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a renunţat la ambiţia ocupării întregii Ucraine.

    Marţi, Jens Stoltenberg afirma că armata rusă va începe să se concentreze pe estul şi sudul Ucrainei. “Vor încerca să ocupe întreaga regiune Donbas şi să creeze o punte de legătură spre Crimeea ocupată”, declara Jens Stoltenberg marţi.

  • Ce este scutul antirachetă de la Deveselu şi ce pericole poate intercepta. Este România protejată în faţa unui atac nuclear?

    Acţiunile lui Vladimir Putin învie în sânul lumii occidentale imaginea celei mai întunecate himere ale istoriei recente: pericolul declanşării unui nou război mondial. În mod aproape inevitabil, un război total la nivel global ar include şi folosirea armelor nucleare, episod ale cărui consecinţe trebuie să rămână veşnic teoretice.

    În faţa tuturor acestor ameninţări iraţionale şi nejustificate, se naşte o întrebare fundamentală cu privire la securitatea statului nostru: Este România protejată în faţa unui război nuclear? 

    Găzduirea de către România a site-ului Aegis Ashore este esenţială pentru planurile de apărare antirachetă ale NATO şi esenţială pentru securitatea Alianţei. Scutul antirachetă NATO are scopul de a apăra împotriva posibilelor ameninţări cu rachete balistice din afara zonei euro-atlantice. De asemenea, va proteja forţele desfăşurate din SUA şi va contribui la creşterea apărării Statelor Unite. 

    Iată câteva detalii despre scutul antirachetă, publicate pe pagina oficială a Ambasadei SUA în România:
     

    Aspecte tehnice ale sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România 

    – Site-ul este compus din radarul de control şi suita de comandă, control şi comunicaţii Aegis. Separat, acesta găzduieşte o serie de module de lansare care conţin interceptoare SM-3

    – Interceptoarele SM-3 (Standard Missile 3) au un scop exclusiv defensiv. Acestea nu poartă focoase explozive şi se bazează doar pe energia cinetică pentru a ciocni şi a distruge rachetele balistice inamice. Rachetele SM-3 au o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 de km/h.
     

    Caracteristicile sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România

    – Aproximativ 200 de militari, civili guvernamentali şi contractori de asistenţă operează instalaţia SUA de la faţa locului

    – Administraţia a convenit ca interceptoarele SM-3 să nu fie folosite pentru teste de zbor, fiind lansate doar în cazul unui atac
     

    Capacităţi defensive dovedite

    – Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore încorporează zeci de ani de operaţiuni fiabile şi eficiente în programul său de proiectare şi testare

    – Scutul antirachetă şi-a dovedit eficienţa prin teste repetate. Din 2002, sistemul a înregistrat un succes de aproximativ 82% în interceptarea rachetelor
     

    Aşadar, iată-ne ajunşi la întrebarea cheie: Cât de eficient este scutul antirachetă în faţa unui atac nuclear?

    Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară.  

    Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C., pentru The National Interest.

    „Apărarea noastră actuală nu este capabilă să oprească un atac al vehiculelor cu planare hipersonică”, a spus Reif, „în mare parte pentru că rachetele hipersonice zboară la o altitudine mai mică şi într-o atmosferă diferită de rachetele balistice tradiţionale”. 

    „Traiectoria mai puţin previzibilă şi potenţiala manevrabilitate a rachetelor ar reprezenta, de asemenea, provocări pentru aceste apărări”, a adăugat Reif. „Radarele şi senzorii existenţi ar fi, de asemenea, provocaţi să urmărească rachetele la o altitudine mai mică.”

    În acest fel, rachetele hipersonice sunt similare cu rachetele balistice intercontinentale grele, cu rază lungă de acţiune. ICBM-urile zboară prea sus şi prea repede pentru o interceptare fiabilă la mijlocul cursului, deşi Pentagonul a susţinut un oarecare succes în testele limitate ale unei astfel de interceptări. 

     

  • NATO se adaptează noii realităţi strategice prin consolidarea apărării, în special în Europa de Est

    Alianţa Nord-Atlantică se adaptează noii realităţi strategice, prin măsuri de apărare şi descurajare militară, în principal în Europa de Est, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, catalogând drept “şocantă”, dar nu surprinzătoare invazia rusă în Ucraina.

    “Astăzi, prezint raportul pe anul 2021, este raportul anual, şi, desigur, prezint acest raport în contextul evoluţiilor foarte grave pe care le vedem în Ucraina, unde are loc invazia rusă. Raportul anual acoperă activităţile noastre în sensul consolidării descurajării militare şi a apărării, în sensul susţinerii partenerilor şi în sensul adaptării la viitor”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit MEDIAFAX, într-o conferinţă de presă desfăşurată marţi.

    “În ultimele luni, mediul nostru de securitate s-a deteriorat în mod dramatic. Invazia brutală a preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina este şocantă, dar nu constituie o surpriză. NATO a difuzat public informaţii ale serviciilor şi a avertizat în mod repetat că Rusia intenţiona să lanseze o invazie totală în Ucraina. Ne-am pregătit pentru ce era mai rău, dar am depus eforturi pentru ce era mai bine. Am făcut toate eforturile pentru a implica Rusia în dialog, dar Moscova ne-a respins constant propunerile”, a adăugat Jens Stoltenberg, îndemnând încă o dată Administraţia de la Moscova să retragă trupele din Ucraina.

    Jens Stoltenberg a amintit că, încă din toamna anului trecut, Alianţa Nord-Atlantică a intensificat capabilităţile de reacţie şi asistenţa destinată Ucrainei. “Principala sarcină a NATO este protejarea şi apărarea tuturor statelor membre. În ultimii ani, am implementat cea mai mare consolidare a apărării colective dintr-o generaţie, concentrându-ne pe flancul estic. Am dezvoltat noi planuri militare pentru descurajare şi apărare. Iar acest lucru ne-a permis să reacţionăm rapid şi decisiv la invazia Rusiei în Ucraina. Am activat planurile de apărare la doar câteva ore de la invazie, iar, în câteva zile, am transferat, de pe ambele maluri ale Atlanticului, mii de militari în partea de est a Alianţei, susţinuţi de capabilităţi majore aeriene şi navale, pentru a transmite un mesaj clar: Alianţa Nord-Atlantică este puternică şi unită”, a subliniat Jens Stoltenberg.

    Secretarul general NATO a amintit că, în 2021, au devenit operaţionale două noi comandamente aliate, în Norfolk (statul american Virginia) şi în Ulm (Germania).

    “În cursul summitului extraordinar desfăşurat săptămâna trecută, aliaţii au stabilit că trebuie să dublăm eforturile, să investim mai mult şi mai rapid în apărarea comună. Ne confruntăm cu o nouă realitate în materie de securitate şi există un nou sentiment al urgenţei. Am observat deja anunţuri la nivel naţional privind suplimentări semnificative şi achiziţii de capabilităţi de ultimă generaţie. Iar aliaţii vor prezenta planuri suplimentare în cadrul angajamentului de investiţii în apărare, în perspectiva Summitului de la Madrid, din iunie. Aceasta este o investiţie în relaţia dintre Europa şi America de Nord, care ne va menţine în siguranţă”, a continuat Jens Stoltenberg.