„Deschidem un street food park care va fi deschis zilnic, pe toată perioada anului, în care vom avea 20 de vendori. Proiectul e parte a grupului de restaurante din Bucureşti, MGC. Nu închiriem spaţii, ci le administrăm noi pe toate. Vor fi specialităţi de bază de fructe de mare, burgeri, mâncare chinezească, clătite şi multe alte specialităţi”, a spus Paul Nicolau, proprietarul Wahaka Street Food Park.
Antreprenorul Paul Nicolau speră la vânzări totale de circa 100.000 de euro pe lună cu Wahaka Street Food Pak. Parcul de restaurante se întinde pe suprafaţă de circa 2.000 metri pătraţi şi este acum în curs de amenajare, urmând să fie deschis pe 28 septembrie 2017.
„Deschidem un street food park care va fi deschis zilnic, pe toată perioada anului, în care vom avea 20 de vendori. Proiectul e parte a grupului de restaurante din Bucureşti, MGC. Nu închiriem spaţii, ci le administrăm noi pe toate. Vor fi specialităţi de bază de fructe de mare, burgeri, mâncare chinezească, clătite şi multe alte specialităţi”, a spus Paul Nicolau, proprietarul Wahaka Street Food Park.
Antreprenorul Paul Nicolau speră la vânzări totale de circa 100.000 de euro pe lună cu Wahaka Street Food Pak. Parcul de restaurante se întinde pe suprafaţă de circa 2.000 metri pătraţi şi este acum în curs de amenajare, urmând să fie deschis pe 28 septembrie 2017.
Cei doi au anunţat la finele anului trecut că se despart, iar unul dintre punctele asupra căruia nu au reuşit să se decidă pare a fi insula de 360 de milioane de lire sterline.
Abramovich ar vrea să o transforme într-o mini-Europa, urmând oarecum modelul deja faimos din Dubai, în vreme ce soţia sa Dasha Zhukova ar vrea ca insula să fie o copie a Ibizei.
Una dintre variantele discutate de avocaţii lui Abramovich, care are o avere estimată la 7 miliarde de lire sterline, ar fi ca acesta să-i ofere soţiei o sumă de bani pentru a păstra integral drepturile asupra insulei.
Părinţii săi au murit când avea patru ani, Roman Abramovici fiind apoi crescut de bunica şi unchiul său.
El a obţinut prima sursă de finanţare sub forma unui dar de nuntă de la socrii săi; a renunţat apoi la studii pentru a-şi urmări visul de antreprenor, care în primă fază a constat în vânzarea unor raţe de plastic dintr-un apartament situat în Moscova.
Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.
La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.
El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.
Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
“Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.
Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro
“Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie.
Cei doi au anunţat la finele anului trecut că se despart, iar unul dintre punctele asupra căruia nu au reuşit să se decidă pare a fi insula de 360 de milioane de lire sterline.
Abramovich ar vrea să o transforme într-o mini-Europa, urmând oarecum modelul deja faimos din Dubai, în vreme ce soţia sa Dasha Zhukova ar vrea ca insula să fie o copie a Ibizei.
Una dintre variantele discutate de avocaţii lui Abramovich, care are o avere estimată la 7 miliarde de lire sterline, ar fi ca acesta să-i ofere soţiei o sumă de bani pentru a păstra integral drepturile asupra insulei.
Părinţii săi au murit când avea patru ani, Roman Abramovici fiind apoi crescut de bunica şi unchiul său.
El a obţinut prima sursă de finanţare sub forma unui dar de nuntă de la socrii săi; a renunţat apoi la studii pentru a-şi urmări visul de antreprenor, care în primă fază a constat în vânzarea unor raţe de plastic dintr-un apartament situat în Moscova.
Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.
La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.
El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.
Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti (APNV) a deschis prima potecă de vizitare în Parcul Natural Văcăreşti. Aceasta cuprinde zone de informare, spaţii tematice dedicate speciilor şi habitatelor şi un pavilion pentru observaţii ornitologice. Accesul este liber şi se poate face atât individual cât şi în cadrul grupurilor organizate de membrii asociaţiei. Proiectul este realizat cu sprijinul La Fântâna, al Porsche România şi Fundaţiei Comunitare Bucureşti, prin programul Mobilizăm Excelenţa
Poteca tematică măsoară aproximativ 2,5 km şi străbate principalele zone naturale ale parcului: zona de zăvoi, zona de lacuri, zona inundabilă de mlaştină, zone de vegetaţie scundă de cîmp, zone de tufăriş. Poteca are în componenţă şapte zone tematice indicate prin panouri de informare: păsări de zăvoi, păsări de apă, viaţă acvatică, reptile şi amfibieni, mamifere, vizuină de vidră şi peisaj. Accesul pe potecă începe din Splaiul Unirii 168, din faţa complexului rezidenţial Asmita Gardens.
Durata unui tur este de aproximativ 1,30 h. Accesul în parc este liber şi se poate realiza atât individual cât şi în cadrul grupurilor de vizitare organizate de către ghizii Asociaţiei. Pentru a beneficia de explicaţiile ghizilor, recomandăm persoanelor interesate să se înscrie pentru un tur ghidat expediind un e-mail la adresa contact@parcnaturalvacaresti.ro sau urmărind evenimentele planificate pe contul de Facebook al parcului facebook.com/parculnaturalvacaresti/.
Cei care doresc să viziteze parcul sunt rugaţi să aibă încălţăminte şi îmbrăcăminte adecvate şi să respecte regulamentul de vizitare al parcului, afişat pe panoul amplasat la intrare. Astfel, vizitatorii sunt rugaţi să nu abandoneze deşeuri de ambalaje, să nu aprindă nicio sursă de foc, să nu elibereze animale de apartament, să nu rupă sau să distrugă vegetaţia. De asemenea, pescuitul este interzis. În parc sunt permise activităţi de vizitare, activităţi sportive şi de recreere (ciclism, alergare), fotografiere, observarea faunei şi a peisajului.
De la preluarea administraţiei (aprilie, 2017), APNV a demarat mai multe acţiuni menite să asigure protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor precum şi operaţiuni de vizitare şi educaţie. Astfel, din aprilie 2017, în parc au intrat, în tururi ghidate, aproximativ 2000 de persoane, dintre care peste jumătate elevi, studenţi şi cadre didactice. În urma operaţiunilor de curăţenie efectuate în parc au fost stranse şi scoase peste 100 de m3 de deşeuri. Activităţile de vizitare şi protecţie ale parcului vor continua, scopul asociaţiei este transformarea treptată a zonei într-un spaţiu educativ dedicat observării naturii, protecţiei şi conservării spaciilor şi habitatelor.
Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
“Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.
Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro
“Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie.
Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
“Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.
Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro
“Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie.
Comuna Pădureni, din judeţul Vaslui, arată ca o adevărată localitate europeană. Comuna are camping, piscină, teatru de vară, sală de spectacole, loc pentru echitaţie, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc frumos amenajat cu foişoare şi terase.
De asemenea, Pădureni – care se află într-unul dintre cele mai sărace judeţe din România – are şi drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare.
Comuna se află 8 kilometri de Huşi şi este formată din satele Căpoteşti, Davideşti, Ivăneşti, Leoşti, Pădureni (reşedinţa), Rusca, Todireni şi Văleni, având o populaţie de puţin peste 4.000 de locuitori.
Începând din anul 1990, comuna este condusă de acelaşi primar, pe nume Temistocle Diaconu. În deceniile de după Revoluţie, comuna Pădureni a avut un parcurs total diferit faţă de multe dintre localităţile rurale din România, care s-au afundat tot mai tare în sărăcie. Mai mult, unele dintre amenajările şi construcţiile realizate aici lipsesc chiar şi din numeroase orăşele din ţară.
Pentru a transforma localitatea, primăria a aplicat şi a obţinut fonduri externe: iniţial SAPARD şi PHARE, iar apoi, după aderarea României la UE, fonduri europene.
Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.
Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.
Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.
