BusinessMagazin

Tag: amenajare

  • Huawei şi-a deschis primul magazin din România. Unde se află şi cum arată acesta

    Huawei, al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a inaugurat recent primul Huawei Experience Store din România. Magazinul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 1 milion de euro, care include costuri de amenajare, logistică, personal şi chiria spaţiului.  

    Amplasat în Băneasa Shopping City şi amenajat pe o suprafaţă de 93 de metri pătraţi, magazinul oferă întreg portofoliul de produse Huawei, de la smartphone-uri şi tablete, la laptopuri, ceasuri inteligente.

    Huawei are 180.000 de angajaţi şi gestionează operaţiuni în peste 170 de ţări.

     

     

     

  • La noi nu trebuie să v-ascundeţi

    Inspirându-se de la saloanele de coafură şi de la baruri, acestea au amenajat spaţii în care clienţii aflaţi la tratament stau în spaţii deschise, separate doar de perdele, şi au acces la un bar cu băuturi nealcoolice, scrie New York Times.

    Unele dintre aceste centre au chiar şi zone special amenajate pentru selfie-uri pentru clienţii care vor să arate listei de urmăritori de pe Instagram ce tratamente şi-au făcut, existând în acest scop oferte de genul „obraji numai buni de arătat pe Instagram”. 

  • La noi nu trebuie să v-ascundeţi

    Inspirându-se de la saloanele de coafură şi de la baruri, acestea au amenajat spaţii în care clienţii aflaţi la tratament stau în spaţii deschise, separate doar de perdele, şi au acces la un bar cu băuturi nealcoolice, scrie New York Times.

    Unele dintre aceste centre au chiar şi zone special amenajate pentru selfie-uri pentru clienţii care vor să arate listei de urmăritori de pe Instagram ce tratamente şi-au făcut, existând în acest scop oferte de genul „obraji numai buni de arătat pe Instagram”. 

  • Ai cinema, eşti cineva

    Aceste încăperi devin şi simboluri ale statutului social al proprietarilor, scrie The Telegraph.
    Ele pot fi separate de restul casei nu numai pentru a le oferi proprietarilor un loc izolat de relaxare, ci şi pentru că, pur şi simplu, un televizor nu se potriveşte cu stilul în care a fost decorat salonul care ar trebui, în mod normal, să-l găzduiască, dându-le astfel proprietarilor posibilitatea să încerce un alt stil decorativ numai pentru spaţiul respectiv. Accesul către astfel de încăperi poate fi uşor vizibil sau ascuns după vreo bibliotecă, pentru cei care-şi simt imaginaţia decoratoare stimulată de poveştile cu tot felul de cotloane ascunse în casele de altădată. Pentru cei care vor să urmărească şi emisiuni televizate şi filme ca la cinema, designerii de interior recomandă proiector şi ecran retractabil care vin în completarea televizorului şi a sistemului de sunet. Se poate opta şi pentru instalarea unui cinema casnic în toată regula, care are avantajul că locatarii şi, eventual, invitaţii lor pot urmări tihniţi un film fără să fie deranjaţi de necunoscuţi. Preţurile unui asemenea capriciu pornesc de la câteva zeci de mii de euro, afirmă designerii, şi asta numai pentru echipamentele în sine. 

  • Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

    Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

    Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

    Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

    Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

    Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

    Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

    În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

  • Şerban Patriciu, avocat asociat, Patriciu SCA: „Există standarde de piaţă la închirierea spaţiilor de birouri din România?“

    Din păcate, piaţa închirierii de birouri din România nu a atins încă un grad suficient de maturizare pentru a putea vorbi de adevărate standarde de piaţă conturate în mod neechivoc şi acceptate ca atare de către jucătorii de pe piaţă. Piaţa este într-o zonă gri, între începutul preluat ca atare din ţările civilizate, la pachet cu modelele de contracte de sute de pagini, specifice dreptului anglo-saxon, şi perioada de aşezare pe o linie proprie.
    Existenţa unor standarde de piaţă acceptate general ar facilita acest business şi ar aduce beneficii atât proprietarilor de clădiri de birouri cât şi chiriaşilor acestora, multe deal-uri fiind ratate din cauza unor aşteptări nerezonabile ale părţilor.
    Până atunci însă, vă prezint câteva dintre reperele ce pot fi luate în calcul de proprietarii sau potenţialii chiriaşi ai spaţiilor de birouri ce par să se fi cristalizat pe piaţă până în acest moment:

    Acordul
    Ca procedură, prima etapă după contactul iniţial cu reprezentanţii proprietarului clădirii de birouri este semnarea unui acord preliminar neangajant prin care se agreează principalii termeni comerciali (suprafaţă, chirie, durată, facilitaţi etc.). După această etapă, chiriaşii mai sofisticaţi analizează titlul de proprietate asupra imobilului, existenţa certificatului de performanţă energetică şi a autorizaţiilor necesare conform legii (securitate la incendiu, protecţie civilă, funcţionare – după caz şi ISCIR pentru lifturi şi cazane).

    Contractul
    Urmează negocierea şi semnarea contractului de închiriere. Chiriaşul notează apoi contractul de închiriere în cartea funciară a imobilului, se fac măsurarea şi predarea spaţiului închiriat, chiriaşul elaborează planurile de arhitectură şi instalaţii pentru amenajarea spaţiului închiriat şi obţine, după caz, autorizaţia de construire pentru partiţionările interioare, precum şi autorizaţia de securitate la incendiu, dacă este necesar.
    Reperele comerciale şi legale ale unui asemenea contract de închiriere sunt următoarele:
    • Spaţiul: spaţiul închiriabil este format din spaţiul net de birouri la care se adaugă o cotă din spaţiile comune ale clădirii. Această cotă, denumită add-on factor, este calculată ca raport între spaţiile comune ale clădirii şi spaţiul total al clădirii şi variază, de obicei, între 5 si 25%. Se închiriază complementar spaţii de parcare şi spaţii de depozitare.
    • Chiria: este exprimată în mod normal în euro (de regulă între 5 şi 25 euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil), plata fiind făcută lunar, în avans, la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României pentru data plăţii. În plus faţă de chirie, se datorează o taxă pe servicii, exprimată de asemenea în euro (între 3 şi 5) pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, taxă care cuprinde toate cheltuielile comune ale clădirii (inclusiv asigurarea şi taxele locale aferente clădirii), împărţite pro-rata între chiriaşi şi plătibile la fel şi odată cu chiria. Taxa pe servicii se regularizează anual pe baza cheltuielilor efective, chiriaşii având dreptul să verifice anual calculele proprietarului (sistem open book). De asemenea, chiriaşul va suporta costul utilităţilor consumate în spaţiu care sunt contorizate individual (de obicei electricitate şi apă).
    • Garanţia: chiriaşul constituie o garanţie în favoarea proprietarului, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau a unui depozit, valoarea garanţiei fiind în mod uzual la nivelul a trei luni de chirie şi taxă de servicii.
    • Facilităţi: chiriaşul beneficiază în mod normal de două tipuri de facilităţi din partea proprietarului: o contribuţie pentru lucrările de amenajare (exprimată în euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, de obicei între 50 şi 150) şi o perioadă de scutire de la plata chiriei (de obicei între 3 şi 9 luni, împărţite pe perioada contractuală).
    • Termen: termenul închirierii este de obicei un termen ferm de minimum 5 ani, chiriaşul având uneori posibilitatea de a denunţa contractul (break option) la/după o anumită perioadă (de obicei minimum 3 ani). Predarea spaţiului către chiriaş se face cu o perioadă (de obicei minimum o lună) înainte de data începerii termenului pentru a permite chiriaşului să amenajeze spaţiul închiriat. Pentru această perioadă nu se datorează chirie, dar se plătesc taxa pe servicii şi utilităţile consumate în spaţiu.
    • Penalităţi: termenul ferm se traduce prin existenţa unor penalităţi datorate proprietarului de către chiriaş în cazul încetării contractului anterior împlinirii termenului (exceptând încetarea din culpa proprietarului), respectiv chiria şi taxa de servicii pe întreg termenul rămas (sau până la prima dată la care chiriaşul putea denunţa contractul). Chiriaşul poate rezilia contractul doar în situaţii strict limitate (de exemplu în cazul în care utilităţile sunt întrerupte pentru mai mult de două săptămâni sau spaţiul este neutilizabil într-un procent de minimum 50% pentru mai mult de o lună).
    • Extindere: uneori, chiriaşul beneficiază de un drept de preferinţă la închirierea spaţiilor adiacente,
    dar acesta se exercită ţinând seama de alte drepturi similare prealabile acordate altor chiriaşi (care au prioritate).
    • Prelungire: prelungirea termenului de închiriere iniţial se face, de obicei, în condiţiile de piaţă de la momentul respectiv şi nu în aceiaşi termeni comerciali.
    • Restituire: restituirea spaţiului închiriat către proprietar se face în mod uzual după înlăturarea amenajării chiriaşului şi curăţarea/repararea spaţiului, proprietarul urmând să predea spaţiul open space noului chiriaş. Costul demolării amenajării chiriaşului şi al efectuării curăţeniei şi a reparaţiilor necesare se ridică în mod normal la jumătate din costul realizării acelor amenajări. Noul chiriaş poate prelua amenajările chiriaşului anterior (de obicei fără vreun cost), preluând în acest mod şi obligaţia de a aduce spaţiul la starea iniţială (open space) la sfârşitul termenului închirierii.
    Piaţa închirierii spaţiilor de birouri se maturizează într-un ritm accelerat, cele de mai sus fiind deja cunoscute şi acceptate de către jucătorii din domeniu. Alte aspecte generează încă discuţii aprinse, dar tendinţa este una pozitivă, piaţa devenind din ce în ce mai matură.

  • Au început cu un restaurant amenajat într-un garaj şi au ajuns la 900.000 de lei. Ambiţia lor este să redeschidă o cabană la cota 1.600 din Sinaia

    Roka Barbeque s-a deschis în urmă cu patru ani după o investiţie de 15.000 de euro. După trei ani, fondatorii Roka Barbeque au extins businessul şi au deschis şi Grădina Roka, care a necesitat o investiţie de peste 150.000 de euro.

    „Am intrat în lumea antreprenoriatului acum patru ani. Mergeam cu prietenul meu Florin pe strada Doamna Ghica şi la un moment dat el a zis: «Uite, un spaţiu de închiriat». A doua zi a semnat contractul de închiriere şi am în­ceput renovarea, el voia să dechidem un restaurant cu pre­parate la grătar, iar eu eram sceptică”, a spus Roxana Mihalache (33 de ani), cofondatoare a Roka Barbeque şi a Grădinii Roka.  

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum vă puteţi mobila de vis apartamentul cu mai puţini bani decât aţi da pe un concediu

    „Designul îmbină partea estetică şi partea funcţională, iar noi le arătăm oamenilor că pot opta pentru un design bun care se încadrează între 6.000 şi 8.000 de euro pentru un apar­ta­­ment de trei camere în Bucureşti“, a spus Vlad Ungureanu.
     
    Suma de 8.000 de euro acoperă achiziţionarea finisajelor ne­cesare precum gresie şi faianţă – dar nu şi mâna de lucru -, mo­bilă şi costurile designerului. „Dacă adunăm şi costurile cu persoana care vine şi pune gresia, suma finală se ridică la 9.000-10.000 de euro.“
     
    StartCasa este o platformă care, cu ajutorul designerilor, oferă soluţii de amenajare interioară. Compania s-a înfiinţat în urmă cu trei luni, iar până în prezent înregistrează peste 50 de designeri colaboratori şi peste 100 de proiecte realizate.
     
    „Lucrăm în parteneriat cu peste 50 de designeri. Clientul intră pe platformă şi încarcă planul său de proiect şi unul dintre de­sig­nerii cu care lucrăm preia pro­iectul. Durează aproxi­ma­tiv o săptămână până când se finalizează schiţa pro­iectu­lui, pentru că tre­bu­ie să pri­mim şi un feedback de la client şi abia apoi se fina­lizează schiţa.“
     
    În momentul în care con­ceptul final ajunge la cli­ent, acesta primeşte şi o listă de cumpărături cu link-uri şi po­ze cu articolele pe care tre­buie să le achiziţioneze.
     

  • “Grădina Parisului”, amenajată în România – VIDEO

    Miniatura grădinii Parisului, cum mai este numit celebrul spaţiu de la palatul Versailles, se află nu departe de Timişoara, într-o localitate cu mai puţin de 800 de suflete, informează digi24.ro.

    Cristian Stoi, primarul comunei Boldur: Am văzut Schonbrunn-ul în Viena, deci partea aceasta din spate este o miniatură, nu am pretenţii prea mari faţă de ceea ce este acolo, dar este oarecum o copie cu 2 alei care se despart şi cu o fântână în mijloc. Partea de la intrare este o alee lungă cu mulţi pomi, aşa este aproximativ Versaille-ul de lângă Paris.

    Sute de trandafiri şi plante perene dau un plus de mireasmă şi serenitate locului.

    Cristian Stoi, primarul comunei Boldur: Este zona pe care eu am încercat să copiez Schonbrunnul, cu cele 2 alei care se despart la un moment dat, cu zona de trandafiri, cu zona de pomi care se întind pe pământ. Mi se pare ceva super şi pentru copii.

    Chiar ai unde să mergi cu un copil să se recreeze, mi se pare un lucru bun, e ceva fain, cum spunem noi. Am încercat să găsesc o variantă frumoasă, una în care să intri în parc, să ai o perspectivă, de volum, de imagine, după care să intri oarecum în lucrurile de detaliu, foarte multe plante, spaţii de joacă, plante verzi, veşnic verzi, o cascadă de piatră, pergole.

    Pe cele aproape 3 hectare ale parcului, o pădure de duzi creează o oază de răcoare. Arborii parcă stau de strajă turistului care caută un loc de odihnă.

  • Un nou tip de plajă deschisă la Mamaia. “Nu este doar o simplă plajă amenajată, este o adevărată creaţie artistică”

    Potrivit unui comunicat transmis joi de Centrul Psihologic “Marea Neagră”, plaja, cu o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, se află lângă pontonul vechi al staţiunii Mamaia şi este „o plajă senzorială care se adresează celor cinci simţuri umane ce sunt stimulate astfel în mod direct”.

    “Nu este doar o simplă plajă amenajată, este o adevărată creaţie artistică. Întregul concept reprezintă o poveste desenată pe nisip la ţărm de mare. Toate elementele au fost astfel îmbinate încât fiecare persoană sosită aici să simtă bucurie şi linişte”, declară psihologul Adrian Gemănaru, iniţiatorul proiectului.

    Între principalele atracţii ce pot fi descoperite pe plaja terapeutică se numără zona aromelor, pădurea de bambus – reprezentată de un instrument muzical gigant, curcubeul – format din perdele colorate din texturi diferite ce sunt dispuse în zona de stimulare tactilă, pictura pe sticlă şi un atelier de olărit. Pe plajă a fost instalat şi un cort „spiritual”, unde pot fi auzite tobele africane, din cadrul atelierului de terapie prin muzică.

    Pentru relaxarea turiştilor în prima parte a sectorului de plajă a fost amenajată o adevărată grădină, cu plante specifice zonei de nisip şi plajă, iar cei dornici să pătrundă în interiorul acesteia se pot bucura de o alee senzorială unde pot întâlni texturi diferite: scoarţă de copac, marmură, rumeguş, felii de lemn, cărămizi, etc.

    Pentru a facilita accesul persoanelor aflate în scaun rulant a fost instalată direct pe nisip prima rampă de acces pe plajă din România special construită pentru scaunele rulante.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro