BusinessMagazin

Tag: ambalaje

  • O nouă TAXĂ pe care românii o vor plăti de anul viitor

    Această garanţie va putea fi recuperată de la operatorul economic în baza bonului fiscal.

    Conform art. 10, începând cu data de 31 martie 2019, valoarea garanţiei băneşti în cazul ambalajelor primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populaţiei este de 0,5 lei/ambalaj.

    Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2018 vine în completarea şi modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

    România, potrivit angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, trebuie să întreprindă toate măsurile necesare implementării unor instrumente economice. Aceste instrumente economice sunt foarte importante pentru modernizarea gestionării deşeurilor din România, dar şi pentru implementarea legislaţiei europene în domeniu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revoluţia din industria ambalajelor

    “Eram în ultimele zile de festival, când majoritatea oamenilor deja plecaseră. În urma lor a rămas un munte de sticle, pahare şi paie din plastic. Ştiam că acel gunoi nu va fi reciclat şi că va polua mulţi ani după. Aşa am decis să fondăm Biodeck. Totodată, călătoriile noastre ne-au inspirat şi soluţia a venit”, descrie Tudor Georgescu modul în care a găsit inspiraţia proiectului Biodeck. Tudor Georgescu, împreună cu Maria Desmirean, Adrian Georgescu şi Laurenţiu Soare, a lansat în urmă cu un an afacerea care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante. Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse.

    Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, cu o echipă de 12 persoane”, descrie Tudor Georgescu obiectivele pentru anul următor.

    Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este Georgescu şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”. În prezent, aceasta produce doar plastic care are o întrebuinţare îndelungată, cum ar fi cel pentru cablurile electrice. „Şi care da, e bine să nu se biodegradeze”, subliniază el.

    Primul pas în direcţia lansării afacerii a fost să înţeleagă industria ambalajelor de unică folosinţă, dar şi motivele pentru care nu au avut loc inovaţii în acest domeniu. Au explorat apoi soluţiile tehnologice – iar căutările le-au fost răsplătite, devenind în scurt timp primii producători de saci şi pungi biodegradabile din România.

    „Trecem practic prin toate provocările prin care trece un start-up, nu credem că aici ne deosebim prin ceva anume faţă de celelalte companii aflate la început de drum. Poate un diferenţiator ar fi faptul că suntem deschizători de drumuri în această industrie, a ambalajelor sustenabile”, descrie Tudor Georgescu parcursul făcut în dezvoltarea Biodeck. 

    El detaliază caracteristicile produselor Biodeck, precum şi procesul reciclării acestora: ele au la bază plante, resurse rapid regenerabile, cum ar fi amidonul de porumb sau trestia de zahăr. În comparaţie cu produsele obişnuite din plastic, care au la bază petrolul, şi procesul de producţie este unul mult mai prietenos cu mediul. În funcţie de tipul de produs, emisiile de carbon scad cu 30-75%. După ce au fost folosite, produsele pot fi compostate, unele acasă, iar altele în centre de compostare industrială.

    Deoarece ele se încadrează în categoria resturilor organice, sunt singurele ambalaje care se pot composta împreună cu resturile alimentare. În urma procesului de compostare rezultă compostul, un îngrăşământ cu eliberare prelungită, ce poate fi folosit în agricultură. „Ne dorim să respectăm ciclul naturii şi de aceea pentru noi este important ca tot ce provine din natură să se întoarcă în natură, fără să aibă efecte dăunătoare asupra acesteia. Toate produsele noastre respectă reglementările UE cu privire la biodegradabilitate şi compostabilitate şi au certificările necesare care să le ateste calităţile”, spune Tudor Georgescu. 

    Potrivit informaţiilor furnizate de fondatorii Biodeck, ambalajele reprezintă 40% din consumul anual de plastic, iar România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la cantităţile pe care le reciclează, recuperând sub 10% din plasticul pe care îl foloseşte. Biodeck îşi propune să susţină economia circulară şi să schimbe radical industria de ambalaje din România, înlocuind plasticul de unică folosinţă cu alternative sustenabile.

    Soluţia pe care Biodeck o oferă răspunde astfel unor probleme presante cu care se confruntă România – în primul rând, poluarea cu plastic de unică folosinţă. Apoi, a doua problemă pe care o adresează prin afacerea lor este risipa alimentară şi cantităţile imense de mâncare care se aruncă la gunoi. Majoritatea ambalajelor nu pot fi reciclate din cauză că sunt „contaminate” cu mâncare, iar Biodeck oferă singurul tip de ambalaj care poate fi reciclat (compostat) împreună cu resturile alimentare. Acest lucru face practic posibilă reciclarea mâncării, în contextul în care românii aruncă în prezent o treime din ceea ce cumpără. „În mod evident aceste aspecte au un impact dramatic la nivel social, financiar şi de mediu”, subliniază Georgescu.

    Avantajele produselor lor par a fi înţelese de cei cărora li se adresează; Georgescu spune că după lansare au găsit multă susţinere din consumatorilor, oamenilor de afaceri şi chiar şi autorităţile, care au interzis anul acesta utilizarea pungilor din plastic subţire, şi-au manifestat interesul faţă de acest domeniu.

    „Publicul nostru este educat, tânăr şi dornic de o schimbare. Este atent la alegerile pe care le face, îşi conştientizează rolul pe care îl are în comunitate. Este un public cu care ne identificăm, deoarece şi noi ne dorim să lăsăm în urma noastră o lume mai bună decât cea pe care am găsit-o”, descrie reprezentantul Biodeck profilul clienţilor lor. 

    În viitor, îşi doresc mai multe campanii de educare despre sustenabilitate, responsabilitate şi reciclare. În plus, nu vor să se limiteze la piaţa locală, ci îşi doresc să se adreseze şi pieţelor din restul Europei.

    „Iniţiativele de acest gen sunt foarte populare în Europa datorită faptului că au la bază principiile economiei circulare şi datorită beneficiilor pe care le au produsele”, explică cofondatorul Biodeck motivele pentru care genul acesta de iniţiative sunt mai des întâlnite pe pieţele vestice. Este optimist însă şi în privinţa potenţialului pieţei locale: „Credem că şi România se va alinia la standardele UE şi am început prin legea care interzice ca pungile de transport de la casele de marcat să fie realizate din plastic. Credem că acest tip de măsuri sunt obligatorii, dar, desigur, trebuie să fie reglementat şi implementat un sistem de colectarea selectivă şi de reciclare”.

    Pe de altă parte, câteva dintre dificultăţile cu care se confruntă pe plan local sunt lipsa de educaţie cu privire la alternativele sustenabile şi, uneori, chiar lipsa de interes sau de asumare a responsabilităţii a fiecăruia  cu privire la protejarea mediului şi la reducerea avut asupra acestuia.

    „Noi credem că România ar putea avea rezultate extraordinare în ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea dacă s-ar implementa un sistem integrat de colectare şi de management al deşeurilor şi de informare a cetăţeanului. Românii sunt receptivi, dar trebuie să oferim soluţii simple, la îndemână, care să le îmbunătăţească nivelul de trai, nu să le creeze şi mai mari bătăi de cap”, consideră reprezentantul Biodeck.  

    Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine. Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.

    „Ne propunem ca Biodeck să devină un brand internaţional, cu distribuţie internaţională şi să fie un nume de referinţă în ceea ce priveşte sustenabilitatea.”

  • Raport: Băuturile răcoritoare, principala categorie de produse cu ambalaje „etice”

    Din acest motiv, 52% din totalul ambalajelor de băuturi răcoritoare au făcut referire, în 2017, la reciclare. Pe locul secund se găsesc ambalajele de băuturi calde (ex. ceai, cafea), care în proporţie de 31% au făcut, de asemenea, referire la reciclare. Pe locul trei se găsesc ambalajele de mâncare, din care 31% au făcut referire la reciclare.

    „America Latină înregistrează cele mai mari ponderi de băuturi răcoritoare cu afirmaţia “fără adaos de zahăr”, 64% dintre băuturile răcoritoare etice intrând pe piaţă cu această afirmaţie, graţie popularităţii Coca Cola Zero în Brazilia”, a precizat Trishna Shah, senior analist la Euromonitor International.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANUNŢUL făcut de două din cele mai mari hypermarketuri prezente pe piaţa românească. Sunt vizate produsele folosite de MILIOANE de consumatori

    Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.

    „Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum sufocă plasticul toată planeta

    Durata de timp în care materialele plastice sunt folositoare diferă destul de mult de la o categorie la alta: pungile sau tacâmurile de plastic nu sunt folosite pe perioade de timp la fel de lungi ca şi autoturiSmele în componenţa cărora se găsesc. Dar un lucru este clar: odată ce sunt aruncate, reziduurile plastice se sfĂrÂmă în fragmente mici sau chiar minuscule. Iar aceste particule pot rătăci, vreme de sute de ani, în apele planetei sau în sol.

  • Cristi Nechita Rotta, fondatorul producătorului clujean de etichete autoadezive Sunimprof Rottaprint: ”Vrem ca până în 2021 să creştem cifra de afaceri până la 39 de milioane de euro”

    Sunimprof Rottaprint, un business românesc de familie înfiinţat de soţii Arnella şi Cristi Nechita Rotta  în urmă cu 27 de ani, face afaceri de 20,2 de milioane de euro anual, la o marjă de profit de circa 10% printr-o tipografie flexografică axată pe producţia de etichete autoadezive ( compania produce şi etichete shrink-sleeve, etichete wrap around, capace din folie de aluminiu, folie imprimată de aluminiu, manşoane pentru cornete de îngheţată, ambalaje din hârtie metalizată, ambalaje flexibile, etichete promoţionale). Pentru anul în curs, antreprenorii şi-au fixat un obiectiv de creştere de circa 10%, până la 22 de milioane de euro.

    Sunimprof Rottaprint deserveşte circa 800 de clienţi din FMCG, cosmetică şi îngrijire personală, produse pentru casă şi detergenţi, sănătate, inginerie, automotive – dintre ei, majoritatea sunt din România, circa 100 din Germania şi Ungaria. Aproximativ 24 % din venituri sunt aduse de exporturi.

    Compania şi-a planificat un buget de investiţii pentru intervalul 2013-2021 de 18 milioane de euro direcţionate spre tehnologizare (până acum, 4 milioane de euro din investiţie a fost realizată). ”Viziunea pe care am stabilit-o pentru firmă în 2013 a fost să triplăm cifra de afaceri (de la 13 milioane de euro la acea vreme n.red) până în 2021, până la 39 de milioane de euro”, descrie antreprenorul  Cristi Nechita Rotta obiectivele pe care le vizează prin investiţiile bugetate.

    Pentru finanţarea investiţiilor, antreprenorii clujeni lucrează cu două bănci principale, BCR şi Unicredit, dar au accesat şi fonduri europene – spre exemplu, 5 milioane de euro în contextul a două proiecte de tehnologizare şi reciclare. Antreprenorii au depus recent şi un proiect de 2,5 milioane de euro fonduri norvegiene pentru reciclare.  

    Potrivit reprezentanţilor companiei, Sunimprof Rottaprint este liderul pieţei locale de tipografie flexografică, cu peste 33% cotă de piaţă, în contextul unei pieţe locale de autoadezivi de circa 50 de milioane de euro.

    Compania a evoluat de la un spaţiu de producţie de 20 de metri pătraţi, trei angajaţi şi o cantitate tipărită de 12.000 de metri liniari, la un spaţiu de 6.780 de metri pătraţi, 252 de angajaţi şi producţie de 117,37 milioane de metri liniari. ”Ne doream un business şi nu ştiam ce – voiam ceva care este bun pentru toată lumea <şi în condiţii de pace, şi în condiţii de război>, aşa am ajuns la concluzia că de etichete şi ambalaje e nevoie peste tot”, descrie

    Arnella Nechita Rotta momentul în care au decis să înfiinţeze firma, în 1991.Sediul companiei şi centrul de producţie se află în comuna Apahida din judeţul Cluj; aceasta deţine însă şi patru centre logistice în România (la Bucureşti, Timişoara, Paşcani, Braşov) şi două în Europa, în Germania şi Ungaria.

    ”Trei jucători mari de pe plan internaţional ne curtează: nu îmiplace să refuz lumea, dar nici nu cred că astăzi este momentul oportun să vindem, suntem firmă de familie, avem valori pe care poate pentru multinaţionale nu sunt prioritare. Avem tradiţie, istorie etc.”, răspunde Cristi Nechita Rotta comapaniei întrebat de posibilitatea de vânzare a companiei.

    În 2008, compania a înfiinţat şi o şcoală de tipar flexografic, unde se califică noii angajaţii companiei.

    Mai multe detalii despre evoluţia companiei locale Sunimprof Rottaprint veţi putea citi în unul dintre numerele următoare ale Business Magazin.

     

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Decizie istorică luată de McDonald’s: ce se întâmplă cu celebrul Happy Meal

    Ca răspuns la cererile repetate pentru o dietă mai sănătoasă, McDonald’s a eliminat cheeseburgerul din meniurile Happy Meal, adresate în principal celor mici, scriu cei de la Bloomberg.
     
    Toate meniurile de tip Happy Meal comercializate în Statele Unite începând cu luna iunie vor avea maximum 600 de calorii; cheeseburgerul va putea fi în continuare comandat de clienţi ca produs separat.
     
    “Sperăm că aceste acţiuni vor aduce mai multe alegeri clienţilor şi că vor aduce beneficii milioanelor de familii, aceştia fiind paşi importanţi în construcţia unui McDonald’s mai bun”, a declarat CEO-ul Steve Eastbrook prin intermediul unui comunicat.
     
    După ce rata obezităţii în Statele Unite s-a triplat din 1970 până astăzi, McDonald’s caută ingrediente mai sănătoase şi ambalaje nepoluante.
     
    Ca o măsură complementară cu eliminarea cheeseburgerului, McDonald’s a decis să reducă conţinutul de zahăr din mai multe produse.

  • O nouă taxă pentru români: Anunţul făcut de Ministerul Agriculturii

    „Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, i-a primit, la sediul instituţiei, pe reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) legume-fructe. În cadrul întâlnirii, a fost evidenţiată o situaţie dificilă cu care se confruntă procesatorii de legume şi fructe, respectiv taxele pe care aceştia sunt nevoiţi să le suporte anual pentru ambalajele din sticlă (borcane şi sticle) care sunt introduse în comercializare”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

    „Având în vedere că după anul 2015, unităţile de procesare trebuie să achite tariful de 2 lei/kg, aceştia se confruntă cu cheltuieli la limita costurilor, preţul pe produs descurajând activitatea, ducând chiar la închiderea fabricilor de procesare legume/fructe”.

    La acest subiect au fost făcute precizări de către reprezentanţii Ministerului Mediului – Direcţia Generală Deşeuri şi ai Agenţiei Fondului de Mediu, iar „la sugestia ministrului Petre Daea, procesatorii de legume-fructe au fost invitaţi ca în cel mai scurt timp să transmită în scris propuneri pentru a se regla această situaţie astfel încât să fie păstrat nivelul de competitivitate”, se arată în comunicat.

    O altă temă de pe agenda zilei a vizat urgentarea acordării sprijinului pentru suprafeţele cultivate cu tomate destinate industrializării. În acest sens, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură vor prezenta Ministerului o situaţie referitoare la stadiul depunerii documentelor pentru sprijinul cuplat, iar conducerea MADR va face precizările privind măsurile care se impun. Din nefericire, nu toţi şi-au depus documentele, MADR solicitându-le urgentarea depunerii, pentru a începe acordarea subvenţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţie URIAŞĂ: Companiile româneşti EcoPack şi EcoPaper vor fi cumpărate de DS Smith, cu 245 de milioane dolari

    DS Smith susţine că EcoPack şi EcoPaper şi o maşină de fabricat hârtie specializată în hârtia de categorie uşoară ar contribui la creşterea companiei şi la reducerea costurilor.

    DS Smith va folosi bani lichizi şi credite pentru a finanţa acordul, împreună cu acţiuni în valoare de 35 de milioane de euro, a transmis compania.

    Tranzacţia este aşteptată să fie finalizată în al treilea trimestru fiscal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro