BusinessMagazin

Tag: Alegatori

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procedura de votare din 25 mai

    Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

    Pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice în ziua votului, MAI a anunţat, sâmbătă, că peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră să fie mobilizaţi în întreaga ţară. Dintre aceştia, peste 30.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au ca misiune paza secţiilor de votare.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Tot pe lista suplimentară sunt înscrişi şi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi cei care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.

    Cetăţenii români din străinătate cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, la secţiile de votare indicate pe site-ul MAE.

    Intervalul orar în care se poate vota este acelaşi ca în România. Specificul votului în străinătate este că, datorită diferenţelor de fus orar, votul începe în afara ţării în cele două secţii de vot din Australia (Canberra şi Sydney), în seara zilei de sâmbătă, 24 mai, ora 00.00, ora României (ora 7.00, ora locală) şi se termină în secţiile de vot de pe coasta de Vest a SUA (secţia de vot de la Los Angeles) şi Canada (la Vancouver),  în cursul dimineţii de luni, 26 mai, ora 7.00, ora României (ora 21.00, ora locală).

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile europarlamentare a rămas la fel ca în 2009 – 190. A fost dublat numărul celor din Moldova – de la 4 la 8 – şi din Spania – de la 9 la 18, în timp ce în SUA au rămas numai 5 secţii de vot, faţă de 19 la alegerile din 2009.

    Toate detaliile privind procedura de vot în cazul celor care votează din străinătate sunt disponibile accesând “Ghidul alegătorului român din străinătate”, material realizat de MAE în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, disponibil şi el în cadrul secţiunii dedicate alegerilor europarlamentare de pe site-ul MAE şi al misiunilor diplomatice.

    Cetăţenii votează în baza unui act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

    Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

    Pentru solicitarea şi eliberarea în regim de urgenţă a actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot care nu au, sau care au act de identitate cu temen de valabilitate expirat, programul de lucru al serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor a fost extins. În municipiul Bucureşti, duminică, 25 mai, programul de lucru cu publicul va fi intre orele 08.00 şi 21.00.

    Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu sâmbătă, 24 mai până la ora 20, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea “VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

    Aceeaşi reglementare se aplică în mod corespunzător persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

    În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Unii alegători pot vota duminică în hoteluri, case particulare, sedii de firme, cinematografe

     Majoritatea secţiilor de votare vor fi amenajate în şcoli, grădiniţe, licee, universităţi, cămine culturale, primării, săli de sport, cămine pentru copii sau persoane vârstnice, biblioteci comunale, săli polivalente, săli de festivităţi.

    Printre secţiile de votare din judeţul Alba, se numără însă şi cele amenajate la cinematograful „Dacia”, la Bazinul olimpic şi la stadionul municipal din Alba Iulia. În localitatea Blaj, unii dintre alegători vor merge la urne la Piaţa Agroalimentară, iar în localitatea Ocna Mureş la Clubul Vânătorilor.

    De asemnea, vor mai fi amenajate secţii de votare în Gara CFR din Teiuş, la Tabăra de Creaţie şi Odihnă Avram Iancu din Lunca Largă, la o „casă particulară” din Făget şi la Casa parohială din localitatea Inuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Program prelungit la eliberarea cărţilor de identitate, în Sectorul 2, în ziua alegerilor pentru PE

     Persoanele care au cărţi de identitate expirate, deteriorate sau şi-au pierdut aceste acte pot merge să solicite un nou document la birourile Direcţiei Publice de Evidenţa Persoanei şi Stare Civilă din cadrul Primăriei Sectorului 2, care vor avea program sâmbătă între orele 08.00 şi 16.00, iar duminică, în ziua alegerilor europarlamentare, între orele 08.00 şi 21.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Alegători din regiunile separatiste ucrainene nu ştiu unde vor vota duminică

     “Suntem pregătiţi să mergem doi-trei kilometri”, declară un pastor, Oleksandr Mosiiciuk, de la Makiivka, în estul Ucrainei, o regiune aflată sub controlul separatiştilor, care ar putea să perturbe alegerile.

    “Vor exista probleme mari” în ziua scrutinului, preconizează acest locuitor al oraşului de la periferia Doneţkului, un bastion al insurecţiei armate proruse care sfidează de o lună puterea de la Kiev. “Ştiu că scumpii noştri separatişti vor să oprească alegerile. Voi încerca să votez prin toate mijloacele, dar nu ştiu nici unde şi nici cum”, afirmă el.

    O parte a alegătorilor rămâne hotărâtă, la fel ca Oleksandr, să voteze în pofida pericolului şi incertitudinii cu privire la organizarea scrutinului în estul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muhuleţ: 18,3 milioane de alegători pentru PE, din care 20.656 vor deveni majori în timpul campaniei

     Din cei 18.300.376 de cetăţeni care au drept de vot la momentul scrutinului pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, 58.277 nu vor putea să voteze deoarece nu au acte de identitate, a menţionat Muhuleţ, care a citat date furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Vicepreşedintele AEP a mai spus că peste 2 milioane de alegători au buletin de identitate de tip vechi, pe care nu se va aplica timbrul autocolant, ci o ştampilă cu menţiunea “VOTAT”. La fel se va întâmpla şi cu cetăţenii cu drept de vot care deţin cărţi de identitate provizorii, în prezent în număr de 118.523.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • ALEGERI ÎN UNGARIA: Peste 34% dintre alegători au votat până la ora 14.00

    Un număr de 2.753.211 persoane s-au prezentat la urne în primele şapte ore de vot, potrivit Biroului Naţional ungar pentru Alegeri.

    Cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în judeţul Pest (centru), unde au votat 36,7% dintre alegători, iar cea mai scăzută în Szabolcs-Szatmar-Bereg (nord-est), unde şi-au exprimat opţiunile 30,1% dintre alegători.

    La Budapesta, prezenţa la vot era de 39,01%, potrivit aceleiaşi surse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REZULTATELE DEFINITIVE ale referendumului din Crimeea: Alipirea la Rusia a fost votată de 96,6 la sută dintre alegători

     “Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul rus va respecta “alegerea istorică” a Crimeei la referendum

     “Vom respecta alegerea istorică a populaţiei Crimeei”, a declarat Serghei Narîşkin, citat de agenţiile ruse, în cadrul unei întâlniri la Moscova cu o delegaţie a Parlamentului local al Crimeei.

    “Vom susţine alegerea liberă şi democratică a populaţiei  Crimeei”, a adăugat el.

    Oficialul rus s-a exprimat în cadrul unei întâlniri, la Moscova, cu o delegaţie a Parlamentului local al Crimeei.

    Dominat de proruşi, Parlamentul local al Crimeei i-a cerut, joi, lui Vladimir Putin alipirea peninsulei ucrainene la Rusia şi a anunţat organizarea unui referendum la 16 martie pentru validarea acestei decizii. Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia şi o autonomie net consolidată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Virusul elveţian într-o Europă deja gripată de sindromul antimigraţionist

    Aprobarea limitelor asupra imigraţiei a uimit guvernul şi cealaltă jumătate a populaţiei elveţiene, dar a provocat şi nemulţumirea mediului de afaceri, îngrijorat de repercusiuni din partea partenerilor europeni având în vedere că industriile de export generează mai mult de jumătate din PIB. Majoritatea economiştilor avertizează că măsurile de limitare a imigraţiei vor avea un efect negativ asupra economiei elveţiene, în principal în ceea ce priveşte investiţiile.

    CURENTELE NAŢIONALISTE AU CÂŞTIGAT TEREN ÎN EUROPA ÎN URMA CRIZEI FINANCIARE ŞI A DEPRESIUNII ECONOMICE. Trendul l-a ajutat pe Christopher Blocher, vicepreşedintele Partidului Popular din Elveţia, să-şi impună punctul de vedere în referendumul recent. Blocher se declară un luptător împotriva „imigraţiei în masă„ şi este principalul responsabil atât pentru convocarea referendumului, cât şi pentru succesul iniţiativei naţionaliste.

    Este cea de-a doua mare lovitură pe care politicianul elveţian o aplică proiectului unei Europe unite. În 1992, el s-a folosit tot de un referendum pentru a preveni aderarea Elveţiei la Zona Economică Europeană, eliminând astfel pe termen nedeterminat posibilitatea intrării în UE.
    „Elveţia nu are de gând să prevină sosirea tuturor străinilor. Cei de care este nevoie pot imigra în continuare. Restul, nu„, a declarat Blocher pentru Der Spiegel.

    IN URMA CRIZEI ECONOMICE, PARTIDELE DE DREAPTA CU MESAJE POPULISTE DIN MAI MULTE STATE ALE UE AU ATINS COTE RECORD ÎN SONDAJE ÎN ULTIMII ANI, cetăţenii est-europeni, în principal românii şi bulgarii, fiind vizaţi de iniţiative antiimigrare în ţări precum Marea Britanie sau Germania.

    În general, cetăţenii europeni nu au fost niciodată foarte convinşi de proiectul european şi nu au simpatizat în mod special instituţiile UE, notează Der Spiegel. Însă înaintea crizei, majoritatea europenilor considerau că Europa unită reprezintă un plus pentru economie şi nivelul de trai. Mişcările generate de criză – ajutoare financiare uriaşe acordate de statele prospere către ţările aflate în dificultate, creşterea şomajului în contextul menţinerii sau creşterii migraţiei – au lovit însă în idealul european, tot mai multe persoane considerând că legăturile strânse dintre economiile de pe continent le afectează prosperitatea.