BusinessMagazin

Tag: Alegatori

  • Alegeri istorice: Pentru prima dată candidatul PSD nu primeşte cele mai multe voturi în turul întâi

    Se încheie o epocă pentru România. În toate alegerile pentru preşedinţie candidatul PSD a ieşit în primul tur pe primul loc, începând cu 20 mai 1990. Aseară, 10 noiembrie 2019, 29 de ani mai târziu, nu numai că propunerea PSD nu a ieşit pe locul întâi, în primul tur, dar era şi foarte probabil să piardă intrarea în turul al doilea.

    Prezenţa la alegerile prezidenţiale se îndrepta aseară spre 54%, din care 51% voturi înregistrate în România şi 3% în străinătate.

    Până la ora 19.00 prezenţa era de 45% pentru alegătorii din România, cu două puncte procentuale peste prezenţa de la europarlamentarele din mai, la aceeaşi oră.

    Conform sondajelor parţiale, candidatul PSD Viorica Dăncilă şi candidatul USR Dan Barna erau umăr la umăr – Dăncilă cu un avantaj uşor, dar fără să fi fost luate în seamă voturile din străinătate.

    Klaus Iohannis, susţinut de PNL, era pe primul loc.

    Rezultatele parţiale vor fi aflate astăzi. Dacă Viorica Dăncilă, candidatul PSD, nu intră în turul doi va fi un rezultat dezastruos pentru PSD.

    În pofida aprecierilor că prezenţa la vot a fost mare, cele 51 de procente estimate ale votanţilor din ţară, în primul tur, înseamnă, de fapt, cea mai mică prezenţă la alegerile prezidenţiale din 1990 încoace. În 2014 prezenţa, în primul tur, a fost de 53%, în 2009 de 54%, în 2004 de 58% şi de peste 60% în celelalte rânduri de alegeri.

    Diaspora – beneficiind de o organizare prietenoasă – a ieşit la vot: 700.000 de oameni au votat în primul tur, de cinci ori mai mult decât la prezidenţialele din 2014.

    Judeţele cu cea mai ridicată rată a voturilor erau aseară, la ora 19.00: Ilfov, cu 61%, cu 59% Cluj şi cu 56% Braşov. Judeţele cu cel mai mic număr de votanţi erau, la aceeaşi oră, Vaslui şi Covasna cu 35% şi Satu-Mare cu 36%. În general, judeţele din Transilvania cum este Sibiu (51% prezenţă), Bihor (46% prezenţă), Alba (49% prezenţă) sau Timiş (49% prezenţă) au fost mult mai implicate la votul de ieri, în vreme ce în Moldova este un sentiment de demobilizare: Suceava avea o prezenţă, la ora 19.00, 41%, Iaşiul de 41%, Botoşaniul 41%, Galaţiul 42%. ZF

    Ca şi la alegerile europarlamentare se remarcă faptul că judeţele puternice, cu o cifră de afaceri solidă, care au atras şi investotori în ultimii 30 de ani au fost implicate.

    De cealată parte, în judeţele sărace ale Moldovei, electoratul ori a plecat în străinătate, ori nu a venit la vot.

    Rezultatul dezastruos al PSD vine în urma unei perioade neîntrerupte de creştere economică, din 2012 până în prezent, în care acest partid a fost la putere (cu excepţia formală a unui singur an, 2016). În pofida creşterii salariilor, a creşterii salariului minim , a creşterii salariilor bugetarilor, a creşterii salariului din sistemul medical, votul de ieri a fost puternic antiPSD.

    Este un semn că aşteptatea oamenilor, de la conducătorii ţării, este nu atât a primi ceva în mod direct, cât de a organiza într-un mod integru societatea şi economia şi de a cheltui în mod eficient resursele bugetare.

  • Până la ora 17.00 au votat peste 551.100 de români în străinătate

    Peste 551.100 de alegători au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale până duminică la ora 17.00, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC).

    Până duminică la ora 17.00, au votat 551.154 de alegători în străinătate. Dintre aceştia, 525.965 au votat pe liste suplimentare, iar 25.189 sunt votanţi pe listă corespondenţă.

    838 de secţii de votare au fost organizate în străinătate, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).

    Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în continuare la o secţie din Londra, 5.249 de alegători prezentându-se pentru a îşi exercita votul. Prezenţă mare este şi la secţiile din Chişinău şi Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Câţi alegători s-au înscris până acum pentru vot în străinătate la alegerile prezidenţiale. Anunţul AEP

    „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că numărul celor care s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro, până miercuri, 7 august 2019, ora 15:00, este de 8692 de alegători români, cu aproape 1400 mai mulţi faţă de ultima comunicare pe această temă.cÎn acest interval s-a înregistrat o creştere mai mare a accesărilor votului prin corespondenţă, aşadar reiterăm avantajele înregistrării cu această opţiune: posibilitatea de a vota de acasă printr-o procedură simplă şi sigură; evitarea aglomeraţiei de la secţiile de votare; evitarea costurilor deplasării la secţia de votare.

    AEP recomandă cetăţenilor cu drept de vot din străinătate să opteze pentru votul prin corespondenţă, a cărui procedură este simplă, sigură şi eficientă şi care reprezintă o modalitate modernă de vot anticipat la distanţă”, a transmis AEP, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    AEP a detaliat, de asemenea, paşii necesari pentru exercitarea votului prin corespondenţă.

    „- Înregistrarea – completarea formularului online de pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. La acest formular trebuie anexată copia scanată sau fotografia actului de identitate şi copia documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.

    – Primirea documentelor – Poşta Română transmite alegătorului următoarele documente necesare exercitării votului prin cores¬pondenţă: două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două plicuri interioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două autocolante cu menţiunea „VOTAT”, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două buletine de vot prin corespondenţă, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot; două autocolante cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară, pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondenţă în ţară îl va aplica pe plicul exterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost atins pragul de 30% pentru validarea referendumului

    Referendumul pe justiţie, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, a atins, după ora 17:00, pragul de prezenţă de 30% necesar pentru a fi validat, arată datele BEC. Totuşi referendumul nu poate fi validat decât după numărarea şi verificarea voturilor.
     
    Potrivit datelor BEC, la ora 17.15 pentru referendum au votat 5.524.771 de votanţi (32% din alegători).
     
    Legea 3/2000 prevede două praguri:
     
    1. pragul de 30% prezenţă
    Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
     
    2. pragul de 25% voturi valabil exprimate
    (3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
     
    Conform AEP, pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.997 de persoane. Procentele de 30% şi 25% se aplică la acest număr, neincluzând şi persoanele cu domiciliul în străinătate.
     
    Drept urmare pentru a fi valabil referendumul trebuie să participe cel puţin 30% din numărul acestor persoane, însemnând 5.480.399 de alegători, iar pentru a fi validat trebuie să exprime voturi valabile (care nu sunt nule) 4.566.999 de alegători, fie cu opţiunea DA, fie NU.

  • Sondaj: Partidul lui Marine Le Pen conduce în preferinţele alegătorilor pentru europarlamentare

    Astfel, potrivit sondajului, partidul lui Le Pen ar urma să obţină 22% din voturi, în timp ce partidul preşedintelui Emmanuel Macron, La République En Marche, ar obţine 21,5%. Aceasta este prima dată când partidul condus de Marine Le Pen conduce în sondaje.

    Sondajul de opinie a fost realizat pe 2 şi 3 mai, la scurt timp după ce preşedintele Emmanuel Macron a propus mai multe măsuri ca răspuns la protestele „Vestelor galbene”, printre care şi reduceri de taxe şi impozite care ar costa bugetul de stat aproximativ 5 miliarde de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singurul JUDEŢ din ţară care a atins pragul pentru validarea referendumului. Secţia de votare, organizată într-un hotel

    Judeţul Suceava este singurul din ţară care a atins pragul de validare la referendum, în cele două zile de alegeri la urne fiind prezenţi 184.459 de alegători, din care 14.820 au votat pe liste sumplimentare, majoritatea fiind turişti aflaţi la tratament în staţiunile din judeţ.

    În 303 secţii de vot din judeţul Suceava s-a depăşit pragul de 30% necesar pentru validarea referendumului, iar în 28 de secţii de vot prezenţa alegătorilor la urne a depăşit pragul de 50%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima zi la REFERENDUM pentru familia tradiţională 2018. Secţiile de votare s-au închis. Absenteism major, prezenţa la ora 19.00: 5,15%/

    UPDATE 17.50 Biroul Electoral Central a transmis în urmă cu câteva minute că prezenţa la vot, la nivel naţional, la ora 16.00, în cadrul referendumului pentru familie, a fost de 3,78%.

    Din totalul de 18.278.496 de alegători înscrişi pe listele permanente, sâmbătă, până la ora 16.00, au votat 692.002, adică 3,78%.

    Cea mai ridicată prezenţă la vot a fost în judeţele: Bihor (5,53%), Dâmboviţa (5,35%) şi Caraş Severin (4,82%).

    Cea mai scăzută prezenţă, la ora 16.00, a fost în judeţele: Harghita (1,50%), Covasna (1,62%) şi Satu Mare (2,25%).

    În Bucureşti, sâmbătă, la ora 16.00, în cadrul referendumului pentru familie, prezenţa la vot a fost de 4,42%.

    Prezenţa dezastruoasă la vot este incomparabilă cu vreun referendum organizat în România după 1990. În anul 2009, la referendumul ce viza parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, prezenţa la vot, la ora 16.00, era de 33,86%.

    În anul 2012, la referendumul privind demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, prezenţa la vot, la ora 17.00, a fost de 26, 85%.

    Diferenţa dintre scrutinul de acum şi cele două menţionate este că cel pentru familie se va desfăşura pe parcursul a două zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care cetăţenii votează pentru respingerea acordării ajutoarelor de stat pentru fermieri

    Executivul subliniază că aceste propuneri vor duce la majorarea preţului alimentelor şi vor afecta economia, transmite Reuters.

    Elveţia va organiza două referendumuri în data de 23 septembrie, unul pentru a acorda mai multe ajutoare de stat pentru fermieri şi altul pentru introducerea unor practici agricole mai sustenabile şi mai prietenoase cu animalele.

    Un sondaj de opinie arată un sprijin larg pentru ambele idei, însă ministrul Economiei, Johann Schneider-Ammann spune că aceste propuneri “periculoase” ar putea duce la majorarea tarifelor şi la alte represalii din partea partenerilor comerciali. 

    Una dintre propuneri, denumită iniţiativa Fair Food, vrea ca toate produsele alimentare din Elveţia să provină din surse sustenabile, iar etichetarea alimentelor să fie mai exactă. Ideea este să îmbunătăţească bunăstarea animalelor prin interzicerea importurilor de produse alimentare produse în regim intensiv şi să garanteze că importurile de alimente îndeplinesc cele mai ridicate standarde elveţiene. Suporterii iniţiativei, precum partidul ecologist şi cel social democrat, susţin că de pe urma acesteia vor profita atât consumatorii şi animalele, cât şi mediul şi fermierii.

    Cealaltă propunere vrea să majoreze ajutoarele de stat acordate fermierilor elveţieni, al căror număr s-a înjumătăţit după 1985, iar zilnic se închid trei exploataţii agricole.

    “La prima vedere aceste propuneri au provocat un val de simpatie în rândul multor cetăţeni. Sunt convins că la o examinare mai atentă a acestor propuneri, cetăţenii vor vedea că vor duce la scumpirea produselor alimentare, reducerea ofertei şi la mai multe cumpărături la graniţele Elveţiei”, a spus Schneider-Ammann.

    Contribuţia agriculturii la economia Elveţiei a scăzut de la 2% în 1985 la sub 1% în prezent. Suporterii iniţiativei pentru majorarea ajutoarelor de stat pentru fermieri, denumită Food Sovereignty, prin care se numără organizaţii ale fermierilor dar şi ONG-uri, vor o mai mare transparenţă în domeniul preţurilor pentru a da fermierilor o putere mai mare în negocierilor cu retailerii şi procesatorii. De asemenea aceştia doresc să crească numărul persoanelor care muncesc în agricultură şi să impună norme mai stricte importurilor care ar putea fi vizate de tarife mai mari şi chiar embargouri dacă nu respectă standardele elveţiene.

    Guvernul federal susţine că aceste propuneri vor duce la subvenţii mai mari sau chiar preţuri fixe, însă promotorii iniţiativei resping acest lucru. “Nu vrem mai mulţi bani, vrem doar să îmbunătăţim poziţia de negociere a fermierilor. Mulţi dintre ei dau faliment pentru că preţurile pe care le obţin pentru produsele lor sunt mai mici decât costurile de producţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al campaniei Rudi Berli.
    Referendumurile sunt o obişnuinţă în sistemul de democraţie directă din Elveţia, mai multe astfel de plebiscite având loc în fiecare an.

  • AEP: Aproximativ 19 milioane de români, înscrişi în Registrul Electoral până la finele lunii iulie

    “Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie 2018 este de 18.917.601, cu 13.701 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 30 iunie 2018 figurau în Registrul electoral 18.903.900 de alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)”, au precizat reprezentanţii AEP, într-un comunicat de presă remis marţi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolas Maduro a câştigat alegerile prezidenţiale din Venezuela

    Rata de participare a fost de numai 46%, faţă de 80% cât a fost în cadrul precedentelor alegeri prezidenţiale desfăşurate în anul 2013.

    Pe locul secund în preferinţele alegătorilor s-a clasat Henri Falcon care a obţinut 21% din voturi, urmat de Javier Bertucci cu 10% din sufragii.

    Opoziţia din Venezuela a boicotat alegerile desfăşurate duminică, considerându-le nelegitime.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro