BusinessMagazin

Tag: active

  • Cum a reuşit compania de pariuri Superbet să atragă atenţia unuia dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume?

    Gigantul american Blackstone a făcut la finalul săptămânii trecute prima investiţie directă pe piaţa din România. Este vorba de un pariu în valoare de 175 de milioane de euro pe piaţa pariurilor. Mai exact, fondul de investiţii a preluat un pachet minoritar de acţiuni în cadrul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România. Superbet a avut în 2017 afaceri de 130 mil. euro, iar la finalul anului trecut oficialii companiei estimau o creştere de 40% la nivelul anului 2018. Grupul are peste 3.500 de angajaţi, o reţea de peste 1.200 de agenţii de pariuri la nivel naţional, o platformă digitală lansată în 2016 şi o aplicaţie mobilă apărută anul trecut pe piaţă.


    Superbet, un business lansat în 2008 de antreprenorul Sacha Dragic pe piaţa din România, şi-a început totodată şi expansiunea la nivel regional şi apoi european. De altfel, venirea Blackstone în acţionariat va susţine planurile de expansiune ale grupului. Investiţia a fost făcută de către Blackstone Tactical Opportunities (BTO), parte a grupului Blackstone. „Suntem nerăbdători să începem acest parteneriat strategic cu cei de la Blackstone. Infuzia de capital din partea fondului american dublată de o experienţă bogată face din Blackstone un partener capabil să susţină grupul Superbet să-şi menţină poziţia de lider pe piaţă din România, să continue să-şi majoreze cota de piaţă şi mai ales să-şi poată valorifica oportunităţile de extindere a businessului atât în Europa Centrală şi de Est, cât şi la nivel global”, a declarat Sacha Dragic, cofondator şi CEO al grupului Superbet. În 2017, compania şi-a lansat oficial operaţiunile şi pe piaţa din Polonia, unde deţine o licenţă de operare în retail. În prezent, Superbet are în afara României operaţiuni directe în Polonia, dar şi birouri în Austria, Serbia, Croaţia, Malta şi Marea Britanie.


    „Este impresionantă investiţia susţinută a companiei româneşti în operaţiuni multi-channel şi digitale, incluzând aici şi lansarea propriei platforme online de gaming şi pariere, totul făcut la standardele internaţionale ale industriei de profil. Suntem nerăbdători să susţinem traiectoria ascendentă a Superbet, al cărei model de creştere se bazează pe extindere internaţională şi pe continuarea investiţiilor în tehnologie”, a declarat la rândul său Andrea Valeri, senior managing director în cadrul Blackstone.
    Blackstone este unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, cu active sub administrare de 512 miliarde de dolari. Pe piaţa locală fondul a fost prezent doar indirect, prin achiziţii regionale, preluarea pachetului minoritar din Superbet fiind primul pariu local direct. Blackstone Tactical Opportunities (BTO), vehiculul prin care s-a făcut tranzacţia, se concentrează în mod specific pe investiţii în pachete minoritare în companiile vizate.

  • Ziua Muncii: Radiografia pieţei muncii din Europa în comparaţie cu regiunea. Datele arată că românii muncesc mult mai puţin peste program decât Marea Britanie sau alte ţări europene

    Piaţa muncii din România 14,9 milioane de oameni cu vârste cuprinse între 15 ani şi 74 ani, potrivit datelor Eurostat pe 2018.

    Din acest total, circa 9 milioane de persoane sunt active din punct de vedere economic, în timp ce 5,85 milioane sunt inactive.

    Din populaţia activă, circa 380.000 de persoane nu au lucrat anul trecut, în timp ce efectivul de angajaţi din economie s-a ridicat la 8,68 milioane persoane.

    În România circa 1,5 milioane de oameni se încadrează la categoria self-employed, cu activităţi independente.

    Prin comparaţie, Cehia are 8,1 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15-74 ani, dintre care 5,4 milioane persoane active din punct de vedere economic.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

     

  • Chimcomplex a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc în T1

    Câştigurile companiei înainte de dobânzi, impozite, deprecieri şi amortizări (Earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization – EBITDA) s-au tripat în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 51,6 milioane de lei.

    „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale ţării, Chimcomplex şi Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât şi producţiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit şi al treilea cel mai mare consumator de energie din ţară”, a declarat Ştefan Vuza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chimcomplex anunţă că a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc din ţară în primul trimestru şi a reuşit să-şi tripleze EBITDA

    Chimcomplex anunţă afaceri de 343,3 milioane lei în T1 2019, de 4,6 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la 100 de zile de la preluarea unei părţi semnificative din activele Oltchim, potrivit unui anunţ al companiei.

    Mai mult, compania anunţă că EBITDA s-a triplat în primul trimestru faţă de T1 2018, ajungând la 51,6 milioane lei.

    „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale ţării, Chimcomplex şi Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât şi producţiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit şi al treilea cel mai mare consumator de energie din ţară”, transmit reprezentanţii companiei.

    Pe plan administrativ a fost finalizat transferul tuturor celor 62 de autorizatii de functionare ale fostului combinat catre Chimcomplex, din care cele mai importante sunt: autorizatia de protectie a mediului, autorizatia de gospodarire a apelor, autorizatiile privind gestionarea certificatelor de dioxid de carbon si a certificatelor verzi, etc. De asemenea a fost finalizata si inventarierea si transferul celor peste 11.500 de obiecte de inventar, mijloace fixe, terenuri, cladiri, utilaje, licente, etc, potrivit unui comunicat oficial.

          

     

  • Libra Internet Bank, profit record în 2018

    Fondurile atrase de la clienţi au depăşit 4,75 miliarde lei (creştere de 16%), marea majoritate a depozitelor fiind constituite prin internet banking. Totodată, soldul creditelor – ajuns la 3,25 miliarde lei – a crescut cu peste 20% anul trecut, dovedind sprijinul puternic pe care banca îl oferă dezvoltării afacerilor din economia românească.

    Libra Internet Bank oferă, printre altele, produse şi servicii specializate clienţilor din zona profesiilor liberale, agribusiness şi dezvoltatorilor de proiecte rezidenţiale.

    Libra Internet Bank a ajuns la o cotă de piaţă de 1,21% la finalul anului 2018. Cu o reţea de 52 sucursale şi 3 centre IT de dezvoltare în ţară, banca este orientată spre inovaţie şi servicii digitale şi având o vârstă medie a angajaţilor băncii de doar 28 de ani.

  • Lovitură de teatru. Banca Centrală Europeană nu şi-a dat avizul pentru noua taxă pe activele bancare. Ce a spus marţi Eugen Teodorovici: A venit răspunsul de la BCE. Avizează acest proiect

    Un purtător de cuvânt al BCE a confirmat că „BCE a primit o solicitare de consultare” din partea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru noul proiect de OUG şi că instituţia „va da un aviz în timp util”.
     
    Mai exact, BCE nu am răspuns încă, iar răspunsul va fi trimis sub forma unui aviz care va fi publicat şi trimis când este gata, acesta fiind procedura, deoarece este nevoie de timp pentru a analiza legea propusă şi pentru ca BCE să îşi prezinte opinia.
     
    „Ieri (marţi, 26 martie – n.red) a venit răspunsul de la Banca Centrală Europeană. Avizează acest proiect”, a declarat Eugen Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la Digi TV, miercuri seara.
     

  • A început „marea relocare”: Active în valoare de 1.000 de miliarde de lire se mută din Londra în hub-uri din Uniunea Europeană

    Băncile, administratori de active şi companii de asigurări din Londra îşi deschid sau îşi extind huburi în UE pentru a evita ruptura creată de plecarea Marii Britanie din Uniunii Europenă.

    Marea Britanie ar fi putut părăsi Uniunea Europeană de săptămâna viitoare în mod legal, însă a cerut o amânare.
     
    Compania de consultanţă EY a evidenţiat că 23 de companii au anunţat deja transferul a circa 1.000 de miliarde de lire sterline în active, de la 800 de miliarde de lire sterline trimestrul precedent.
     

  • Dacă taxa pe active se aplică 5 ani la 1,2%, băncile îşi vor recupera pierderea în 37 ani

    „Dacă taxa (pe activele băncilor – n.red.) se menţine pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza în cinci ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de trei ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de cinci ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani. Dacă profitul mediu al băncilor va scădea sub acest nivel mediu, taxa aplicându-se activelor financiare, indiferent de profit, efectul va fi mult mai intens”, menţionează „Studiul privind creşterea intermedierii financiare în România, realizat de PwC şi prezentat vineri.

    Aceste estimări au luat în calcul faptul că taxa pe activele bancare este la nivelul acestui an de 1,2%, după cum este instituită în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, având în vedere media ratelor ROBOR la 3 luni şi 6 luni pe ultimul trimestru al anului trecut. Această taxă este de 0,1-0,4%, dacă ROBOR mediu aplicat creditelor este de 2-4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se pregăteşte Marea Britanie pentru colapsul sistemului financiar? Banca Angliei le cere creditorilor din piaţă să îşi tripleze deţinerile de active ce ar putea fi vândute uşor

    Banca Angliei a trecut la o serie de măsuri dramatice pentru a se asigura că băncile britanice vor putea susţine economia chiar şi în cazul unui Brexit catastrofal, potrivit Business Insider.

    Anumiţi creditori britanici au fost înştiinţaţi de banca centrală că trebuie să îşi tripleze deţinerile de active ce ar putea fi vândute uşor în eventualitatea unui colaps al pieţelor financiare, potrivit Financial Times.

    Recomandarea băncii centrale vine pe fondul unui nou cadru de reglementare conturat de Autoritatea pentru Reglementare Prudenţială încă de anul trecut.

    Acest nou cadru de reglementare pleacă de la premisa unui potenţial eveniment în urma cărora instituţiile nu se vor mai împrumuta între ele sau nu vor mai putea face tranzacţii swap liră sterlină-dolar, aşa cum s-a mai întâmplat şi în timpul crizei financiare pentru unele bănci.

    Băncile vor fi nevoite acum să aibă deţineri mai multe deţineri pe trei luni, faţă de cele pe o lună – faţă de care există un apetit mai mare în prezent – pentru a se pregăti să facă faţă unor condiţii severe de stres.

    Sursele citate indică spre bănci precum Barclays şi Royal Bank of Scotland, drept unele dintre principalele instituţii aflate sub scrutinul Autorităţii pentru Reglementare Prudenţială.

     

  • Noi scenarii pentru taxa bancară. Băncile au discutat cu Finanţele posibilitatea ca taxa pe active să se aplice semestrial, nu trimestrial

    Ministerul Finanţelor anali­zea­ză mai multe variante de modificare a taxei pe activele băncilor, iar în cadrul discuţiei care a avut loc cu bancherii săptămâna trecută s-a discutat şi opţiunea ca taxa să se aplice semestrial, şi nu trimestrial, aşa cum prevede forma actuală a OUG 114, potrivit mai multor surse din piaţă.

    Totodată, Ministerul de Finanţe ia în calcul excluderea din baza de calcul a taxei a titlurilor de stat, a creditelor acordate prin programele guvernamentale (precum Prima casă, Start-up Nation), dar şi a creditelor pentru IMM-uri. Unele surse din piaţă estimează că aceste excluderi ar determina o reducere de 30% a activelor la care se aplică taxa.
     
    În prezent titlurile de stat reprezintă circa 21% din activele băncilor, creditele acordate prin programele guvernamentale se apropie de 8% din active, în timp ce creditele acordate IMM-urilor pot ajunge la circa 16%, în funcţie de modul în care băncile definesc IMM-urile, potrivit informaţiilor ZF.