BusinessMagazin

Tag: absorbtie

  • Emil Boc: Susţin regionalizarea, actuala legislaţie nu mai corespunde realităţilor României în UE

     Emil Boc a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la o dezbatere despre regionalizare şi descentralizare organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, că apreciază că procesul de regionalizare nu este unul formal, spre deosebire de cel al revizuirii Constituţiei, unde “cetăţenii nu au avut un cadru pentru a-şi expune un punct de vedere”.

    “Sunt un susţinător al regionalizării pentru că ultima reformă administrativă a fost în anul 1968, iar actuala legislaţie nu mai corespunde realităţilor României în UE. Regionalizarea este absolut necesară pentru a realiza un grad mai bun de absorbţie a fondurilor europene, vom avea propriile programe operaţionale în fiecare regiune, astfel încât nu va mai trebui să aşteptăm ani buni pentru semnarea proiectelor. Regionalizarea este necesară şi pentru că actualul cadru nu permite dezvoltarea unor proiecte de amploare trans-judeţene. Apreciez faptul că procesul de regionalizare nu este unul formal, spre deosebire de cel al revizuirii Constituţiei, care a fost expediat într-un forum constituţional, care a fost inexistent, iar cetăţenii nu au avut un cadru pentru a-şi expune un punct de vedere”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PRIMA CASĂ: Banii alocaţi în acest an se vor epuiza în 3 luni, la ritmul actual de absorbţie

     Astfel, de la lansarea programului, în 2009, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat 94.000 de garanţii, valoarea finanţărilor ajungând la aproape 3,5 miliarde de euro.

    Valoare medie a finanţării accesate pe toata perioada de derulare a programului este de circa 39.000 euro, iar 28% din valoarea garanţiilor acordate a fost destinată achiziţiei de imobile construite între anii 2008 şi 2013. Rata de default se menţine scăzută, la doar 0,1% din totalul creditelor acordate.

    “Programul poate continua, în limita fondurilor disponibile, până la sfârşitul anului 2013, factorul determinant fiind ritmul de acordare a finanţărilor de către bănci şi implicit rapiditatea consumării plafonului alocat fiecărei bănci”, au declarat reprezentanţii Fondului, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rovana Plumb susţine că a atras 500 de milioane de euro prin POS Mediu

     “Când am preluat mandatul la Ministerul Mediului, în mai 2012, rata de absorţie a Programului Operaţional Sectorial Mediu era de 4,37 la sută, mai precis între 2007 şi mai 2012 sumele venite de la Uniunea Europeană au reprezentat un cuantum de 197 de milioane de euro. După un an de guvernare USL, am ajuns la o rată de absorţie de 16 sută. Practic am adus într-un an 500 de milioane de euro. S-au depus eforturi considerabile din partea tuturor structurilor, în special a Autorităţii de Management astfel încăt să putem să reluăm plăţile după o perioadă dificilă de aproape cinci luni când acestea au fost blocate ca urmare a neregulilor identificate în perioada anilor 2010 – 2011”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia, Rovana Plumb.

    Ea a mai afirmat că a avut întâlniri cu beneficiarii fondurilor europene pentru a se evita dezangajările, reuşindu-se anul trecut evitarea unui risc de dezangajare de 400 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu 32% în acest an şi cu 103% faţă de aprilie 2012

    In ultimele zile din luna mai a.c., Comisia Europeană a  rambursat României noi fonduri in valoare de aproximativ 155 de milioane de euro. Suma menţionată a fost incasată prin intermediul a trei programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu – peste 116,4 milioane de euro, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane –  peste 37,7 milioane de euro, respectiv Programul Operaţional Asistenţă Tehnică – aproximativ 0,7 milioane de euro.

  • O miză de 4 mld. euro pentru România

    Ideea a apărut în februarie, când preşedintele Băsescu a calculat că astfel România ar putea evita pierderea a 4 mld. euro care ar fi urmat să se întoarcă la bugetul comunitar pentru că nu au fost folosite în timp util. Pentru perioada 2007-2013, România are alocate 19,5 mld. euro ca fonduri de coeziune, iar rata de absorbţie era la 17 mai de 14,37%, respectiv 2,76 mld. euro.

    Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula N+2 sau N+3, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE. Actualul proiect al CE extinde regula N+3 pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013.

    “În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie”, a declarat László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

    Pentru perioada 2014-2020, fondurile de coeziune alocate României, pentru care Ministerul Fondurilor Europene a promis că va trimite la CE lista cu priorităţi de utilizare până la sfârşitul lunii mai, sunt în valoare de 39 mld. euro.

  • Ponta nu crede într-o absorbţie de 50% a fondurilor UE, avansată de Teodorovici: Este foarte optimist

     Întrebat la postul Digi 24 dacă ţinta de 50% pentru absorbţia fondurilor europene până la sfârşitul acestui an i se pare fezabilă, premierul a răspuns negativ, adăugând că Teorodovici este foarte optimist spre deosebire de fostul ministru de resort Leonard Orban.

    “Nu, până la sfârşitul acestui an, nu. De aia l-am pus în funcţie (pe Teodorovici-n.r.), pentru că e un om foarte optimist, spre deosebire de Orban care era un tehnician, dar în general foarte pesimist. Teodorovici păcătuieşte în partea cealaltă, prin optimism, dar e o variantă bună şi aceasta “, a spus Ponta.

    El a apreciat că la finele anului poate fi consemnat “un rezultat mulţumitor” în ceea ce priveşte atragerea fondurilor UE, dar a evitat să indice un plafon.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisar european: Sunt slăbiciuni în modul de folosire a sumelor prin Fondul Social European

     Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Andor Laszlo, a declarat, marţi, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu oamenii de afaceri din judeţul Cluj, că România va trebui să înveţe din experienţele şi greşelilor anilor trecuţi în ceea ce priveşte absorbţia unor sume din FSE.

    “Am discutat cu autorităţile de la Bucureşti şi de la Cluj-Napoca despre sumele din Fondul Social European şi credem că sunt anumite slăbiciuni în modul de folosire a sumelor prin acest fond. Nu a existat suficientă implicare şi angajare până acum pentru absorbţia sumelor din FSE. Cred că lumea nu este mulţumită de viteza şi calitatea absorbţiei, dar am constatat că s-a înregistrat, totuşi, un progres anul trecut. Credem că, în perioada următoare, va creşte viteza şi calitatea absorbţiei fondurilor europene din FSE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să crească absorbţia de fonduri europene când şefii sunt primii care iau mită?

    Cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor UE şi cele mai mari corecţii financiare – acesta este tabloul de bord al fondurilor europene după şase ani de la aderarea României la UE. Se poate altfel când chiar şefii din structurile care gestionează banii europeni primesc mită?

    Toate programele operaţionale sectoriale au fost presuspendate din cauza neregulilor, iar corecţiile financiare care vor fi reţinute de Comisia Europeană se ridică la 800 mil. euro, adică o treime din sumele nerambursabile primite de România de la UE.

    POS Mediu a scăpat cel mai repede de constrângătoarea procedură a presuspendării, dar la câteva luni, unul dintre foştii şefi şi apoi director în autoritatea de management care îl gestiona a fost arestat pentru mită şi trafic de influenţă.

    Adrian Mîndroiu, 49 de ani, era perceput până săptămâna trecută drept unul dintre cei mai „vocali“ şi curajoşi înalţi funcţionari care lucrau cu fondurile europene. Avusese curajul să atace mediul politic românesc şi părea onest din toate punctele de vedere, dar a fost arestat pentru fraudă cu fonduri UE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Drumul banilor gratuiţi pentru România

    “Vom trimite cereri de rambursare până la sfârşitul lunii aprilie în valoare de un miliard de euro, iar în mai şi iunie încă un miliard şi jumătate”, a afirmat Teodorovici. El a arătat că în cererile de rambursare pentru cele 2,5 miliarde de euro nu sunt incluse şi programele operaţionale Transporturi şi Competitivitate Economică, aflate încă în presuspendare. Teodorovici a amintit că, dacă România nu va reuşi absorbirea a 6,5 mld. euro până la sfârşitul anului, diferenţa de fonduri între ce se va realiza şi această ţintă va fi dezangajată automat.

    Teodorovici a declarat la preluarea mandatului că obiectivul său este să realizeze o rată de absorbţie de peste 50% până la sfârşitul acestui an şi de peste 80% până la finalul lui 2015, când expiră actuala perioadă de finanţare a UE.

    În acelaşi timp, România a transmis la 13 martie Comisiei Europene documentele (declaraţiile de cheltuieli) pentru a încasa o sumă în valoare de peste 44 de milioane de euro pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

    “Schimbarea de abordare şi ritmul impus de Ministerul Fondurilor Europene începe să aibă efecte, iar derularea POS DRU se îndreaptă către normalitate. Asigurăm intrarea de noi fonduri în România care vor permite rambursarea împrumutului contractat de la Trezorerie în această lună. Din această finanţare, beneficiarii de fonduri încasează deja banii pe facturile restante. Atitudinea pe care trebuie să o aibă întregul sistem faţă de beneficiari trebuie să fie una europeană”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici.

    În urma unui împrumut aprobat de Guvernul României, Autoritatea de Management a POS DRU are la dispoziţie circa 258 de milioane de lei pentru achitarea facturilor restante către beneficiari, în această lună.

    Comisia Europeană a presuspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, iar în urma măsurilor implementare de Ministerul Fondurilor Europene a reluat plăţile pe acest program la începutul lunii februarie 2013. Încasarea primei sume de la Comisia Europeană, în valoare de 141,5 milioane de euro, a majorat fondurile UE atrase de România de la 268,8 milioane de euro la 410,4 milioane de euro. Astfel, rata de absorbţie pe POS DRU a crescut într-o singură lună, în februarie 2013, cu peste patru puncte procentuale, de la 7,73% la aproape 12%. Acesta a fost primul avans al ratei de absorbţie pe POS DRU înregistrat după luna august 2012.

    Reluarea plăţilor a permis achitarea a peste 330 de milioane de lei în contul a peste 800 de beneficiari POS DRU. Pe acest program operaţional se aflau în derulare aproape 2.500 de contracte de finanţare.

  • În locul Bruxelles-ului, bugetul pompează bani pentru proiectele cu fonduri UE. Absorbţia rămâne la pământ

    Autorităţile care gestionează fondurile structurale împrumută în martie de la Trezorerie 1,2 miliarde de lei (270 milioane de euro) pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri UE, banii urmând să fie returnaţi Trezoreriei după ce cheltuielile vor fi rambursate de la Bruxelles. Doar că, în primele două luni ale anului, un singur program din cele şapte programe operaţionale a atras de la Comisia Europeană o sumă modică (141 milioane de euro), astfel că rata de rambursare a crescut la finele lui februarie faţă de sfârşitul anului trecut cu doar 0,7% (ajungând la 12,2% din alocarea totală de 19,6 miliarde de euro între 2007-2014), în vreme ce noul Minister al Fondurilor Europene (MFE) şi-a propus pentru acest an să atragă 50% din alocarea totală. Începutul de an pe zona de absorbţie a fondurilor UE începe să semene cu ceea ce s-a întâmplat mai mereu în trecut: ambiţii mari la început şi dezamăgire la sfârşit.

    Toate stirile sunt pe zf.ro