Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, săptămână, analistul financiar Claudiu Cazacu.
Tag: abordare
-
Firma de catering SanaGout anunţă o creştere cu 20% a cifrei de afaceri
Lansată în 2008 de câţiva tineri pasionaţi de mâncare sănătoasă, compania sărbătoreşte în acest an 9 ani de activitate şi peste 10.000 de evenimente ”concept” organizate. Cu această ocazie, SanaGout a lansat un nou site şi un blog, unde oferă sfaturi şi sugestii despre organizarea unor mese şi evenimente speciale, cu hrană sănătoasă.
”În toţi aceşti ani, pe o piaţă foarte aglomerată şi cu perioade destul de dificile, am reuşit să ne păstrăm identitatea şi să oferim clienţilor experienţe culinare deosebite care aduc împreună preparate sănătoase şi aranjamente spectaculoase. De-a lungul timpului am gândit concepte de catering pentru mai mult de 10.000 de evenimente, de la întâlniri restrânse, de familie la conferinţe cu mii de invitaţi”, a continuat directorul general al SanaGout, Ana Alexandrescu.
SanaGout a demarat din 2015 un proces de regândire a strategiei si abordării pieţei, renunţând la elementele neproductive si activităţile ineficiente. Noua strategie dus într-o prima fază la o scădere dramatică a încasărilor, însă acum începem să vedem roadele- o creştere anuală de 20-25% a cifrei de afaceri, dar şi a portofoliului de clienti şi a marjei de profitabilitate.
”În 2008, am început să oferim prânzuri pentru corporatiştilor, am avut şi un magazin de desfacere în zona Dorobanţi, dar uşor ne-am reinventat, am renunţat la activităţile ineficiente şi acum ne focusăm pe noi nişe de piaţă: evenimente corporate, de poveste, care să impresioneze atât din punct de vedere vizual, cât şi ca mesaj, şi programe speciale pentru companiile care îşi doresc să crească productivitatea angajaţilor”, declară directorul general al SanaGout, Ana Alexandrescu.
În ultimii ani, companiile caută metode tot mai inovatoare de a-şi fideliza angajaţii, iar sfaturile de nutriţie şi mâncarea sănătoasă s-au dovedit de succes.
”Pornind de la nevoia companiilor de a găsi modalităţi de fidelizare a angajaţilor şi de la principiul că eşti ceea ce mănânci, am creat programe pe partea de healthy food, foarte apreciate de clienţi şi angajaţii acestora. Un astfel de program SanaGout durează minim 3 săptămâni si presupune fie lucrul cu un nutriţionist , fie cu un antrenor de fitness, plus un meniu personalizat, în funcţie de obiectivele companiei pentru fiecare angajat în parte. ”, explică Ana Alexandrescu.
În cei nouă ani de activitate, pentru a-şi menţine standardele şi succesul, compania a investit circa 500.000 euro în echipamente, personal şi ingrediente de calitate.
”Ca să ajungem aici, am investit temeinic în specializare echipei, care creează atât preparate, cât şi experienţe culinare excepţionale prin calitate, sofisticare şi detalii inedite, în echipamente de ultimă generaţi şi ingrediente de calitate şi în imagine. Mizăm în continuare pe nişele de piaţă pe care le-am identificat şi estimăm o creştere a cifrei de afaceri de până la 25% şi in acest an”, a arătat directorul SanaGout.
-
S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză
Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.
38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”
Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).
-
S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză
Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.
38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”
Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).
-
S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză
Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.
38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”
Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).
-
Temă abordată în acest an la forumul Microsoft Summit: cum se pot dezvolta oraşele folosindu-se de tehnologie
O problemă des întâlnită este aceea că autorităţile au în general reflexul de a reglementa fără a face eforturi de a înţelege şi utiliza noua generaţie de servicii şi platforme anterior impunerii unor reguli, spune Rinne, care se va afla în Bucureşti în data de 7 noiembrie pentru a vorbi în cadrul Microsoft Summit, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Capitală.
„Sunt şocată în mod constant de solicitările unor autorităţi de a le oferi consultanţă în a reglementa platformele pe care ele nu le-au folosit niciodată. Nu există niciun scenariu mai ciudat decât acesta – şi potenţial periculos – pentru reglementarea platformelor”, spune April Rinne. Pentru a folosi la maximul potenţialul benefic al tehnologiei şi al noilor platforme este nevoie în primul rând de educaţie – sharing economy nu se rezumă doar la Uber şi AirBNB, cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai noului val de companii (şi care au operaţiuni şi în România).
„Ecosistemul este mult mai mare şi mai divers de atât. Pentru a înţelege pe deplin cât de adânci sunt transformările şi ce largă acoperire au aceste noi platforme este nevoie de investiţii în educaţie şi în creşterea vizbilităţii”, susţine ea.
Un alt aspect esenţial este ca autorităţile să nu se rezume la reglementare ci să participe la dezvoltarea fenomenului, pas care le permite şi să influenţeze ce se întâmplă şi să direcţioneze extinderea platformelor şi în direcţia rezolvării unor probleme din comunitate. „Există două oraşe fanion la nivel global – Seul şi Amsterdam. În Seul, spre exemplu, a fost creată o echipă denumită <<Sharing City>>, ca parte a biroului pentru inovaţie, care a selectat peste 50 de iniţiative locale în domeniul economiei digitale bazate pe conceptul de partajare în care au fost investite fonduri publice”, explică April Rinne, care a călătorit până acum 87 de ţări şi nenumărate oraşe din întreaga lume pentru a discuta despre aceste teme.
Subiectul poate fi abordat însă şi din alte unghiuri, adaugă ea. „Până în prezent, marea majoritate a activităţii de acest tip s-a concentrat asupra sectorului privat: startup-uri, investiţii private şi conversaţia generată de acestea despre impactul asupra organizaţiilor mari. Există însă o serie de oportunităţi la fel de semnificative pentru sectorul public şi social, care totuşi nu sunt explorate complet, iar până când se va întâmpla acest lucru, înţelegerea noastră cu privire la economia colaborativă este incompletă. Am început să mă ocup de această temă după mai bine de un deceniu în care am lucrat în dezvoltare trans-naţională, în special micro-finanţare şi politici de promovare a inovaţiei la baza piramidei economice. Munca mea în domeniu m-a ajutat să descopăr paralele interesante cu economia colaborativă de astăzi, în special în analiza legăturii cu sectoarele social, public şi privat. Economia colaborativă este exemplu excelent de inovaţie socială. La nivel de bază, partajarea bunurilor (mai degrabă decât posesia) este mai eficientă din punct de vedere economic, durabilă din perspectiva mediului şi benefică pentru comunitate.
Ea adresează o serie de probleme sociale – inclusiv izolarea, supra-consumul şi lipsa de resurse – în noi moduri. Pe lângă faptul că poate fi o soluţie pentru nevoi individuale, poate de asemenea să extindă aria oportunităţilor personale şi construieşte capital social – conexiunile interne ale unei comunităţi care ajută la creşterea rezilienţei acesteia şi restabilirea relaţiilor interumane.
Transformarea digitală va reprezenta o temă centrală a ediţiei din acest an a Microsoft Summit, conferinţa fiind structurată astfel încât să acopere tematica digitalizării din perspectiva mai multor industrii. Principalele subiecte care vor fi abordate vor fi inovaţia prin noi modele de business, îmbunătăţirea performanţei în business şi experienţa serviciilor digitale.
April Rinne va fi prezentă în 7 noiembrie la Microsoft Summit 2017. Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit.
-
Strategia din Silicon Valley de lângă Guvern
„Preferăm spaţiile centrale. Am început cu o astfel de locaţie în centrul San Franciscoului şi păstrăm tradiţia şi în Bucureşti”, descrie James Park, CEO şi cofondator al mărcii globale de dispozitive inteligente pentru măsurarea activităţilor fizice Fitbit, alegerea clădirii de birouri. Potrivit lor, centrul pe care au început să îl dezvolte aici, după achiziţia din urmă cu câteva luni a Vector Watch, este al doilea cel mai important al companiei din afara San Francisco; compania este prezentă cu birouri şi în Dublin, Hong Kong, Shanghai, Seul, Minsk, New Delhi, Tokio, San Diego, Boston.
James Park, alături de Eric Friedman, CTO şi cofondator al firmei cu venituri de peste 2 miliarde de dolari anul trecut, se află la prima lor vizită în România. În evenimentul de presă prilejuit de lansarea birourilor locale, fondatorii Fitbit nu se arată foarte generoşi cu dezvăluirea unor informaţii precum valoarea investiţiilor făcute aici, numărul de angajaţi pe care şi-au propus să-l atingă ori cât din tehnologia Vector Watch, ceasul inteligent dezvoltat în România, se regăseşte în Fitbit Ionic, smartwatch-ul lansat în această toamnă de companie. „Să fiu sincer, nu ştiam prea multe despre România, dar după ce am vorbit cu Andrei Pitiş şi echipa Vector, am învăţat multe despre oameni, despre ţară. Am mers 30 de minute de la hotel până aici dimineaţa şi am văzut o parte din oraş, mi s-a părut frumos, sunt bucuros să mă aflu aici”, descrie James Park, CEO-ul şi cofondatorul Fitbit, primele impresii făcute în Bucureşti.
Eric Friedman, CTO-ul şi cofondatorul Fitbit, rememorează prima întâlnire cu cel care a dezvoltat Vector Watch: „L-am întâlnit prima dată pe Andrei Pitiş în San Francisco, în urmă cu aproximativ un an, şi ce a ieşit în evidenţă la el şi echipa sa a fost, pe lângă un produs foarte corect, pasiunea cu care a vorbit despre produs. Faptul că am văzut echipa atât de pasionată a făcut clar pentru noi că ei trebuie să se alăture echipei noastre; să găseşti oameni inteligenţi peste tot este o provocare, avem birouri în mai multe locuri din lume şi ce am găsit în Bucureşti este unic. Lucrăm cu universităţile locale, ajutăm cu programe de internship, sponsorizăm proiecte, pentru a ajuta universităţile să ne furnizeze apoi talente excepţionale”, descrie Eric Friedman experienţa românească de până acum.
În prezent, 100 de angajaţi lucrează pentru Fitbit, aproape de trei ori mai mulţi decât la preluarea start-up-ului Vector Watch şi a întregii echipe, la începutul acestui an. Friedman spune că în prezent au 20 de posturi vacante în România, însă nu oferă detalii referitoare la ţinta de recrutare pe care şi-au fixat-o pe termen mai lung: „Concentrarea noastră nu este pe număr; vrem să găsim cât mai mulţi oameni care întrunesc aşteptările, dar aşteptările sunt ridicate. Căutăm oameni inteligenţi care fac lucruri grozave”, spune Friedman. Ei nu oferă nici detalii referitoare la calităţile pe care le caută la angajaţii lor, însă Park precizează: „Căutăm mereu oameni excepţionali. Acesta este principalul motiv pentru care şi eu, şi Eric suntem aici şi am cumpărat Vector, pentru care am lucrat împreună cu Andrei Pitiş şi cu restul echipei de leadership pe care a construit-o”, precizează el.
În ceea ce priveşte competiţia pentru angajaţii din domeniul IT, Andrei Pitiş, CEO-ul Fitbit România, spune că pentru recrutarea şi păstrarea celor mai buni dintre angajaţi nu primează oferta salarială – aceasta fiind în linia pieţei: „Salariul nu este niciodată un motivator pentru genul de oameni pe care îi căutăm; este doar un aspect de igienă. Aşadar, oferim salarii în linie cu restul pieţei. În plus, toţi angajaţii noştri sunt acţionari, ceea ce îi face parte din poveste şi din succesul pe care sperăm să îl avem”, spune Pitiş. Reprezentanţii Fitbit nu descriu cu exactitate tipurile de tehnologii la care vor lucra aici, însă spun că în centrul de lângă guvern se regăsesc toate departamentele care asigură dezvoltarea de produse performante şi inovatoare, de la dezvoltare de produs, până la design şi cercetare; o multitudine de discipline de dezvoltare software, de la firmware, la mobile şi cloud.
Legat de propriile sale responsabilităţi în cadrul companiei, Pitiş spune că îşi păstrează abordarea antreprenorială, iar povestea Vector Watch nu s-a oprit la momentul achiziţiei de către Fitbit. „Vector Watch este o poveste care a început acum patru ani, iar în urmă cu câteva luni nu s-a încheiat, ci a trecut la următorul nivel. Am fondat Vector Watch cu intenţia de a face vieţile oamenilor mai bune, chiar dacă a fost o abordare diferită, prin care am vrut să le oferim mai mult timp. Acum ne vom concentra pe a-i face pe oameni mai sănătoşi şi chiar pe salvarea vieţilor oamenilor, cu produsele noastre. Misiunea noastră este să continuăm pentru zeci şi sute de milioane de oameni, mai degrabă decât pentru zeci de mii”, îşi descrie CEO-ul Fitbit România obiectivele pentru perioada următoare.
-
Tratament personalizat pentru medici
“Pacienţii sunt tot mai sofisticaţi şi mai pretenţioşi, astfel că nevoia de servicii private de top va creşte. Datorită acestora, medicii simt din ce în ce mai mult nevoia să se profesionalizeze şi să aibă cabinete dotate la standarde internaţionale. Acest aspect, cât şi evoluţia galopantă în medicină contribuie la schimbarea atitudinii medicilor faţă de credite“, declară Ionela Mişculescu, director de dezvoltare a Diviziei pentru Medici din cadrul Băncii Transilvania. Deşi a existat o reticenţă a medicilor faţă de finanţarea activităţii prin împrumuturi bancare, în ultimii ani această atitudine a început să se schimbe, spune reprezentanta BT.
Divizia pentru Medici este un model de business cu activitate de 10 ani pe piaţa bancară locală şi oferă consultanţă în cele opt sedii din ţară, prin intermediul unei echipe formate atât din specialişti în domeniul bancar, cât şi medical. Prin această divizie, medicilor le este facilitat accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora, indiferent de forma de organizare juridică, iar iniţiativa este susţinută de Colegiul Medicilor din România. ”Mai mult, sunt medici care au ales să rămână în ţară pentru că au putut să ia credite de la Divizia pentru Medici, pentru un cabinet sau pentru dotarea corespunzătoare, la standarde internaţionale“, adaugă Mişculescu.
Medicii care apelează la acestă divizie a băncii, spune reprezentanta BT, au acces la consiliere din partea unei persoane ce se află permanent la dispoziţia lor; în plus, echipa din acest departament ”vorbeşte pe limba medicilor, având chiar doctori în echipă“. De altfel, din 2007 până în prezent, ”mii de medici“ au luat credite prin Divizia pentru Medici, iar conform Ionelei Mişculescu unii le rambursează şi îşi iau altele, ”atunci când trec peste acele reţineri de început“. De menţionat este, printre altele, că nu îi costă nimic rambursarea anticipată din surse proprii, precizează reprezentanta băncii. Divizia pentru Medici oferă credite imobiliare pentru cei care doresc să îşi facă un cabinet sau un nou sediu, credite de investiţii pentru amenajări sau dotare cu aparatură medicală, credite pentru maşini, nevoi diverse şi credite pentru achiziţie de Praxis, pentru medicii de familie.
În cele mai multe cazuri, medicii care iau credite de la BT investesc în aparatură medicală, dar şi în sedii sau în formarea profesională, deoarece ”medicii învaţă toată viaţa, iar cursurile şi congresele naţionale sau internaţionale costă“, explică reprezentanta BT. Tot ea mai spune că stomatologii, în principal, ”au cel mai mare apetit pentru finanţare, mai mult decât medicii din alte specializări“. În ceea ce ţine de valorile sumelor contractate, Divizia pentru Medici este o divizie ”transversală“, aşa încât serveşte orice entitate medicală, fie ea un cabinet medical individual sau un spital mare; astfel, valoarea împrumuturilor acoperă o plajă largă: de la 50.000 de lei la milioane de euro. Pe de altă parte, dobânzile depind de tipul finanţării şi de perioada de acordare, iar intervalul de rambursare este între 5 – 25 de ani. BT şi-a extins acest proiect prin intermediul unei platforme online, pentru ca viitorii lor clienţi să cunoască paşii necesari unui parcurs antreprenorial. De aici medicii pot afla informaţiile de bază de care ar avea nevoie pentru a obţine finanţare – de la detaliile în funcţie de organizare la autorităţile care eliberează certificatele necesare sau condiţii pentru colaborarea cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Tot prin intermediul acestei platforme, medicii pot comanda aparatură medicală la preţuri promoţionale, oferite de furnizorii de echipamente medicale cu care BT colaborează“, completează Ionela Mişculescu.
Banca Transilvania a încheiat primul semestru al anului cu un profit net de 496 milioane lei, cu circa 8% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, în timp ce grupul Banca Transilvania a raportat un profit net de 513 milioane lei, cu 6% mai mare decât cele raportate în iunie 2016. Activele Grupului BT au ajuns la valoarea de 53,4 miliarde lei, din care banca deţine 53,2 miliarde lei, potrivit raportului finaciar al băncii. Grupul Banca Transilvania are activităţi în domenii ca bancar, leasing şi credite de consum, credite IMM-uri.
Clasamentul băncilor comerciale locale după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, Banca Transilvania fiind singura care a făcut excepţie. În 2016, cele mai mari zece bănci controlau peste 82% din activele totale în valoare de 393,6 miliarde de lei, faţă de un procent de 81% anul anterior, conform Ziarului FInanciar. Singura schimbare notabilă la vârful clasamentului din sistemul bancar este trecerea Băncii Transilvania pe locul secund, poziţie ocupată în mod tradiţional de BRD SocGen. La finalul anului trecut, BT avea o cotă de piaţă de peste 13%, echivalentul unor active în valoare de 51,77 miliarde de lei, faţă de o cotă de piaţă de 12,6% în 2015, conform zf.ro. Trecerea băncii de la Cluj în faţa BRD s-a produs pe seama creşterii creditării, dar şi a preluării Volksbank. Banca Transilvania este, de altfel, cel mai mare câştigător al ultimului deceniu în sistemul bancar local, instituţia de credit fondată de Horia Ciorcilă, în prezent preşedinte al băncii, majorându-şi cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016.
-
SIXT New Kopel, 14 milioane de euro cifră de afaceri în primele 6 luni şi 30 de milioane de euro, cifră estimată până la finalul anului 2017
În 2017, flota SIXT New Kopel Operational Leasing şi a SIXT Rent a Car a atins 4000 de autovehicule aflate în administrare. O creştere de 15% este aşteptată până la finalul anului. Prima jumătate de an a fost o perioadă deosebit de favorabilă atât pentru SIXT SH, divizia de maşini SH multi marcă a Grupului, cât şi pentru Union Motors, dealer autorizat de maşini noi marcă Opel. Ambele divizii au însemnat 500 de maşini noi şi SH vândute.Activitarea din cadrul service-ului Union Motors, cel mai mare din România, a crescut cu 15%, cu o medie de 80 – 100 de maşini Dacia, Renault, Opel şi multi-marcă, aflate in service, pe zi.
„Venim cu o abordare strategică de business pe termen lung, într-o piaţă în care doar cei mai flexibili şi mai inovatori pot aduce valoare şi se pot diferenţia. Întâmpinăm mereu provocarile cu atitudinea corectă, “Always Yes”. Dispunem de serviciile potrivite, de combinaţia unică de oameni inteligenţi şi talentaţi şi de atitudinea potrivită pentru a continua să ne dezvoltăm business-ul în acelaşi ritm. Iar restul anului se anunţă la fel de pozitiv”, declară Tal Lahav CEO SIXT New Kopel.
-
“Bună ziua, faceţi angajări?” Cum a reuşit această bunică să-i obţină nepotului locul de muncă visat
O bunică din Londra a reuşit să-i obţină nepotului său jobul la care acesta visa. Femeia de 78 de ani l-a abordat pe CEO-ul companiei pe scările clădirii de birouri şi i-a explicat de ce ar fi bine să-l angajeze pe tânăr.
“Eu locuiesc în Reading, iar bunica mea în Londra”, a scris nepotul pe o reţea de socializare. “Ea ştia că vreau să mă mut la Londra şi a vrut să mă ajute să găsesc un loc de muncă. Mi-a cerut un CV şi o listă a abilităţilor pe care le deţin; nu mi-am pus serios problema că ar putea ieşi ceva din asta. Ziua următoare a bătut la uşa unui vecin şi a început să îi povestească despre mine; vecinul în cauză e CEO-ul companiei la care am început să lucrez.”
Jobul primit de Harry, nepotul femeii, i-a permis acestuia să se mute împreună cu prietena sa la Londra.
Bunica şi-a propus acum să îi găsească şi prietenei un loc de muncă bun.
