Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.
Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.
În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”
Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.
Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.
Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.
Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.
„Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”
Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”
Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”
