BusinessMagazin

Tag: companie

  • Operatorul aerian Air France îşi reorganizează activitatea prin lansarea noii companii regionale HOP!

    Începând cu 31 martie 2013, HOP! va opera 530 de zboruri zilnice către 136 de destinaţii din Franţa şi Europa, cu tarife începând de la 55 euro per segment. HOP! va deţine o flotă modernă de 98 de aeronave de 48 până la o sută de locuri.

    Zborurile operate de către HOP! se adaptează noii strategii a grupului Air France. În cadrul planului Transform 2015, grupul a restructurat operaţiunile sale pe rute medii şi scurte, ce înregistrau pierderi, în trei zone complementare de activitate: Air France, HOP! şi Transavia France. Activitatea Air France pe curse medii şi scurte include zboruri operate din Paris Charles de Gaulle, pe rute cu un procentaj mare de călători business către destinaţii din Franţa şi Europa, precum şi zboruri din bazele regionale Marsilia, Toulouse şi Nisa. Începând cu vara 2013, HOP! va opera zboruri în reţeaua internă din Franţa, din Paris Orly, precum şi de pe terminalul din Paris Charles de Gaulle, în colaborare cu Air France. Pe segmentul turistic, ce este în creştere, Transavia France va opera zboruri către destinaţii europene de la Paris Orly, precum şi bazele regionale din Franţa.

    Compania Air France a lansat, începând cu primăvara anului trecut, bazele operaţionale din Marsilia, Toulouse şi Nisa, de unde deserveşte 23 de rute internaţionale, în încercarea de a stăvili ofensiva competitorilor low-cost, extrem de agresivi în oraşele din sudul Hexagonului. Compania va reduce totodată investiţiile de la şase miliarde de euro în intervalul 2009-2010 la numai cinci miliarde în următorii trei ani. Sunt aşteptate negocieri ale contractelor colective de muncă, discuţii cu sindicatele şi angajaţii, cu prioritate pentru cei care operează în aria zborurilor de scurt şi mediu-curier, cargo şi mentenanţă. Zborurile pe distanţe scurte şi medii sunt cele care au generat numai în 2011 pierderi cumulate de 700 de milioane de euro, potrivit raportului anual al companiei.

  • Directorul general al companiei Fornetti România, Panczel Zoltan Tibor, a încetat din viaţă

    Fornetti a avut un deceniu de existenţă foarte bun în România, începând cu 2001, şi ajunsese la peste 1.100 de spaţii de vânzare. În urmă cu un an compania şi-a cerut insolvenţa, din cauza creditelor contactete pentru dezvoltare.

    În septembrie 2007 Business Magazin a pezentat povestea lanţului de patiserie şi a relaţiei dintre directorul general Panczel Zoltan şi József Palásti, fondatorul şi proprietarul Fornetti Kft.; reluam acest articol:

    Cititi mai multe despre Panczel Zoltan Tibor Directorul general al companiei Fornetti România

  • Romgaz devine companie energetică integrată, prin preluarea termocentralei Iernut

    Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea termocentralei Iernut de către Romgaz Mediaş, de la Electrocentrale Bucureşti, operaţiune prin care producătorul de gaze devine companie energetică integrată, informează Mediafax.

    “Ca urmare a realizării concentrării economice, Romgaz va intra pe toate cele trei pieţe pe care activează Iernut, realizându-se astfel o creştere a numărului de concurenţi pe aceste pieţe. Concentrarea conduce la integrarea pe verticală a celor două părţi, având în vedere că Iernut produce energie electrică pe bază de gaze naturale”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

    Termocentrala Iernut are o cotă de până la 5% din piaţa producerii de electricitate din ţară.

    Scopul operaţiunii este stingerea datoriei pe care ELCEN o are către producătorul de gaze naturale. Romgaz va prelua şi salariaţii, contractele şi activele termocentralei, potrivit comunicatului.

    Datoria către producătorul de gaze naturale Romgaz reprezintă preţul gazelor livrate, la care se adaugă TVA, dobânzi de eşalonare şi penalităţile de neplată.

    Centrala Iernut, care face parte din sucursala Electrocentrale Mureş a ELCEN, a fost evaluată în 2010 la 230 milioane de euro.

    Prin această tranzacţie Romgaz va deveni a doua companie din România, după OMV Petrom, care va beneficia de prevederea unei hotărâri de guvern ce permite producătorilor de gaze şi electricitate să utilizeze gazele proprii pentru generarea electricităţii.

    Atât Romgaz, cât şi ELCEN, sunt controlate de stat, prin Ministerul Economiei. ELCEN face parte din Termoeletrica.

  • Cirque du Soleil, victimă a crizei economice. Compania va concedia până la 400 de angajaţi

    Criza economică are anumite consecinţe, chiar şi în rândul saltimbancilor. Compania Cirque du Soleil a anunţat miercuri că va suprima până la 400 de posturi – cele mai multe de la sediul său din Montréal -, din cauza ratei de schimb a dolarului canadian, a crizei economice mondiale şi a creşterii costurilor de producţie pentru spectacolele sale, informează lefigaro.fr.

    Înfiinţată în anii 1980 de Guy Laliberté, trupa Cirque du Soleil a cunoscut o ascensiune incredibilă, devenind una dintre cele mai mari întreprinderi de spectacole din lume. Cu aproape 5.000 de salariaţi dintre care 1.300 sunt artişti, compania canadiană a avut o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari în anul 2011.

    De atunci însă, trei spectacole – ale căror titluri nu au fost dezvăluite de Renée-Claude Ménard, directoarea de relaţii publice a acestei multinaţionale din industria de divertisment – au mers “mai puţin bine decât se prevedea”, “din motive diferite”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nouă paşi care te ajută să obţii rapid o mărire de salariu

    Cea mai bună perioadă în care un angajat poate să îi ceară şefului o mărire de salariu este cea imediat următoare finalizării cu succes a unui proiect de amploare sau după câştigarea unui nou client pentru companie, potrivit specialiştilor în domeniul resurselor umane. În cazul în care la nivelul firmei există însă o procedură clar stabilită legată de acordarea măririlor salariale, persoana în cauză trebuie să poarte o discuţie în acest sens cu angajatorul după finalul anului financiar, în lunile ianuarie-aprilie, atunci când ia sfârşit, de cele mai multe ori, şi evaluarea performanţelor salariaţilor.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Producătorii de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii modificarea taxei clawback

    Producătorii români de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, modificarea taxei clawback, deoarece în cazul menţinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investiţii în producţie, informează Mediafax.

    “Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru Mediafax Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

    În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.

    “Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.

    El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.

    “Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.

    Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.

    Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.

    “Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.

    El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.

    “În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.

    Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. (Ana Maria Petcana)

  • Trei din patru români cred că preţurile vor creşte în acest an

    “Referitor la inflaţia pe anul trecut, un procent record de români cred că preţurile au fost mai ridicate în comparaţie cu anul anterior – 83%, faţă de 72% în ultima lună a anului 2011”, arată GfK.

    Rata inflaţiei a fost, în decembrie, de 4,95% faţă de decembrie 2011, în afara intervalului ţintit de BNR, iar rata medie pe 12 luni (ianuarie-decembrie 2012), faţă de precedentele 12 luni a fost de 3,33%.

    Potrivit studiului GfK, peste jumătate dintre români susţin că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce unul din zece locuitori credeau că aceasta este mai bună.

    Cu toate acestea, gradul de încredere al populaţiei a atins în 2012 cel mai ridicat nivel de la declanşarea crizei până în prezent, românii fiind “sensibili” la promisiunile din campaniile electorale, care i-au făcut mai optimişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Symmetrica şi-a majorat business-ul cu 10% după ce a inaugurat două fabrici anul trecut

    Producătorul sucevean de pavele, borduri şi rigole Symmetrica, deţinut de Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu, şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 10%, până la 14,6 milioane de euro. “Această creştere a fost susţinută cu precădere de majorarea producţiei prin inaugurarea a două noi fabrici, la Prejmer (Braşov) şi Şintereag (Bistriţa)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica. Compania estimează că în 2012 piaţa de pavele şi borduri a scăzut cu aproape 10%, până la 66,3 milioane de euro, pe fondul instabilităţii politice, a lipsei capacităţii de atragere a fondurilor private şi a întreruperii unor lucrări de reabilitare. “Cu toate că în primul semestru am observat o creştere a pieţei cu aproximativ 15-20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a doua parte a anului a consemnat un regres puternic”, a spus Bobu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Compania germană Conergy intră pe piaţa românească cu un parc fotovoltaic în apropiere de Craiova

    Conergy va furniza circa 9.400 de module PowerPlus pentru proiect, a cărui suprafaţă va fi de 13.700 de metri pătraţi, potrivit unui comunicat al companiei germane.

    Producţia anuală a parcului fotovoltaic, de circa 2.840 de MWh, este suficientă pentru a alimenta cu electricitate 870 de gospodării.

    Potrivit informaţiilor din piaţa energiei, costul investiţiei într-un MW instalat în panouri solare este de circa 1,5 milioane de euro, astfel că investiţia ar depăşi 3 milioane de euro.

    “Guvernul intenţionează să asigure circa 20% din necesarul de energie al ţării din surse regenerabile până în 2020, iar pe lângă energia eoliană se va baza în principal pe cea solară”, a arătat Alexander Gorski, membru în consiliul de conducere al Conergy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Apple: China va deveni cea mai mare piaţă pentru companie, depăşind Statele Unite

    “Cred că va deveni prima noastră piaţă”, a afirmat Cook într-un interviu acordat joi agenţiei de presă Xinhua, fără a preciza orizontul de timp în care ar putea avea loc această răsturnare, transmite Bloomberg.

    Apple a înregistrat în trimestrul al treilea al anului trecut vânzări de 5,7 miliarde de dolari în China, faţă de 14,4 miliarde de dolari în SUA.

    Aflat în vizită în China, Cook s-a întâlnit şi cu şeful grupului China Mobile, care are 707 milioane de clienţi, cu o cotă de piaţă de 64%, şi nu a încheiat încă un acord cu compania americană pentru introducerea iPhone în ofertă. Aplpe distribuie iPhone în China prin magazine proprii şi operatorii China Unicom şi China Telecom, locurile 2 şi 3 de pe piaţă.

    Cook se află în cea de-a doua vizită în China din ultimul an, în încercarea de a consolida poziţia Apple pe cea mai importantă piaţă din lume după potenţialul de creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro