BusinessMagazin

Tag: companie

  • RAPORT: Jumătate dintre bănci au fost nevoite să sancţioneze angajaţii pentru fapte de corupţie

     Probabilitatea de a acţiona dacă suspectează fapte de corupţie este mai ridicată în cazul companiilor de servicii financiare decât în alte sectoare, potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă şi contabilitate, citat de Bloomberg.

    Aproape 70% dintre persoanele din industria financiară intervievate de Ernst & Young au afirmat că instituţia pentru care lucrează are în regulament sancţiuni clare în cazul încălcării reglementărilor privind spălarea de bani. În celelalte sectoare ale economiei, media este de 49%.

    Anul trecut, grupul bancar HSBC a fost sancţionat în Statele Unite cu 1,9 miliarde de dolari pentru acuzaţii de spălare de bani, autorităţile susţinând că banca britanică a oferit grupărilor teroriste şi cartelurilor de droguri acces la sistemul financiar american.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • DECLIN pe piaţa PC-urilor: Vânzările au scăzut cu 10,9%, pentru cel de-al cincilea trimestru consecutiv

     Datele au fost estimate de compania de cercetare de piaţă Gartner, care a precizat că vânzările de PC-uri au scăzut în toate regiunile în perioada analizată, transmite Bloomberg.

    IDC, o altă companie importantă de cercetare, estimează că vânzările de computere personale au coborât cu 11,4% în trimestrul al doilea.

    Analistul Loren Loverde de la IDC consideră că obiectivul asumat al industriei, ca fiecare persoană să deţină un PC, nu mai este realistic.

    “În prezent gândim mai consevator, anticipând că fiecare persoană va deţine o tabletă, iar fiecare familie un PC”, notează el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cred românii despre bateriile sanitare: “este un obiect prin care trece apa”

    DINTR-UN STUDIU DE PIAŢĂ SPUNE CĂ BATERIA SANITARĂ ESTE UN OBIECT PRIN CARE TRECE APA„, afirmă Florin Barabaş, managing director pentru România şi Republica Moldova al companiei Kludi România, subsidiara locală a producătorului german de baterii de lux pentru baie şi bucătărie. Două sunt principalele obstacole identificate de el atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cea a vecinilor de peste Prut: lipsa de preocupare în ce priveşte economisirea apei şi produsele chinezeşti, care domină piaţa.

    Cu o cifră de afaceri de circa opt milioane de lei, aproape un milion a fost destinat în 2012 doar marketingului orientat înspre schimbarea percepţiei potenţialilor clienţi. Noţiuni precum „jetul pufos„, obţinut printr-un jet care mixează apa cu aerul şi care poate economisi până la 70% din cantitatea de apă utilizată sunt necunoscute pentru mulţi dintre români.

    La fel, robinetele destinate medicilor din spitale, cele care se manevrează cu cotul sau cele cu senzori nu pot fi văzute în majoritatea spitalelor din sistemul public de sănătate din cauza lipsei de fonduri. Avantajele unei baterii cu senzori sunt umbrite de preţ, care poate fi de opt ori mai mare decât în cazul uneia obişnuite. Pe termen lung, bateria cu senzori poate ajuta la economisire, prin reglarea temperaturii şi a debitului.

    Faptul că aceste informaţii nu sunt cunoscute unui public larg se justifică dacă ne gândim că doar jumătate dintre români sunt racordaţi la reţeaua de apă curentă şi canalizare, iar majoritatea celor care fac parte din cealaltă jumătate aleg de cele mai multe ori o baterie sanitară cu preţul de 30 de lei, în locul uneia care depăşeşte 200 de lei, costul celor care fac parte din segmentul de lux. În aceste condiţii, Kludi ocupă, împreună cu jucători precum Hansgrohe, Grohe sau Ideal Standard, circa 11% dintr-o piaţă totală estimată la 16 milioane de euro pentru bateriile sanitare şi trei milioane de euro pentru sistemele de duş. Restul pieţei este ocupat de produse chinezeşti.

    Pentru comparaţie, în Germania, piaţa este de circa 35 de ori mai mare, deşi numărul de locuitori este doar de trei ori mai mare. Anul trecut, Kludi a vândut pe piaţa locală 65.000 de unităţi – baterii de baie şi bucătărie, accesorii de baie, duşuri şi sisteme de duş – un număr irelevant pentru cele două milioane de gospodării în care Barabaş îşi doreşte să ajungă cu produsele de lux.

    CE-A SALVAT RENOVAREA„, SPUNE MANAGERUL REFERINDU-SE LA MODUL ÎN CARE CRIZA A LOVIT  ŞI ÎN PIAŢA INSTALAŢIILOR SANITARE DUPĂ 2008. „Dacă oamenii nu au avut bani să se mute într-o locuinţă nouă din cauza reticenţei cu care se acordă credite, au renovat ce aveau şi au făcut investiţii în produse care asigurau anumite garanţii„. Perioada de avânt a afacerii, cuprinsă între 2007-2008, a fost urmată de o scădere a cifrei de afaceri de circa 34% în 2009, până la 4,6 milioane de lei. În 2012, Kludi a crescut cu 12,5% faţă de anul anterior, înregistrând o cifră de afaceri de 8,08 milioane de lei. În ce priveşte anul fiscal 2013, Barabaş este optimist, datorită unei creşteri de 35%, până la 1,93 de milioane de lei pentru primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2012.
     

  • Petrom a vândut distributia de gaze

    OMV Petrom a vândut participaţia de 99,99% în Petrom Distribuţie Gaze (PDG) SRL, compania de distribuţie de gaze, către Ligatne SRL (Ligatne). Compania mama care deţine entitatea juridica Ligatne este de asemenea acţionarul majoritar al SC Gaz Sud SA (Gaz Sud) si SC Grup Dezvoltare Reţele SA (GDR). Decizia corespunde strategiei OMV Petrom de a optimiza operaţiunile downstream în vederea îmbunătăţirii eficienţei. Părţile au agreat sa păstreze confidenţialitatea valorii tranzacţiei, finalizarea tranzacţiei fiind condiţionată de aprobarea prealabilă a Consiliul Concurenţei, arata un comunicat al companiei.

    La sfârşitul anului trecut, reţeaua de distribuţie a Petrom Distributie Gaze SRL avea o lungime totală de circa 1.000 de km şi deservea peste 21.000 de clienţi, în principal localizaţi în zonele învecinate oraşelor Bucureşti şi Timişoara. “Conform strategiei noastre vom continua să ne concentrăm asupra activităţii de furnizare de gaze către clienţii industriali şi comerciali. Vânzarea activităţii de distribuţie de gaze a OMV Petrom către consumatorii finali este in concordanta cu aceasta strategie. Totodată, având in vedere prezenta Gaz Sud si a GDR pe piaţa din Romania, am convingerea ca tranzacţia încheiata cu Ligatne reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru PDG SRL”, spune Cristian Secoşan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie.

    PDG SRL a fost înfiinţată în 2007, când legislaţia româneasca a fost modificata în vederea alinierii cu Directiva UE care impunea separarea distribuţiei de gaze de alte activităţi, în vederea garantării pe piaţă a competiţiei şi transparenţei.
    Gaz Sud şi GDR operează împreuna în prezent o reţea de distribuţie gaze cu o lungime de aproximativ 700 km şi care deserveşte peste 22.000 de clienţi localizaţi în principal în zonele din vecinătatea Bucureştiului. Ligatne a fost selectat în urma unui proces de vânzare care a început în iunie 2012. Atât Gaz Sud, cât şi GDR se concentrează asupra pieţei de distribuţie gaze din România, în special în zona Bucureştiului.

    Comunicatul companiei mai precizeaza ca această tranzacţie nu are un impact material asupra situaţiei financiare a OMV Petrom (i.e. se situează sub pragul de 10% din valoarea totală a activelor OMV Petrom, respectiv din valoarea cifrei de afaceri nete a companiei în 2012). În anul 2012 cifra de afaceri a OMV Petrom a fost de 5.891 milioane euro, iar EBIT (Profit Înainte de Dobânzi şi Impozite) a fost de 1.270 milioane euro. 

  • Transilvania Leasing, prima companie de profil care-şi încearcă puterile pe bursă

    Transilvania Leasing IFN din Braşov (simbol bursier TSLA), prima companie de leasing care va intra joi în ringul bursei, dar pe sistemul alternativ (ATS), are un capital de 51,5 mil. lei (11,7 mil. euro) şi gestionează un portofoliu de credite de circa 53 mil. lei (12 mil. euro), valoarea acestuia urcând anul trecut cu circa 3,1%.
     
    Compania este controlată de SIF Transilvania şi se va lista fără să fi derulat în prealabil o ofertă publică de vânzare de acţiuni.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

     

  • KazMunaiGaz vrea să se extindă agresiv în Europa, folosind ca rampă Rompetrol Rafinare

     “Ne extindem pe plan internaţional, de la sondă la volan”, a declarat prim-vicepreşedintele KazMunaiGaz (KMG), Daniyar Berlibayev, într-un interviu acordat Financial Times la Astana.

    KMG a devenit principalul vehicul al statului kazah, în campania de a-şi asigura o mai mare influenţă asupra industriei locale a hidrocarburilor.

    Expansiunea rapidă a companiei reflectă ascensiunea “naţionalismului resurselor” în rândul marilor state producătoare de petrol în ultimul deceniu, pe fondul creşterii preţurilor odată cu cererea tot mai ridicată din Asia, notează FT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luchi Georgescu lansează mezelurile economice pentru că “aşa cere piaţa”

    CONTEXTUL: Piaţa cărnii şi a preparatelor de carne scade de la an la an, iar costurile materiilor prime pot creşte brusc. Consumatorii fie cumpără cantităţi mai mici de mezeluri, fie se îndreaptă către segmente de preţ inferioare.

    DECIZIA: Producătorul de mezeluri Meda a ales să lanseze gama de produse 1 Mai, poziţionate în segmentul economic, pentru că „aşa a cerut piaţa”, explică reprezentanţii companiei. În plus, în 2013 compania investeşte 1,5 milioane de euro în echipamente de producţie şi modernizarea identităţii vizuale. Tot anul acesta, Meda a lansat sub marca omonimă trei noi produse, salamurile Vienez, Tirolez şi Fermierul, în portofoliul companiei fiind acum aproape 100 de produse.

    EFECTELE: Compania estimează o cifră de afaceri de 28,5 milioane de euro pentru 2013, cu 5% mai mult faţă de anul trecut. Gama de produse 1 Mai ar urma să reprezinte 8-10% până la finalul lui 2013.

    “AM ÎNCERCAT SĂ FACEM O MODERNIZARE A MĂRCII MEDA ŞI AM LANSAT PRODUSE ECONOMICE, SUB NUMELE 1 MAI”, indică Luchi Georgescu, antreprenoarea de 56 de ani care a clădit afacerea Meda pe parcursul ultimilor 15 ani principalele decizii din acest an. Georgescu este cunoscută în mediul de afaceri şi pentru compania Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vinuri de pe piaţa locală.

    Ea spune că decizia de a lansa produse în gama economică de preţ a venit ca urmare a cererii pe care au identificat-o în piaţă. Mezelurile din această gamă ţintesc mai cu seamă bărbaţii cu venituri relativ reduse, care muncesc fizic şi au nevoie de un aport caloric ridicat; spre finalul anului, vânzările gamei 1 Mai ar putea ajunge la 8-10% din cifra de afaceri a companiei.

    Spre comparaţie, gama de produse Meda se adresează cu precădere femeilor din mediul urban, care au venituri cel puţin medii şi copii. Meda îşi vinde produsele şi peste hotare, dar doar în zonele unde există comunităţi de români, iar exportul nu depăşeste 10% din cifra de afaceri a companiei.

    IN 2013, 400.000 DE EURO AU FOST CHELTUIŢI DE COMPANIE PENTRU ECHIPAMENTE NOI DE AMBALARE ŞI VIDARE, iar investiţiile de acest fel nu sunt neobişnuite, declară Georgescu, pentru că utilajele se uzează fizic şi moral. Alţi 800.000 de euro au fost destinaţi procesului de modernizare a identităţii vizuale, în urma acestui proces marca Meda devenind umbrela pentru produsele din categoria premium şi mediu, sub marca 1 Mai regăsindu-se mezelurile din segmentul economic.

    Trei noi sortimente de produse au fost lansate anul acesta – salamurile Vienez, Tirolez şi Fermierul. Piaţa însă, subliniază reprezentanţii firmei, nu dă niciun semnal de optimism. „2013 este un an şi mai greu decât cei care au trecut pentru că piaţa s-a constractat, băncile acordă bani din ce în ce mai greu din cauză că marii asiguratori reduc limitele de asigurare pentru producătorii din România„, punctează Georgescu.

    Tot ea explică şi că 2012 a fost un an dificil, din pricina scumpirii abrupte a preţurilor la materii prime. „În septembrie-octombrie am avut creşteri de până la 60% a costurilor pentru unele piese din carne, membrane şi slănină„. Lucru care s-a tradus în reducerea drastică a profitabilităţii.

    Pentru cumpărarea cărnii de porc Meda a plătit cu un milion de euro mai mult decât bugetase, iar pentru membrane cu jumătate de milion în plus. „În aceste condiţii, supravieţuirea este o performanţă„, spune Georgescu. Cu toate acestea, în primele trei luni ale anului, profitabilitatea afacerii a crescut cu 300% faţă de perioada similară a anului trecut, conform reprezentanţilor companiei.

    IN PLUS, MEDA A INVESTIT ŞI 150.000 DE EURO PENTRU DESCHIDEREA UNUI CENTRU REGIONAL LA BACĂU, DISTRIBUŢIA DIRECTĂ FIIND FĂCUTĂ PRIN DEPOZITE PROPRII SITUATE ÎN BUCUREŞTI (TREI SPAŢII), Craiova, Arad, Turda şi Bacău. Compania cu 475 de angajaţi are o capacitate de producţie de 12.000 de tone pe an, iar de la începutul afacerii până acum valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro.

  • Grupul chinez Ping An a preluat cunoscuta clădire Lloyd’s din Londra, pentru 260 milioane de lire

     Ping An este prima companie chineză de asigurări care investeşte pe piaţa imobiliară londoneză, potrivit Financial Times.

    Lloyd’s Building, construită în anii ’80, este cunoscută pentru designul “întors pe dos”, cu lifturile şi instalaţiile metalice pentru serviciile de apă şi climatizare plasate pe exteriorul clădirii.

    Clădirea, proiectată de reputatul arhitect Richard Rogers (Centrul Pompidou – Paris, Millennium Dome – Londra, Curtea Europenă a Drepturilor Omului – Strasbourg), este în prezent sediul companiei Lloyd’s of London, cea mai mare piaţă de tranzacţii de asigurare-reasigurare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul care ar putea îngropa gigantul Gillette

    Afacerea inedită a prins amploare datorită unui videoclip amuzant destinat promovării afacerii cu lame şi aparate de ras.  Videoclipul a devenit viral pe platforma YouTube după ce fondatorul companiei, Michael Dubin şi-a pus în valoare talentul actoricesc şi inventivitatea dobândite la fostul loc de muncă, în marketing şi la show-ul de improvizaţie pe care îl avea într-un bar.

    Videoclipul a ajuns la aproape zece milioane de vizualizări şi a facut serverul companiei să cedeze în prima oră de la publicare. În primele 48 de ore după publicarea acestuia, a primit 12.000 de comenzi.

    Într-un singur an, compania cu sediul în Santa Monica (California, SUA) a ajuns la 24 de angajaţi şi a început să vândă trei tipuri de abonamente lunare pentru lame de ras cu preţul de unul, şase şi nouă dolari pe lună, dar a introdus şi un produs nou, “untul pentru bărbierit”.

    Dubin este rezervat în legătură cu informaţiile despre numărul de abonamente sau despre profitul companiei, dar a declarat totuşi că o  firmă din Sillicon Valley a investit în compania lui 9,8 milioane de dolari în ideea că experienţa lui de marketing îl va face să concureze cu giganţi în îngrijire precum Gillette. 

    După cum reiese într-un interviu publicat în The New York Times, ideea unei astfel de afaceri i-a venit lui Dubin la o petrecere, după ce a cunoscut pe cineva care l-a rugat să îl ajute să vândă 250.000 de aparate de ras cu două lame. A ştiut atunci că nu vrea să facă acest lucru în mod tradiţional şi a investit 35.000 de dolari din  economiile soţiei pentru a construi site-ul lansat în iulie 2011. A condus la început afacerea din propriul apartament, iar primele şase luni şi le-a petrecut făcându-şi conexiuni în lumea bloggerilor. Au ajuns astfel la un număr de 10.000 de abonamente, fără costuri suplimentare de marketing. Pentru realizarea videoclipului, Devin a investit 4.500 de dolari.

     

  • Un director de la Microsoft a primit 45 de milioane de dolari pentru a pleca la o altă companie

     Pachetul financiar al lui Mattrick mai include şi un salariu anual de 1 milion de dolari, precum şi un bonus garantat de 1 milion de dolari pentru anul în curs, potrivit unui document transmis bursei din SUA de Zynga, producătorul unor jocuri populare pe Facebook, precum Farmville, potrivit USA Today.

    Compania a anunţat recent că Mattrick îl va înlocui pe cofondatorul Zynga Mark Pincus în postul de CEO, dar nu a dat informaţii despre pachetul salarial al acestuia.

    Zynga contează pe Mattrick, 49 de ani, pentru a inversa trendul rezultatelor financiare negative care au cauzat un declin al acţiunilor companiei de 66% de la oferta publică iniţială de la sfârşitul anului 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro