Primarul multimilionar in euro al Capitalei, Adriean Videanu, a dat o gaura serioasa in bugetul bucurestenilor. Inspectorii Curtii de Conturi au descoperit mai multe fapte ale acestuia care au adus bugetului public un prejudiciu de zeci de milioane de euro, motiv pentru care vor sesiza din nou Directia Nationala Anticoruptie din Parchetul General.
Amanunte pe www.gandul.info
"Problema Bucurestiului este ca a fost tratat cu indiferenta; dupa 1990 s-a facut o singura lege a administratiei publice locale si chiar daca a mai fost ea amendata, Bucurestiul a fost tratat in continuare ca un judet mai mare cu sase orase mai mici, nu ca o capitala.”
Astfel identifica specialistul in administratie publica Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), principala problema de sistem care afecteaza capitala Romaniei si prima mare deficienta care trebuie corectata in mandatul urmatorului primar general: sapte viziuni de multe ori nu diferite, ci contradictorii de administrare a unui oras care creste, dupa cum spune viceprimarul Razvan Murgeanu, “mai repede decat China, cu 10,2% pe an”.
Pentru ca, dupa cum sunt de acord ambii, problema Bucurestiului nu sunt neaparat banii (Primaria Generala gestioneaza anual un buget de circa un miliard de euro, iar cele sase sectoare insumate tind si ele spre o valoare asemanatoare, la care se adauga alte cateva miliarde de euro care pot fi accesate de la UE prin diverse programe operationale), ci lipsa unei organizari administrative proprii unei capitale.
Aceasta face de multe ori ca un proiect urban sa nu aiba un traseu liniar, ci sa intre intr-un cerc vicios datorita suprapunerii de competente dintre Primaria Generala si cele de sector, spre exemplu in ce priveste regimul constructiilor.
Poate si din acest motiv, 24 de organizatii neguvernamentale au cerut cu doua saptamani in urma candidatilor la primariile de sectoare si la PMB sa-si asume in aceasta campanie electorala un “Pact pentru Bucuresti”, a carui coloana vertebrala este tocmai reglementarea unor raporturi de competenta in diverse domenii dintre sectoare si Primaria Generala, motiv care – afirma ONG-urile – a blocat sau sabotat inceperea unor proiecte urbanistice de amploare.
Spre exemplu, cele 24 de organizatii cer elaborarea unui nou plan de urbanism general (PUG – radiografia urbanistica a Bucurestiului) si trecerea dreptului de a elabora planuri de urbanism zonal (PUZ) in competenta exclusiva a Primariei Municipale, dupa ce experienta a aratat ca multe PUZ-uri elaborate de primariile de sector contravin cu strategia urbanistica convenita la centru.
Reprezentantul SAR merge insa si mai departe si anunta ca va lansa in aceasta perioada electorala chiar un proiect de “Constitutie pentru Bucuresti”, un document mai arid, dar care ar avea rolul sa decripteze un mecanism birocratic de functionare eficienta a Capitalei.
Cum ar trebui insa impartit Bucurestiul astfel incat sa poata fi guvernat unitar?
Sorin Ionita ar inclina spre exemplele capitalelor vecine, cu care Bucurestiul se poate compara ca numar de locuitori si ca suprafata: “Budapesta are 23 de sectoare, Bratislava si mai multe, spre 30, Varsovia are 11, mi se pare; decuparea in astfel de bucati mai mici, care sa tina cont si de specificitatile zonei, ar creste relatia de proximitate dintre sector si cetatean”.
Chiar si asa, din cauza cresterii necontrolate a preturilor, un bucurestean nu mai poate obtine de la banca suficienti bani ca sa-si cumpere o locuinta. O analiza a Bancii Nationale arata ca anul trecut s-au acordat in Bucuresti 12.000 de credite ipotecare, cu o valoare medie de 70.000 de euro. Ambele cifre sunt de doua ori mai mari fata de ce se intampla in orice alt oras al tarii.
Cititi mai multe pe www.protv.ro
Cele mai multe apartamente vechi vandute anul trecut sunt amplasate in sectorul 3 al Capitalei, podiumul fiind completat de sectoarele 6 si 2, arata un studiu al companiei de consultanta imobiliara Colliers International Romania. Per total, un numar de 16.700 de unitati locative din blocurile vechi au fost achizitionate anul trecut, usor sub nivelul din 2006, cand numarul acestora a fost de 17.780.
Amanunte pe www.gandul.info
Cele mai multe apartamente vechi vandute anul trecut sunt amplasate in sectorul 3 al Capitalei, podiumul fiind completat de sectoarele 6 si 2, arata un studiu al companiei de consultanta imobiliara Colliers International Romania. Per total, un numar de 16.700 de unitati locative din blocurile vechi au fost achizitionate anul trecut, usor sub nivelul din 2006, cand numarul acestora a fost de 17.780.
Amanunte pe www.gandul.info
Capitala are la ora actuala patru mall-uri, Unirea Shopping Center, Plaza Romania, Bucuresti Mall si City Mall, care totalizeaza putin peste 150.000 de metri patrati inchiriabili. La o populatie oficiala a Bucurestiului de circa doua milioane de locuitori, aceasta suprafata este derizorie, dovada ca centrele comerciale sunt aproape tot timpul pline, iar dezvoltatorii se inghesuie sa porneasca noi astfel de proiecte.
Cititi mai multe despre planurile dezvoltatorilor de centre comerciale pe www.gandul.info
Pe ultima suta de metri, mafia retrocedarilor din Primaria Capitalei pregateste cel mai mare tun imobiliar de la intrarea in vigoare a Legii 10/2001- privind restituirea bunurilor nationalizate.
Cititi in editia de astazi a cotidianului Gandul care sunt cladirile ce urmeaza a fi retrocedate.
Expansiunea fara precedent a sectorului imobiliar din Bucuresti va pune in pericol alimentarea cu electricitate a Capitalei daca nu se vor face investitii in dezvoltarea retelelor de distributie.
Amanunte pe www.gandul.info
Ridica acum cartiere uriase in care sa se gaseasca de toate. De la magazine si centre medicale pana la biserici si spalatorii auto. In Capitala, se lucreaza deja la sase astfel de proiecte.
Cititi mai multe amanunte pe www.protv.ro