Alin Stanciu spune că, după ce ani de zile şi-a construit cariera în Cluj-Napoca, s-a mutat la Bucureşti şi acum nu s-ar mai putea adapta la ritmul potolit de acolo. Capitala a ajuns să îi placă mult şi se gândeşte să se întoarcă să locuiască în Ardeal doar la pensie: „Tempoul de acolo nu-i de mine; am norocul că în Bucureşti găsesc provocări şi oameni de la care să înveţi tot timpul“. Provocarea sa actuală este FashionUP, operată de compania Fup Distribution, mallul de haine pe care l-a lansat în 2009. Cu afaceri de până în 2 milioane de euro anul trecut, cifra a crescut spectaculos anul acesta, ajungând în primele şase luni la 2,5 milioane de euro; pentru tot anul antreprenorul se aşteaptă la vânzări de 6-7 milioane de euro.
Retailerul FashionUP se poziţionează în zona medium spre high; numărul de produse listate se ridică la circa 35.000 şi sunt încadrate atât în categoria celor mai ieftine, cât şi foarte scumpe. Valoarea medie a coşului de cumpărături a ajuns la 65 de euro în luna iunie a acestui an (pentru 1,8 produse), în contextul în care coşul mediu în online-ul de fashion în România este de 40 de euro, potrivit antreprenorului. Mai spune că în ultima lună au vândut 22-23.000 de produse, adică în jur de 1.000 în fiecare zi lucrătoare.
A absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologie a Informaţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai în 1996, iar după câteva tentative în domeniul telecom şi-a dat seama că îşi doreşte să îşi dezvolte cariera în alt domeniu. La încheierea studiilor, a început să lucreze în regim de freelancing (termen care nu era popular la vremea respectivă) în proiecte de design pe calculator. „Am lucrat vreo trei săptămâni în Corel, programul de design folosit cu precădere atunci. După trei săptămâni în care am învăţat 12 ore pe zi, eram într-un final pregătit să fac design.“
Vreme de un an a scris lucrări de diplomă, a făcut proiecte de desen tehnic pentru câteva fabrici din Cluj-Napoca, de pildă etichete de conserve şi de ape minerale, s-a înscris la un concurs de angajare pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca a Toshiba. Era vorba de un post de manager, iar el avea 26 de ani şi niciun fel de experienţă în domeniu. Într-un context de împrejurări favorabile, după ce unul din cei patru aleşi s-a retras din concursul ce urma să se desfăşoare pe parcursul a trei luni, a primit şansa de a se înscrie în competiţie, mai mult pentru a ţine locul alesului iniţial. Deşi conducerea Toshiba nu se aştepta, după câteva luni de competiţie el şi colega din echipa lui s-au detaşat net de restul colegilor în ce priveşte vânzările realizate. „Am sărit astfel la o poziţie de management, absolut conjunctural, moment în care mi-am lăsat barbă, fiindcă toată lumea era mai în vârstă decât mine“, spune el, mai în glumă, mai în serios.
După un an şi jumătate, în 1998, s-a angajat ca branch manager în cadrul Telemobil (redenumit Santel, apoi Zapp, ulterior vândut lui Cosmote şi redenumit Telecom). De la Zapp a trecut, în 2000, la postul de director regional al Cosmorom (Cosmote), poziţie pe care a deţinut-o mai mult de cinci ani. A plecat când a observat cum compania ajunsese la un punct în care conducerea nu mai era interesată de expansiune, iar lupta se ducea între participaţiile în companie dintre grecii de la OTE şi Romtelecom. A făcut pasul spre antreprenoriat lansând împreună cu un prieten o agenţie de publicitate cu toate serviciile, care să includă şi o reţea de magazine de telefonie mobilă.
Firma era dealer principal al Connex şi a deschis cinci magazine pe care, după aproximativ un an, le-a vândut către un jucător naţional. „Bine am făcut, pentru că se terminase frenezia cu abonamentele şi magazinele vindeau mai mult accesorii.“ A rămas în zona de media şi advertising, unde a dezvoltat o serie de servicii în zona de creaţie pentru companii, după care au început să cumpere şi spaţiu media; a simţit astfel nevoia să facă propriul produs media, revista de fashion J’adore, pe care au lansat-o în 2003. Aceasta a devenit populară în Cluj-Napoca, iar ulterior au cumpărat şi participaţiile unui radio din Cluj-Napoca. Următorul pas a fost asocierea cu grupul Realitatea Caţavencu, prin care a lansat revista şi la nivel naţional.
În 2006 a plecat din Cluj: „Toată lumea a tras de mine să vin la Bucureşti, în perioada în care lucram ca angajat, însă eu voiam să rămân la Cluj; am venit când am simţit că nu mai găsesc provocări acolo.“ În iunie 2009 a lansat businessul FashionUP Online Mall, gândit ca un centru comercial în mediul online. Investiţia iniţială s-a ridicat la 200.000 de euro, la care a participat şi antreprenorul Marius Ghenea (dar el a ieşit din companie în 2014); apoi Stanciu a mai investit 200.000 de euro. „I‑am dat drumul fix în criză şi a mers bine tot timpul, până în 2013.“
Piaţa românească de jucării şi jocuri a depăşit pentru prima dată anul trecut pragul de un miliard de lei, după un avans de 9% faţă de 2014 urmând trendul ascendent din ultimii ani, pe fondul creşterii veniturilor consumatorilor, dar şi în urma extinderii reţelelor de magazine, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.
În ultimii cinci ani vânzările de jucării s-au majorat cu peste 60%, conturând astfel încă o piaţă de peste un miliard de lei în economia locală.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
În timpul Războiului Rece, marile puteri ale lumii s-au confruntat în cele mai bizare moduri.
Amplasată dedesubtul unui capac ruginit din Murmansk, Rusia, se află cea mai adâncă gaură săpată de om, ajungând până la 12 kilometri adâncime în interiorul Pământului.
Cunoscută ca Gaura de foraj de la Kola, gaura săpată de oameni seamănă cu o sondă de ţiţei abandonată, de fapt este rezultatul a peste 20 de ani de războaie dintre Statele Unite ale Americii şi URSS.
Vezi aici de ce au săpat ruşii această groapă, timp de 24 de ani, şi ce ascunde ea
Atacurile teroriste recente şi instabilitatea din anumite ţări ale Europei le pun probleme celor care îşi doresc să pe treacă vacanţa într-o destinaţie considerată până recent ca fiind sigură. Site-ul britanic express.co.uk a clasificat ţările europene în funcţie de riscul de atac terorist stabilit de autorităţile din fiecare stat, iar multe dintre acestea au trecut de la a fi printre cele mai populare destinaţii de vacanţă, la o ţară „ameninţată de terorism”.
Spania este un astfel de exemplu, până nu de mult una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor din întreaga lume, iar acum, statul din peninsula Iberică este pe lista ţărilor cu un nivel al activităţii teroriste ridicat. Autorităţile spaniole îi sfătuiesc pe turiştii care vor să viziteze Peninsula Iberică să fie vigilenţi şi să urmărească instrucţiunile autorităţilor locale în caz că vor să aleagă această ţară ca următoarea destinaţie turistică.
Alerta de călătorie de pe site-ul guvernului spaniol anunţa în 2015 că poliţia a descoperit câteva grupuri de persoane care recrutau indivizi pentru a călători în Siria şi Irak, mai scrie express.co.uk.
Şi Franţa este pe lista ţărilor cu un pericol iminent pentru turiştii care aleg să călătorească aici, mai ales după ce de mai bine de un an Parisul şi alte oraşe au fost ţinta teroriştilor. Intervenţia guvernului de la Paris asupra Statului Islamic în urma atacurilor revendicate de organizaţia teroristă a dus la creşterea ameninţărilor asupra Franţei, iar autorităţile franceze le recomandă cetăţenilor şi turiştilor să fie atenţi la orice li s-ar părea suspect în locurile publice, scrie express.co.uk. De altfel, pe lista statelor ameninţate de terorism apar unele dintre cele mai puternice economii europene, multe dintre ele fiind implicate în lupta contra ISIS sau a altor organizaţii similare. Cea mai puternică economie europeană, Germania, apare colorată în roşu pe harta express.co.uk, ceea ce înseamnă că alerta este maximă. Astfel, în urma atacurilor recente şi Germania a intrat în topul ţărilor la care oamenii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a-şi plănui vacanţa. Lista ţărilor nesigure este completată de Marea Britanie, Belgia şi Rusia, la rândul lor economii de top pe bătrânul continent.
Cele 1.310.852 de contracte de asigurare, dintre care 936.089 de poliţe RCA emise de Carpatica Asig rămân în vigoare până la data expirării, informează un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Numărul dosarelor de daună deschise până la data de 31 mai 2016 se ridica la 26.520.
Conform legislaţiei în vigoare, protejarea creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei unui asigurător revine Fondului de Garantare a Asiguraţilor, în limita plafonului de 450.000 de lei pentru un asigurat. Pe baza calculelor experţilor ASF, FGA va suporta, în urma pronunţării falimentului Carpatica Asig, un impact net de până la 624 milioane de lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Când au apărut noile ansambluri rezidenţiale, apartamentele au fost mai mari, spaţiile au trecut de la 80 de metri pătraţi spre 120 de metri pătraţi, în funcţie de buget.
Ce se va întâmpla în continuare odată cu intrarea în câmpul muncii a generaţiei millennials?
O parte vor rămâne acasă, în primii ani, la părinţi, pentru a-şi folosi salariul pentru vacanţe, ieşiri în oraş, maşină, cluburi, haine; mai puţin vor cheltui pentru chirie, rată la bancă sau mâncare. Pentru cei care nu rămân la părinţi şi lucrează în companii, multinaţionale sau româneşti, un apartament în chirie este prima opţiune, iar cei mai hotărâţi dintre ei se îndreaptă către achiziţia unui apartament prin programul Prima casă.
Cum vor arăta apartamentele viitorului sau cum va trebui să arate? Va fi o întoarcere în timp, de la locuinţele cu suprafeţe mari, generaţia millennials se va îndrepta spre cele cu suprafeţe mai mici din motive foarte practice. Pentru că stau acasă doar pentru a dormi şi a face un duş, nu au nevoie de o suprafaţă mai mare. Nu are sens să plăteşti în plus pentru 10 sau 20 de metri pătraţi. De ce să cheltuie banii pentru „pereţi“ şi metri pătraţi de care nu au nevoie, când îi pot folosi pentru city break-uri sau pentru haine.
Oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani vor prefera să locuiască pe suprafeţe cât mai mici, care să aibă o utilitate practică, pentru dormit şi duş, şi, poate, locul în care fac şi o cafea. De mâncare gătită acasă nici nu se va pune problema. Acele timpuri au apus.
Apartamentele vor fi gata mobilate, minimalist şi colorate. Adio, mobilă grea, maro, care să troneze în mijlocul casei. De bibliotecă nici nu va fi vorba, cărţile sunt pe smartphone. Locul bibliotecii va fi luat de dressing, care va câştiga teren, având în vedere că hainele se schimbă tot mai des.
Probabil că dezvoltatorii cei mai îndrăzneţi vor livra locaţii cu suprafeţe de 30-40 de metri pătraţi pentru cei tineri, pentru corporatiştii care pleacă la 9.00 dimineaţa şi se întorc la 11.00 seara. Pesemne că la parter vor fi suprafeţe mari de socializare, în care – ca la o cantină – să poată să şi mănânce, dacă mai apucă. Un fel de cămine de nefamilişti, varianta modernă.
Suprafeţele mari vor interveni când millennialls vor avea copii. De-abia atunci vor începe să caute locuinţe de la 60 de metri pătraţi în sus.
Millennialls vor pune permanent presiune pe preţuri pentru că vor dori ca dintr-un salariu să obţină cât mai multe lucruri şi să experimenteze cât mai mult. Noţiunea de proprietate va trece pe locul doi sau trei, iar sharingul este cuvântul care câştigă tot mai mult teren şi în viaţa de zi cu zi.
Dacă până în 1990 un loc de muncă era pe viaţă, de‑atunci încoace schimbarea joburilor a devenit un fenomen obişnuit. Cei mai mulţi au schimbat după ’90 cam de patru ori locul de muncă. De acum înainte probabil că noua generaţie va schimba într-un interval de 20 de ani de cel puţin şase ori locuri de muncă. În oraşele mari, un nou job va însemna şi o nouă locaţie unde să te muţi cât mai aproape, pentru a câştiga timp, iar căminele de nefamilişti, sau căminele de corporatişti, vor fi la ordinea zilei.
Aproape nimeni nu va mai avea maşină proprie şi nici în leasing, ci vor folosi sistemul de car-sharing. Hainele vor fi schimbate o dată la trei luni şi probabil că magazinele de second-hand moderne, ca la maşini, vor înflori.
Vor fi vânate ofertele de city break-uri şi de low-cost-uri, iar noua competiţie va fi în terenul discuţiilor despre în câte oraşe sau ţări ai fost luna sau anul acesta. Nu degeaba Ryanair prevede triplarea traficului aerian din România.
Până la urmă vei „share-ui“ aproape orice, astfel încât să plăteşti mai puţin. Iar în schimb, cu banii rămaşi, să poţi cumpăra tot mai multe experienţe sau lucruri pe care să le schimbi tot mai des, astfel încât să rămâi permanent în tendinţe.
Cei care au trecut printr-o astfel de experienţă spun că somnul este întrerupt de o senzaţie de cădere în gol. Senzaţia de cădere în gol pe care o simţim este cunoscută ca ,,spasm hipnagogic”. Uneori, aceasta este acompaniată de o halucinaţie vizuală.
Deşi, în majoritatea cazurilor, este un fenomen normal, poate fi o experienţă înspăimântătoare în cazurile extreme, împiedicând instalarea somnului, iar pe termen lung poate provoca o fornă de insomnie.
Vezi aici ce îţi provoacă senzaţia de cădere în gol atunci când dormi
“Trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor este cel mai greu pas. Mie nu mi-a fost foarte greu deoarece am lucrat şi ca freelancer câţiva ani buni înainte de a fi angajat. Una dintre cele mai mari provocări la această trecere este faptul că volumul de muncă se dublează, câteodată chiar se triplează, nu mai există timp liber, iar salariul este de cele mai multe ori aproape inexistent, el acoperind doar nevoile de bază“, povesteşte Sorin Anghel. Povestea sa ca antreprenor a început în urmă cu trei ani, plecând de la ideea unui prieten de a participa la o ştafetă în cadrul unui triatlon: „Evident că în scurt timp a intervenit competivitatea şi am hotărât să participăm individual la probe. În pregătiri am avut surpriza să aflu că nu există un magazin specializat de unde să îţi poţi procura toate echipamentele de care ai nevoie, aşa a pornit ideea“, spune Sorin Anghel.
Investiţia financiară iniţială nu a fost foarte mare, fiind vorba de un magazin online, în vreme ce magazinul fizic Trisport a fost deschis în luna iunie 2013. „M-am ocupat de tot ce înseamnă online timp de 1-2 ani până am lansat site-ul. Dacă ar trebui să fac o estimare a investiţiei pentru magazinul online şi cel fizic, suma s-ar ridica la aproximativ 50.000 euro“, spune antreprenorul. Cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 120.000 de euro, marja de profit de 5-6%, iar pentru 2016 aşteptările antreprenorului vizează vânzări mai mari cu 10-20% faţă de cele de anul trecut.
Companiile cu activităţi în comercializarea de echipament sportiv outdoor ocupă un segment de circa 100 de milioane de euro, fiind parte a unei pieţe totale de echipament sportiv estimate la 500 de milioane de euro. Piaţa este dominată de marii jucători precum Decathlon, Intersport şi Hervis Sports, dar sunt şi afaceri specializate, de pildă Himalaya. Dacă retailerii autohtoni se concentrează pe spaţiile stradale sau pe online, circa 90% din cele 100 de magazine de articole sportive deţinute reţelele străine se află în malluri sau parcuri comerciale. Companiile Decimas din Spania, Sportvision din Serbia şi Sportisimo din Cehia sunt cele mai recente intrări pe piaţa de retail specializat în articole sportive, făcând primii paşi pe piaţa românească de profil abia anul trecut.
Piaţa de profil, crede Sorin Anghel, este destul de mică în România, dar există o tendinţă de creştere. Deşi costurile pot fi foarte mari pentru echipamente, pentru început cei interesaţi nu au nevoie decât de un echipament de bază: „Am făcut un calcul şi am reuşit să ne încadrăm într-un buget de 1.000 lei pentru antrenamente, echipament minim, transport şi concurs“.
Triatlonul este un sport ce combină trei probe: înot, biciclism şi alergare. „Conceptul Ironman, cel mai mare eveniment de acest gen, a luat naştere în anul 1977 la Kona şi este un triatlon pe distanţe lungi, mai exact 3,86 km înot, 180,25 km bicicletă şi 42,4 km (maraton) alergare“, explică Sorin Anghel. În România sunt 15 competiţii organizate în două campionate, RTS (şosea) şi CTS (offroad), în vreme ce distanţele pornesc de la supersprint (500 metri înot, 10 kilometri bicicletă şi 2,5 kilometri alergare) până la distanţe Ironman. „Suntem încă foarte departe de cei din vest, unde sportul este o cultură cultivată de la cea mai mică vârstă, dar ne bucură foarte mult să vedem că participă şi din ce în ce mai mulţi copii la aceste evenimente, semn că suntem pe drumul cel bun“, spune Sorin Anghel. El se aşteaptă ca viitorul să aducă creşteri constante atât în ce priveşte apetitul pentru sport, dar şi în ce priveşte nişa pe care şi-a poziţionat afacerea. „Planurile noastre au două părţi importante: să aducem în România echipamente noi care nu există pe piaţă, dar ne bazăm şi pe dezvoltarea triatlonului în România“, spune antreprenorul, care se declară încredinţat că se va înmulţi sensibil şi numărul celor care vor practica nataţie, ciclism şi alergare şi individual, nu doar în cadrul pregătirilor pentru competiţii de triatlon. Adaugă că preferă alergarea şi bicicleta înotului, iar la capitolul hobby-uri mai enumeră „drumeţiile rapide pe munte, fotografia şi tot ce înseamnă tehnologie“.
Tinerilor antreprenori le dă următorul sfat: „Să nu mai stea pe gânduri şi să încerce, primul pas este cel mai important. Să se înarmeze cu foarte multă răbdare, pentru că vor avea foarte multe momente în care vor fi gata să renunţe la tot, dar trebuie să persevereze. Şi încă un punct foarte important: să aibă pe cineva alături care să îi susţină“.