BusinessMagazin

Tag: statistica

  • De ţinut minte la anul: rata medie anuală a inflaţiei

    Isărescu a explicat că rata medie anuală a inflaţiei, ce raportează ultimele 12 luni la cele 12 luni anterioare, a rămas la 6,9%, aşadar peste rata dobânzii de politică monetară, iar evoluţia ei merită urmărită întrucât este mai lentă şi nesupusă efectului de bază, adică impactului dat de modificările atipice ale preţurilor. Aşa a fost de pildă mărirea TVA din iulie 2010, care a modificat ulterior statistica inflaţiei, făcând ca rata anuală să pară mai mare chiar şi atunci când cea lunară se menţinea la niveluri foarte joase.

    Graficul BNR de mai sus arată diferenţa evidentă dintre rata anuală şi rata medie anuală, respectiv faptul că ultima se ajustează mult mai lent decât prima.

    Rata medie anuală a inflaţiei rămâne de urmărit şi la anul, cand efectul de bază care a dus rata anuală atat de jos din iulie încoace va acţiona în sens invers, creând impresia statistică a unor creşteri de preţuri mai mari decat o vor arăta ratele lunare şi media anuală.

    BNR a ameliorat prognoza de inflaţie, de la 4,6% la 3,3% pentru finele lui 2011 şi de la 3,5% la 3% în 2012. Ţinta de inflaţie rămâne în 2012 aceeaşi ca şi în 2011 – 2-4%.

  • Completare online, interviu telefonic şi respectarea “orelor de siestă”: recensământul în alte ţări din UE

    Unele state au înlocuit recensământul tradiţional, ce presupune contactul cu cetăţenii, cu o procedură bazată exclusiv pe analiza datelor aflate în posesia instituţiilor statului. Această metodă, denumită generic “register-based census”, a fost folosită de Austria, Belgia, Danemarca, Slovenia şi Suedia. O a doua categorie de state au îmbinat studiul registrelor şi arhivelor statului cu un aşa-numit “recensământ prin sondaj”. În Franţa, Germania, Olanda sau Spania, recensământul pentru 2011 a constat în coroborarea datelor deţinute de diferite instituţii ale statului cu cele obţinute în urma interviurilor realizate prin sondaj.

    Cele mai multe dintre statele membre au introdus o perioadă de aproximativ o săptămână în care prioritate la recenzare şi centralizare aveau cei care alegeau varianta online. Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, Marea Britanie şi Slovacia au optat pentru această variantă. Institutul de statistică din Polonia a pus la dispoziţia cetăţenilor un mijloc unic de recenzare, folosit numai aici în 2011: interviul telefonic.

    În Cipru, singura ţară din UE în care recenzorii au fost dotaţi cu laptopuri, aceştia au lucrat aproape două luni de zile în teren, dar nu li s-a permis să-i viziteze pe cetăţenii ciprioţi între orele unu şi patru după-amiaza, acestea fiind orele de “siestă”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Institutul de Statistică îşi contrazice purtătorul de cuvânt: declararea CNP la recensământ este obligatorie

    Institutul Naţional de Statistică “reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile noastre de presă din 21 şi 24 octombrie”, contrazicând astfel “interpretările distorsionate” din mass-media ultimelor zile. “Interpretările distorsionate” sunt de fapt afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Institului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, care declarase într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă, 22 octombrie, că persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune dacă nu îl declară.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, “colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011. Astfel, articolul 2, alin. (1) spune: “Persoanele [….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ. (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi.”

    De asemenea, articolul 12 din OUG 34/2011 precizează: “În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”.

    Articolul 2, alin. (2) din H.G. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011 prevede că “pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetăţenii români actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României”.

    Art.6 (1): “Persoanele care efectuează înregistrarea, respectiv recenzorii, precum şi cele cu atribuţii de îndrumare, coordonare şi control au obligaţia să respecte întocmai prevederile prezentei hotărâri şi instrucţiunile specifice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor. (2) În îndeplinirea atribuţiilor care le revin pe timpul efectuării recensământului, persoanele prevăzute la alin (1) se bucură de protecţia legii, fiind considerate ca îndeplinind funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.

    DE CE SE COLECTEAZĂ CNP

    Potrivit explicaţiei oferite de INS, colectarea CNP prin formularele de recensământ asigură:

    – determinarea populaţiei stabile a României;

    – determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor intercenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei);

    – crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE;

    – exhaustivitatea datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare;

    – facilitatea prelucrării datelor.

    DATELE DESPRE ETNIE, RELIGIE, DIZABILITĂŢI SUNT OPŢIONALE

    Institutul Naţional de Statistică precizează şi că subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi – ultima secţiune din formularul P. “Prin urmare, informaţiile referitoare la ocupaţie, locul de muncă etc. sunt obligatorii de furnizat şi înregistrat pentru toţi subiecţii recensământului. Aceste informaţii, după prelucrarea datelor, vor fi utilizate pentru construirea statisticilor privind structura populaţiei pe ocupaţii şi grupe de ocupaţii, precum şi pe activităţi economice pentru diferite grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă etc.”, se afirmă în comunicatul INS.

    În procesul de prelucrare al datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu circumstanţă agravantă dacă nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.

    În procesul de prelucrare, informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale.

    Conform art. 13 din H.G 922/2011, alin. (1), “după terminarea prelucrării şi validării datelor, toate chestionarele care conţin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializaţi, în condiţii care să asigure confidenţialitatea datelor, pentru distrugere.”

    Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, “declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii”. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)

  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor: Declararea CNP-ului nu este obligatorie

    “Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP”, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, Vladimir Alexandrescu. El a precizat că amenzile sunt doar o soluţie “ultimativă” la care se ajunge doar în cazul unui refuz explicit şi repetat al unor persoane de a răspunde chestionarelor recenzorilor.

    Un număr de 1.372.328 de locuinţe şi 3.398.433 de persoane au fost înregistrate în primele două zile ale recensământului.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ce trebuie să ştiţi despre recensământul populaţiei

    Faţă de celelalte recensăminte, cel din 2011 are o serie de particularităţi, a explicat Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, întrucât are în vedere statistici care se referă nu doar la numărul populaţiei, ci şi la structura ei, respectiv variabile de natură demografică, condiţii de locuit şi migraţia populaţiei.

    Pentru perioada 2011-2013, costul generat de organizarea recensământului se va ridica la 193 milioane de lei, la colectarea datelor participând peste 120.000 de persoane.

    La acest recensământ, a precizat Voineagu, datele sunt înregistrate pe libera declaraţie şi nu se cere nici un act atunci când recenzorul merge să înregistreze date. De asemenea, “populaţia trebuie să fie conştientă că datele sunt confidenţiale şi nu folosesc nici justiţiei, nici fiscalităţii, nici unui partid sau altuia, sunt date de natură statistică. Nu avem variabile, caracteristici de natură politică sau sugerate de un partid sau altul”, a spus Voineagu, ci doar variabile normale, stabilite în acord cu regulamentul internaţional şi cu mediul academic.

    Pentru persoanele plecate temporar, recenzorii au posibilitatea să folosească şi surse indirecte, “de la celelalte persoane care au rămas acasă, de la vecini, de la primar, de la secretarul primăriei, de la preot, pentru că ne interesează să vedem câţi suntem şi, la un moment dat, legat de migraţie, şi pe unde suntem”, a adăugat şeful INS.

    Rezultatele preliminare vor fi date publicităţii în primul trimestru al anului 2012, iar rezultatele finale după 27 de luni, adică în 2014.

    Nu se aplică sancţiuni pentru persoanele care nu primesc în casă recenzorul, pentru că procedura nu prevede ca acesta să intre în casa cetăţeanului, însă persoanele care refuză să declare date pentru recensământ sunt sancţionate contravenţional cu sume între 2.000 şi 5.000 de lei.

    Recenzorii sunt selectaţi şi angajaţi de prefecturi şi primării (vezi aici condiţiile), pe baza unor teste, pentru că în unele judeţe sunt mai multe persoane care doresc să fie recenzori decât numărul de locuri, în timp ce în alte judeţe sunt mai puţini candidaţi, astfel încât va fi nevoie să se apeleze acolo la cadrele didactice, a mai spus Voineagu. Toţi recenzorii încheie convenţii civile unde sunt specificate obligaţiile pe care le au, iar când colectează datele trebuie să aibă asupra lor legitimaţii şi genţile speciale de recensământ cu documentele pe care le prezintă cetăţenilor.

    Procesul decurge astfel, potrivit lui Vergil Voineagu: există o vizită preliminară, în care persoanei intervievate i se anunţă data la care soseşte recenzorul. “Dacă persoana care ar trebui să fie intervievată nu poate la data de, la ora de, comunică la ce oră poate. Şi recenzorul revine până când înregistrează datele”. Persoanele care sunt temporar absente dintr-o localitate sunt obligate ca până la sfârşitul lunii octombrie să se prezinte la Comisia locală de recensământ, spre a declara datele cerute.

  • Elena Udrea: Turismul se mişcă semnificativ mai bine decât economia

    “Cu alte cuvinte, turismul se mişcă semnificativ mai bine decât economia în general”, notează ministrul de resort, Elena Udrea, care adaugă că aceasta s-a întâmplat în condiţiile în care nu a existat un timp suficient de aplicare a planului de marketing turistic. “Tocmai de aceea cred că rezultatele de anul viitoare vor fi şi mai bune, iar 2012 va fi cel mai bun an pentru turismul românesc de după 1989”, afirmă ministrul.

    “Săptămână de săptămână, televiziunile au arătat plajele pline, iar hotelierii au anunţat că toate camerele au fost ocupate. Mergând în Deltă destul de des în ultima perioadă, am văzut turişti de 2, 3, 4 ori mai mulţi decât anul trecut.”

    Creşterea afluxului de turişti s-a petrecut în condiţiile în care numărul românilor care au plecat din ţară în vacanţă în străinătate a crescut şi el cu 4,9% faţă de anul trecut – “rezultatul unei redresări economice mici, dar încurajatoare”, potrivit Elenei Udrea.

    Conform INS, în luna iulie a crescut cu 26,7% numărul de înnoptări faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar numărul turiştilor a crescut cu 21,8% faţă de iulie 2010.

    “Am spus de mai multe ori că 2011 este cel mai bun an de când sunt ministru al Turismului. Am ştiut asta din modul în care-i simţeam pe cei implicaţi în turism atunci când mergeam în ţară – mai tonici, mai optimişti, dar şi din ritmul destul de bun în care au mers investiţiile în infrastructura specifică”, notează Udrea.

  • Încrederea americanilor în economie a scăzut în august la minimul ultimilor doi ani

    Indicele privind încrederea populaţiei, calculat de Conference Board, a coborât de la 59,2 puncte în iulie la 44,5 puncte. Analiştii nu se aşteptau ca declinul să fie atât de abrupt. Temerile că Statele Unite ar putea să se îndrepte spre o nouă recesiune s-au amplificat. Scăderea încrederii ar putea să îi determine pe americani să reducă cheltuielile de consum, deşi datele privind vânzările de retail nu au indicat încă o astfel de tendinţă. “Trecem printr-o criză de încredere”, a declarat Tom Porcelli, analist la RBC Capital Markets în New York.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Increderea consumatorilor americani a scazut in august la minimul a peste trei decenii

    Indicele care masoara increderea consumatorilor s-a situat la 54,9 puncte la inceputul lunii august, cel mai scazut nivel din mai 1980. In iulie, indicele se afla la 63,7 puncte. Analistii consultati de Reuters anticipau un declin usor al indicatorului, la 63 de puncte. Somajul ridicat, stagnarea salariilor si dezbaterile prelungite privind majorarea plafonului de indatorare al SUA au speriat consumatorii. Sondajul a fost realizat inainte de retrogradarea ratingului SUA de catre agentia Standard&Poor’s.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING a revizuit prognoza de crestere economica pentru 2011 de la 0,6% la 1,5%

    In primul trimestru, economia a crescut cu 0,7%, in cifre
    ajustate sezonier, fata de ultimul trimestru din 2010, iar fata de
    primul trimestru din 2011 a crescut cu 1,7% in serie bruta, conform
    datelor publicate miercuri de INS. Rezultatul este usor mai bun
    decat estimarea initiala a INS, publicata luna trecuta, care avea
    in vedere o crestere de 0,6%.

    Performanta foarte buna a industriei (crestere trimestriala de 3%,
    date ajustate sezonier) este cea care explica in totalitate
    cresterea inregistrata in primul trimestru, industria avand o
    contributie pozitiva de 0,8%, noteaza analistii ING Bank.
    Contributia sectorului de servicii si a celui de constructii a fost
    zero, in timp ce agricultura a avut o contributie negativa de
    0,3%.

    “Avand in vedere performanta buna inregistrata in primul trimestru,
    estimam in momentul de fata o crestere economica de 1,5% pentru
    2011, in crestere de la cifra precedenta de 0,6%”, afirma
    economistul-sef al bancii, Nicolaie Alexandru Chidesciuc.

    FMI a sugerat ca economia ar putea inregistra anul acesta o
    crestere intre 1,5% si 2%, “dar evolutia slaba a sectorului
    serviciilor si contractia investitiilor si a consumului privat
    ne-au impiedicat sa ne majoram prognoza pana la 2%”, adauga
    Chidesciuc.

    Industria a crescut cu 10,1% fata de primul trimestru din 2010,
    in cifra bruta, iar exporturile au fost mai mari cu 23,6%.

    Economia Romaniei va creste cu 1,6% in 2010 si cu 3,7% la anul,
    urmand sa ajunga la o crestere de 4% in 2013, a estimat Banca
    Mondiala, intr-un raport difuzat miercuri. Daca estimarea pentru
    anul in curs nu e mult schimbata fata de raportul precedent al
    bancii, din aprilie (1,6%), pentru 2012 estimarea a fost sensibil
    redusa, de la 4,4%.

  • Romania a iesit din recesiune. Statistica va anunta o crestere economica de circa 0,5%

    Despre iesirea din recesiune la finele primului trimestru au
    vorbit in ultima perioada atat presedintele Traian Basecu, cat si
    premierul Emil Boc. INS va prezenta vineri datele estimate privind
    evolutia PIB in primul trimestru. Pentru a iesi tehnic din
    recesiune, economia unei tari trebuie sa inregistreze cresteri in
    doua trimestre consecutive. In ultimul trimestru al anului trecut,
    economia a crescut cu 0,1% fata de cel anterior. Economia a intrat
    in recesiune in trimestrul al treilea din 2008, odata cu scaderea
    PIB fata de precedentele trei luni cu 0,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro