Tag: restaurante

  • Concept Hotels: “Piaţa ospitalităţii este în creştere”

    Odată cu venirea crizei, cifra de afaceri a companiei s-a prăbuşit, “pentru că 75% din business era generat de hotelurile noi deschise, pentru care furnizam piese pentru echipare, de pildă numerele pentru camere. Iar în 2009 s-au sistat toate investiţiile hoteliere”, explică Dragoş Popescu. Concept Hotels a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri estimată la 750.000 de euro, în creştere cu 7-8% faţă de 2012, dar în scădere faţă de nivelul din 2008, când se plasa la circa 1,3 milioane de euro.

    Compania, care are listate 15.000 de produse dintre care o treime sunt pe stoc, are acum 10 angajaţi, la jumătate faţă de câţi avea cu cinci ani în urmă. Compania a lansat recent o nouă gamă de produse, Bronneley, cosmetice de lux, produse de un furnizor al Casei Regale a Marii Britanii. În cadrul evenimentului de lansare, Dragoş Petrescu a anunţat şi un parteneriat cu British Gallery, prin care Concept Hotels devine distribuitor pentru ceaiurile Taylors of Harrogate şi cafeaua Gourmet Taylors. O afacere pornită, după spusele proprietarului Marius Pleşea ”dintr-un hobby”, British Gallery a realizat anul trecut vânzări de circa 500.000 de lire sterline, iar pentru anul în curs rezultate în creştere, până la circa 700.000 de lire sterline. British Gallery funcţionează de şase ani pe piaţa românească, distribuind branduri britanice, între care se numără ceaiurile şi cafelele Taylors of Harrogate, cosmeticele Yardley, ceramica şi porţelanurile Wedgwood şo Portmeiron, seturile de masă Arthur Price of England.

  • A gătit în cele mai bune restaurante din toate colţurile lumii, iar acum a ales să fie bucătar-şef la Bucureşti

    Kevin Hill are 53 de ani şi a venit pentru prima dată în România acum 14 ani, pentru a duce în Marea Britanie 14 chefi locali. A revenit în vara acestui an şi vrea să rămână pentru a creşte vânzările şi profitul grupului City Grill şi pentru a dezvolta Academia de Bucătari.

    „Am revenit acum patru luni în România deşi niciodată nu am crezut că o să mă întorc. Acum cinci ani mi-am cumpărat o casă în Marea Britanie şi am crezut că mă liniştesc şi mă stabilesc acolo. Nu s-a întâmplat aşa„, povesteşte britanicul într-o engleză cu accent australian. Momentan învaţă şi limba română, însă afirmă că înţelege doar anumite cuvinte. „Vreau să călătoresc în România, să învăţ limba şi să fac profilul consumatorului local.„ Mâncarea tradiţională deja a încercat-o, îi plac micii, mămăliga şi sarmalele. Acum stă într-un apartament din cartierul Obor şi merge la piaţa agroalimentară din zonă pentru legume, fructe, lactate şi carne. Spune că găseşte acolo tot ce are nevoie.

    Pe lista viitoare de planuri se numără o călătorie în Transilvania şi una în Deltă, unde poate merge şi la pescuit, în contextul în care pescuitul la muscă, schiatul şi cursele de maşini (Australian V8 Supercars) sunt cele care îi ocupă timpul liber, respectiv cel când nu găteşte.
    „Îmi place diversitatea României atât în ceea ce priveşte mâncarea, cât şi oamenii. Mereu găseşti ceva nou aici.„ Totuşi, cea mai apropiată ţară de sufletul lui rămâne Australia, unde de altfel şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale de adult. Copiii săi au rămas acolo. „În Marea Britanie oamenii ies în oraş, petrec timpul în baruri şi pub-uri. În Australia oamenii merg la grătar şi petrec timp acasă, viaţa este liniştită.„

    Kevin Hill a ajuns în Australia în 1982 şi a rămas până în 2002, când s-a întors în Europa. „Am lucrat iniţial ca inginer (weapons engineer, n.red.) în Marina Regală Britanică, iar apoi am plecat la forţele aeriene regale din Australia„. A luat decizia de a pleca la capătul celălalt al lumii după ce a făcut o călătorie acolo şi i-au plăcut peisajul şi oamenii.

    A lucrat în divizia de IT (computer science), iar după aproape un deceniu a făcut o schimbare radicală de carieră. „La forţele aeriene şi în marina regală după circa 20 de ani ieşi la pensie, aşa că am decis să nu aştept acea zi ca să fac o schimbare. Mereu mi-a plăcut să gătesc, aşa că am hotărât să devin chef.„ Spune că nu a stat prea mult pe gânduri, avea un prieten care lucra în bucătăria hotelului Hilton din Adelaide care l-a luat sub aripa sa.

    „Am luat decizia şi am lăsat totul în urmă. A trebuit să învăţ rapid ce se întâmplă în bucătărie„, îşi aminteşte el. A rămas circa cinci ani la Hilton, în restaurantul care avea două stele Michelin, iar apoi a plecat ca head chef în alte două companii din Australia. La începutul anilor 2000 s-a întors în Marea Britanie (Londra) şi apoi a plecat în Spania (Mallorca, unde a fost head chef la un restaurant cu o stea Michelin), unde a rămas doi ani. Înainte de a veni în România a stat şase ani în Marea Britanie, unde a îmbinat arta gătitului cu arta de a face business din poziţia de group executive chef.
     

  • S-a infiintat HORA, Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania

    HORA reuneste proprietari din industria hotelurilor si restaurantelor romanesti, creand o comunitate bazata pe principii precum traditia bunei ospitalitati romanesti, pasiunea pentru servicii impecabile, credinta in spiritul antreprenorial de profil si importanta vitala a eticii in afaceri, potrivit reprezentantilor organizatiei.

    Membrii fondatori ai HORA sunt reprezentantii Argentine, Benihana, Biutiful, Caru’ cu Bere, Casa Di David, Casa Doina, City Grill, Crêperie d’Amour, Fratelli, Hard Rock Café, La Fattoria, La Mama, Loft, White Horse.

  • Tânărul de 32 de ani care le vinde românilor mâncare grecească şi turcească de peste un milion de euro

    “Ce aţi făcut, aţi tăiat covoarele?!” povesteşte amuzat Andrei Iuşut, proprietarul restaurantelor Divan şi Meze Taverna, despre şocul turcului de la care a cumpărat chilimurile (un tip de ţesătură turcească n.r.) când le-a văzut tăiate, cusute şi apoi lipite în mod aleatoriu pe unul dintre pereţii restaurantului cu specific turcesc Divan din Floreasca. Noul restaurant a fost deschis la patru ani după primul Divan, cel din Centrul Vechi al Capitalei şi la un an după cel cu specific grecesc, Meze Taverna, aflat tot în centrul istoric. Cele două restaurante Divan au atras investiţii de circa 1,7 milioane de euro, pe care Iuşut speră să le amortizeze în circa cinci ani. Pe lângă restaurante, Andrei Iuşut conduce împreună cu soţia lui şi agenţia de turism AA Travel, dar şi alte mici afaceri de import. Reunite sub umbrela Divan Group, acestea au totalizat anul trecut o cifră de afaceri de două milioane de euro.

    Pasionat de cultura orientală, Iuşut are câte o explicaţie pentru fiecare obiect din restaurantele sale, dar şi pentru preparatele celor cinci bucătari turci pe care i-a recrutat personal. Spre exemplu, picioarele meselor sunt inspirate de şahul persan şi sunt aceleaşi cu un model din componenţa narghilelelor. Un perete al restaurantului este acoperit de „iznik„ – plăcuţe de ceramică de mici dimensiuni, pictate manual de tineri turci. Peretele de vizavi este acoperit de bucăţi de chilimiruri, covoarele despre care se spune că pot fi ţesute doar cinci de câte o femeie, altfel ea riscând să îşi piardă vederea din cauza ţesăturii complicate. Preţul pentru o bucată de iznik este de circa 200 de euro, iar, pentru covoarele pe care a ales să le taie, preţul variază între 1.000 şi 7.000 de euro.

    La amenajare se adaugă costurile utilării bucătăriei, iar un reper pentru acestea ar fi un cuptor care a costat 27.000 de euro, dar şi preţul chiriei, cuprins între 30 şi 75 de euro/mp în Centrul Vechi şi „uşor mai scăzut„ în zona Floreasca. Kebabul pregătit pe şiş, o sabie turcească aşezată direct pe cărbune, este făcut de bucătarii turci, crescuţi practic în bucătării: îşi încep pregătirea de la 5-6 ani. Au venit aici datorită salariului motivant, echivalent cu al unui bucătar chef de la un restaurant al unui hotel de cinci stele. Mai mult decât atât, le-a fost asigurată cazarea, pentru ei şi pentru familiile lor. Recrutarea bucătarilor a fost cea mai dificilă etapă în deschiderea restaurantului, potrivit lui Iuşut, pentru care atenţia la aceste detalii vine dintr-o experienţă de antreprenor începută încă din facultate.

    Nu s-a văzut niciodată lucrând într-o multinaţională şi, în perioada studiilor economice din cadrul ASE, a început o afacere de import de anvelope la care nu a renunţat nici acum. În 2006 s-a orientat către piaţa turismului şi a deschis agenţia de turism AA Travel, axată pe destinaţiile populare – Turcia, Grecia, Egipt, Bulgaria. Numeroasele călătorii în Turcia şi cunoştinţele acumulate prin conducerea unui business în turism l-au determinat să îşi schimbe planurile iniţiale de a transforma o clădire închiriată în 2009 în Centrul istoric în spaţiu de birouri. „Era un şantier în desfăşurare, iar pe strada Franceză, unde este Divan acum, se mergea pe un pod de lemn„, îşi aminteşte Iuşut perioada când perspectivele de centru al distracţiei nu existau încă în zonă.

    Fără un plan de afaceri concret la început, a deschis restaurantul în 2010 după o investiţie iniţială de 400.000 euro, la care s-a adăugat o alta de încă 700.000 de euro odată cu extinderea într-o clădire alăturată. În zonă se aflau şi un restaurant unguresc, şi unul de inspiraţie franţuzească, iar antreprenorul miza pe transformarea străzii într-o arteră premium a restaurantelor cu specific, lucru pe care încă îl aşteaptă. În 2012, a deschis cel de-al doilea restaurant, Meze Taverna, rezultatul pasiunii lui pentru tavernele greceşti, model care se potrivea perfect pe spaţiul de 100 de metri pătraţi disponibil închirierii anul trecut.

  • Câştigul salarial mediu a crescut în septembrie

     “În luna septembrie 2013, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri au fost de 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să facă somelierul perfect

    Aceştia au grijă să le explice colegilor cum să procedeze atunci când vine la restaurant un client de-al lor, iar ei nu sunt la serviciu, mai ales dacă e vorba de clienţi dispuşi să cheltuiască mii de lire pe un vin bun, scrie The Telegraph.

    Un alt serviciu special oferit este căutarea de vinuri deosebite care nu se află în meniul localului, iar când sunt găsite, clientul este anunţat şi face rezervare la cină, ori, dacă nu se poate găsi o masă liberă, este sunat unui coleg de la alt local căruia i se transmite ce preferă clientul.

    Somelierii care oferă asemenea servicii sunt la mare căutare, mai ales că acum clienţii nu se mai feresc să arate că-şi permit să dea mulţi bani pe vin, aşa cum o făceau imediat după începutul crizei economice din 2008.

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • Câştigul salarial mediu net a scăzut în august cu 31 de lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari creşteri ale salariilor

     Totodată, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.219 lei în august, cu 1,8% mai mic decât în iulie.

    “Indicele câştigului salarial real pentru luna august 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,3%.
    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 120,9%, cu 2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2013″, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată o vacanţă ideală pe fundul mării (GALERIE FOTO)

    După staţiile Conshelf instalate pe fundul mării de către echipa exploratorului Jacques-Yves Cousteau acum câteva zeci de ani şi abandonate şi restaurantul Ithaa din Maldive, aflat însă la doar câţiva metri sub nivelul mării, în prezent se lucrează la câteva proiecte îndrăzneţe pentru aceeaşi zonă şi pentru Fiji.

    Astfel, firma poloneză de arhitectură şi construcţii subacvatice Deep Ocean Technology urmează să construiască Water Discus în dreptul unei insule din Maldive. Water Discus este un hotel de lux împărţit în două seturi de discuri, unele deasupra apei şi altele dedesubt, ca să le permită clienţilor să admire fauna şi flora marină sau chiar să o exploreze, fiind prevăzut cu facilităţile necesare scufundărilor.

    Cum arată o vacanţă ideală pe fundul mării: Water Discus (GALERIE FOTO)

    În Fiji se construieşte Poseidon Undersea Resort, care îşi propune să-şi cazeze oaspeţii sub apă, într-o structură unde presiunea este de o atmosferă, la fel ca pe uscat, pentru a evita problemele care apar când corpul uman aflat sub apă este supus la o presiune mai mare.

    Cum arată o vacanţă ideală pe fundul mării: Poseidon (GALERIE FOTO)

    Preşedintele companiei care construieşte complexul Poseidon, US Subarmines Inc., se gândeşte chiar să utilizeze soluţia găsită pentru acesta la construirea unor case pe fundul mării, aşa-numitele H2Ome. Proprietarii acestor case le vor putea folosi timp îndelungat, având opţiunea de a le scoate la suprafaţă pentru revopsit o dată la zece ani sau de a le ţine permanent sub apă, punându-le la dispoziţia vieţuitoarelor marine care ar dori să-şi mute cuibul pe exteriorul lor.

  • Foodpanda, platforma globala de livrari, intra pe piata locala: “Vrem sa devenim un Google al comenzilor de mancare”. Un roman de 27 de ani conduce divizia din tara

    Nascut la Berlin, de profesie developer, cu experienta in managementul unor companii de plati online din Anglia si Cuba, Ralf Wenzel (34 de ani) s-a gandit sa creeze o platforma care sa ajute clientii sa-si comande mancare la birou ori domiciliu.

    O platforma care sa reuneasca ofertele gastronomice ale cat mai multor restaurante dintr-un anumit oras si sa le furnizeze comenzile. Impreuna cu partenerul sau din Germania, programator si el, s-au inscris la competitia Rocket Internet, unde au reusit sa convinga mai multi investitori sa pompeze multi bani in ideea lor de business. Printre cei pe care i-au convins se numara chiar fondatorii incubatorului (Alexander, Marc si Oliver Samwer), un fond de investitii din Rusia si alti antreprenori.

    Nu vrea sa vorbeasca despre finantarea primita, deoarece, spune el, face parte din conditiile contractuale. „Am cazut de acord sa nu vorbim niciodata despre acest lucru.”

    Cititi mai multe pe www.incont.ro