BusinessMagazin

Tag: plecare

  • Reghe, eşti bun, dar n-o să te vadă nimeni

    MIHAI MIRONICĂ

    Reghe s-a impus în prim-planul fotbalului nostru prin rigoarea adusă din Bundesliga. Rigoare în pregătire, în atitudinea de la antrenamente şi din jocuri. Cât de mult va reuşi el cu acest regim spartan într-o lume în care rigoarea este pentru străinii importaţi şi nu pentru băştinaşii blagosloviţi de Allah cu un ocean de ţiţei sub nesfârşitul lor deşert? Cum se vor cupla metodele alchimistului Neubert cu bioritmul răsturnat din perioada Ramadanului?

    Reghecampf insistă să transmită mesajul că nu este vorba despre bani în acest exil în Golful în care îţi este plătită regeşte uitarea. Unele date ar confirma totuşi pledoaria sa. Reghecampf a spus că a câştigat pe sezon la Steaua în jur de un milion de euro, persoane din club merg chiar până la un milion şi jumătate pe sezon când vorbesc despre încasările antrenorului care avea numai primă de calificare în Liga Campionilor o jumătate de milion.Ultimele date despre leafa lui Reghe la arabi ar fi de două milioane de euro. Probabil că monumentalul salariu este asezonat şi cu diverse prime de obiectiv. Să nu uităm însă că fără prezenţa lui Reghe la Steaua, biznisul soţiei în fotbal se va dilua. Iar la arabi ea nu poate avea decât un rol decorativ.

    Reghe a simţit că la Steaua ar putea urma căderea. Anumiţi jucători vor pleca, regenerarea lotului este un pariu care nu iese de fiecare dată. Colaborarea cu Becali este dificilă în acest context, iar o eventuală ratare a pătrunderii în grupele Ligii Campionilor ar perturba foarte mult universul echipei. Plecarea antrenorului care a readus strălucirea Stelei este de înţeles, dar în urma ei va persista întrebarea: de ce acolo? De ce şi cel mai promiţător antrenor român din ultimii mulţi ani îngroaşă contingentul antrenorilor noştri care au plecat să fie căpşunari milionari la periferia fotbalului în locul unei poziţii de profesor la o catedră a unui club occidental chiar şi în condiţii mai austere? Nu pot uita cum în anii ’90 mai tot românul întreba ce-a mai făcut Brescia în weekend. Azi, chiar şi cu atâtea şaormării în jurul nostru, nimeni nu va da doi bani pe ce a mai făcut Halalul de echipă a lui Reghe. Şi uite aşa s-au inventat cele două milioane de euro de doi bani…

  • Dana Gruia Dufaut, la BM Storytellers: Când a fost vorba să-mi aleg profesia, am zis foarte hotărât “eu vreau să fiu avocat!”

    Iată discursul Danei Gruia Dufaut la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2006 a fost pentru mine un an foarte important, deoarece am primit din mâinile domnului ambasador al Franţei o medalie – Ordinul Naţional al Meritului în grad de cavaler. De ce am primit eu această medalie? Sunt născută în România, însă crescută în Franţa. Am făcut în Franţa liceul şi Facultatea de drept şi am intrat în baroul din Paris în 1987. Dat fiind că părinţii mei au plecat din România când eram copil, România era pentru mine o ţară interzisă.

    După decembrie 1989, tatăl meu a vrut neapărat să ne întoarcem, aşa că mi-am luat o săptămână de concediu şi am străbătut Europa, în februarie 1990, cu maşina. Am trecut atunci prin Iugoslavia (încă se putea şi drumul era foarte bun) şi am ajuns în Bucureşti la sfârşitul lunii, când se vindeau în piaţă mărţişoare cu Petre Roman. Imaginile au fost un pic şocante pentru mine; când eşti copil totul este plăcut, aveam amintiri foarte frumoase din România. La 30 de ani am găsit o ţară tristă, dar în acelaşi timp am simţit că este o ţară cu potenţial.

    Tatăl meu a fost în anii ’70 un avocat de renume în România, iar bunicul meu, Andrei Rădulescu, a fost ultimul preşedinte al Curţii de Casaţie din România înainte de sosirea comuniştilor. Dreptul era ceva bine ancorat în familie mea. Când a trebuit să aleg, la 18 ani, o facultate, ştiam că una dintre opţiunile părinţilor mei ar fi fost să fiu medic, deoarece în România medicii aveau mai multe şanse să treacă frontiera decât un avocat ale cărui diplome nu erau recunoscute în afara ţării.

    Când a fost vorba să-mi aleg profesia eu, care nu înţelesesem de ce părinţii mei ţineau neapărat să fiu medic, am zis foarte hotărât “eu vreau să fiu avocat!”. Amândoi s-au uitat la mine şi au zis “care-i problema?”. “Păi nu spuneaţi voi că trebuie să fiu medic?”. “Da, dar asta era într-o altă viaţă, când trăiam în România, când era vorba ca eventual să poţi într-o zi să duci meseria în alte părţi şi diplomele să fie recunoscute”.

    În 1991 am deschis în România prima firmă, după care am lucrat un număr de ani buni pe legea societăţilor comerciale, care abia era implementată, cel puţin 100 de dosare pe privatizări. Ulterior a venit vremea să mă înscriu în Baroul Bucureşti, pentru că lucram cu societăţi franceze, dar pe teritoriul României. În 2002 am făcut făcut o teză de doctorat, mi s-au echivalat diplomele franceze, după care am putut să mă înscriu în Baroul Bucureşti ca avocat cu drepturi depline şi să deschid în 2002 cabinetul de avocatură care astăzi are 35 de persoane şi 15 avocaţi. Aventura României a continuat, pentru că m-a tras aţa înapoi.

    La sfârştul anilor ’90 eram fericită să mă întorc, deşi părinţii meu au făcut nişte eforturi când au plecat, la o vârstă înaintată, dar după aceea m-au înţeles că veneam într-o ţară plină de oportunităţi. Îmi amintesc că în 1990 erau 470 de avocaţi în Baroul Bucureşti, care erau nişte supravieţuitori. La vremea respectivă avocatul nu avea poziţia pe care o are astăzi, nu era o persoană respectată, era un auxiliar al justiţiei care lucra foarte mult drept civil, drept penal, iar dreptul comercial era monopol de stat. A fost o epocă interesantă, în care am adus în România mai multe companii franceze, iar în 1996 Ambasada Franţei m-a rugat să devin consilierul lor pe probleme economice. Aşa se face că zece ani mai târziu, în 2006, am avut onoarea să primesc această medalie.

  • A lucrat toată viaţa în detergenţi, acum este manager de top în telecom. De ce a schimbat industriile

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.

    În prima parte a vieţii am fost foarte mult anglofonă. De asta vorbesc romgleză.„ Roxana Baias s-a obişnuit încă din liceu cu cariera internaţională, dat fiind că a plecat să studieze în clasa a XI-a în Marea Britanie: „Totul a început în 1992, când aveam 15 ani şi am plecat de pe un aeroport Otopeni neiluminat, o clădire veche, comunistă şi prăfuită, şi am aterizat în Londra, unde mi s-a părut că sunt pe Lună: totul era sticlă şi oţel, mi s-a părut altceva şi de atunci am fost foarte deschisă în a călători„.

    Ulterior, a studiat ASE la Bucureşti. A fost recrutată încă de pe băncile şcolii, în anul al doilea de facultate, de filiala locală a Procter & Gamble. A fost mai întâi secretara brand managerului, iar după 13 ani a ajuns să conducă marketingul detergenţilor ieftini ai P&G în 28 de ţări, din Kazahstan până în Polonia – „viaţa mea în P&G a fost puţin atipică, deşi sunt om de marketing, am făcut şi vânzări, am lucrat şi în România, şi în străinătate„.

    Mai întâi a gestionat produsele pentru familie, apoi a început să negocieze cu marii retaileri din comerţul modern odată cu venirea acestora pe piaţa locală. Dat fiind că biroul de conducere pentru cele nouă ţări din regiune era gestionat de la Bucureşti, Baias spune că a trăit pe pielea ei extinderea unei corporaţii într-o zonă instabilă economic şi politic – „a face business în Balcani era foarte distractiv. Iugoslavia era ciopârţită şi numărul de ţări tot creştea; fie era bombardament în Kosovo, fie criză economică în Bulgaria„. În 2000 a plecat la sud de Dunăre, unde a fost responsabilă de creşterea infrastructurii de marketing.

    Ulterior, timp de patru ani Roxana Baias a locuit în Belgia, de unde a condus ca brand manager operaţiunile din Europa Centrală şi de Est din 28 de ţări ale diviziei de detergenţi ieftini din P&G, printre care Bonux, Ace şi Mr. Proper şi Tix.
    Spune despre despărţirea de industria bunurilor de larg consum că a fost o decizie foarte bună, pe care trebuia să o ia mai repede: „A fost o şcoală extraordinară, dar compania a început în ultima vreme, datorită crizei şi presiunii pe bugete, să nu mai facă marketing local, ci regional sau chiar global, iar tot ceea ce am învăţat în cei 13 ani, libertatea de a crea branduri şi relaţie cu consumatorii, era din ce în ce mai sterilă. Marjele sunt foarte mici şi asta se întâmplă acum în industria bunurilor de larg consum„.

    Pentru că s-a trezit că trebuie doar să implementeze proiecte, fără să mai aibă un rol creativ, Roxana Baias a decis să schimbe industria şi aşa a ajuns în 2012 directorul de marketing al Romtelecom. Între cele două slujbe, a încercat să îşi facă propria afacere, în domeniul consultanţei şi trainingului, dar recunoaşte că nu a avut răbdare suficientă, deşi a câştigat într-o lună de muncă banii pe care îi lua din salariu într-o jumătate de an. „Aş vrea să fac acest pas, dar trebuie să îmi găsesc răbdarea primului an. Primul an este cel mai greu în antreprenoriat. Sunt în momentul în care cochetez cu ambele„, spune Baias, în prezent directorul managementului segmentelor şi al ofertelor comerciale la Romtelecom şi Cosmote.

    „Trecerea la telecom mi se pare cea mai naturală din pricina presiunii de a inova. Concurenţa este mai agresivă şi va fi din ce în ce mai agresivă, iar nevoia de a înţelege consumatorul şi de a te diferenţia este mai mare decât a fost în trecut, din cauza presiunii preţurilor pe segmentul de voce.„ Spre deosebire de FMCG, managerul spune că în telecom relaţia companie-consumator este mult mai dezvoltată, iar schimbările obiceiurilor de consum din piaţă ajung mai rapid şi cu mai multă acurateţe la furnizori, în timp ce ofertele se pot modifica în timp real.

     

  • Peste 100 de cetăţeni moldoveni au plecat cu premierul Leancă la Atena, în prima zi fără vize în UE

     Delegaţia din R. Moldova a ales ca primă destinaţie capitala Greciei, ţară care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene.

    Din delegaţia Republicii Moldova fac parte, printre alţii, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, eurodeputatul român Monica Macovei, preşedinta Comitetului de cooperare UE-Republica Moldova.

    Premierul Iurie Leancă a declarat că liberalizarea regimului de vize cu UE reprezintă o zi istorică pentru R. Moldova. “Este victoria noastră a tuturor. Cuvântul cheie este demnitate (…) este o etapă importantă de revenire acasă, în UE”, a declarat premierul Iurie Leancă, citat de UNIMEDIA. Şeful Guvernului de la Chişinău a mai afirmat că 200 de cetăţeni moldoveni au beneficiat deja de ridicarea vizelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Avem o problemă cu rezerviştii, foarte mulţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

     “S-a pus problema unei analize a capacităţii noastre de a chema rezerviştii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulţi rezervişti sunt la muncă în Spania, în Italia, în Germania. Deci este un subiect pe care CSAT îl va analiza în perioada următoare, el a făcut subiect de discuţie în ultimul CSAT”, a spus şeful statului, la Adevărul Live.

    Preşedintele a spus că “va trebui să ne refacem capacitatea de a ne aduce rezerviştii sub arme, dacă este nevoie” şi a menţionat că guvernele vor trebui să înţeleagă că este un imperativ creşterea capacităţii de luptă a armatei române.

    Traian Băsescu a mai declarat că este clar că se fac investiţii, ele fiind mai puţin publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul românesc trece Prutul. Peste 10.000 de noi turişti din Republica Moldova sunt aşteptaţi în România

    50.000 de turişti tot scoţi din Republica Moldova, dacă îi adunăm pe cei care pleacă prin agenţii şi pe cont propriu în străinătate„, este concluzia la care a ajuns Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, după ce a studiat datele referitoare la numărul de turişti moldoveni care pleacă în fiecare an în vacanţe la mare peste graniţă.

    Burcea a decis să îşi deschidă agenţie la Chişinău: a depus actele pentru înfiinţarea ei şi urmează să o inaugureze la finalul lunii mai. Pentru a simţi mai bine pulsul pieţei, Burcea a participat cu un stand şi la târgul de turism care s-a desfăşurat în perioada 10-13 aprilie la Chişinău. „Au venit la standul nostru foarte mulţi oameni interesaţi de România, dar şi agenţii de acolo, care voiau să vadă ofertele şi să ia broşuri„, a povestit el.

    Burcea a remarcat că expozanţii din Republica Moldova nu aveau broşuri de prezentare, iar cei care îşi expuneau oferta o făceau pe o coală A4. Diferit faţă de târgurile din România şi din multe ţări europene era şi că agenţiile nu puteau vinde pachete direct la stand, acest lucru fiind interzis prin lege. „Am constatat că mulţi moldoveni, dar şi agenţii de-ale lor, nu cunoşteau produsul turistic românesc. Din acest an, însă, România va începe să se promoveze şi la ei„, a adăugat Burcea.

    Din toamnă, oferta turistică a României va fi promovată la Chişinău atât în media, cât şi outdoor. Campania va dura un an şi va costa 300.000 de euro, după cum spune Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), care a fost prezent la târgul de turism de la Chişinău, unde România a avut un stand care a găzduit ofertele a 16 firme de profil din ţară.

    Campania va promova litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre. „Am constatat că Delta Dunării este o destinaţie care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova„, a spus Filipescu. „Important este că am participat la acest târg şi că am luat pulsul pieţei.

    Ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai agenţiilor de turism care ne-au spus că, deşi mulţi turişti voiau să vină în România, vizele se obţineau destul de greu„, a spus Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Parlamentul European şi Consiliul European au luat recent decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize, începând cu 28 aprilie, pentru a călători în Spaţiul Schengen. De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetăţenii din Republica Moldova care deţin un paşaport biometric.

    Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Cu toate acestea, Filipescu crede că ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în spaţiul Schengen, dar şi campaniile viitoare de promovare la Chişinău a destinaţiilor româneşti vor aduce în România un plus de peste 10.000 de turişti din ţara vecină în acest an.

    Turoperatorii sunt mai optimişti şi cred că vor veni mai mulţi turişti moldoveni, motiv pentru care, alături de Paralela 45, alte două mari agenţii de turism româneşti, Christian Tour şi Mareea, vor intra în acest an pe piaţa din Republica Moldova. „Oficial, trei mari agenţii de turism din România au confirmat intenţia să îşi deschidă sucursale în România. Deja agenţiile noastre cunosc asta şi au intrat în legătură cu ele.

    Este vorba de Christian Tour, Paralela 45 şi Mareea, care vor să profite de eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni„, a afirmat Gabriel Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, care reprezintă agenţii de turism şi hoteluri. Mărgineanu spune că sunt deja pe piaţă două agenţii din Turcia şi câte una din Bulgaria şi Grecia. Grecii au venit anul trecut, iar turcii şi bulgarii sunt prezenţi de trei ani. Cele mai importante destinaţii pentru turiştii moldoveni sunt Bulgaria, Turcia, România, Grecia şi Egipt.

    „Mulţi moldoveni, unii prin agenţii, alţii pe cont propriu, mergeau vara în staţiunile din Ucraina. În condiţiile politice de acum, vor renunţa la aceste destinaţii şi pe unii dintre ei încercăm să îi atragem în România„, a spus Răducan. Problema este că multe dintre rezervările hotelurilor de pe litoralul românesc au fost făcute deja şi că preţurile cu care moldovenii îşi luau camere în staţiunile din Ucraina erau mici.

    „Chiar dacă plăteau preţuri mici, vom căuta printre hotelierii de pe litoralul românesc pe acei investitori dispuşi să vină cu oferte ieftine şi să piardă în acest prim an de colaborare, pentru ca apoi să câştige turişti pentru următorii ani„, a adăugat oficialul FPTR.

  • Directorul financiar al BauMax, retailer care analizează ieşirea din România, a plecat la Deichmann

     “Radu Stoica este CFO (director financiar, n.r.) la Deichmann de la 1 aprilie”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii retailerului de încălţăminte, cu o reţea de 65 de magazine în România la finele anului trecut.

    Deichmann a deschis 11 magazine anul trecut în România şi a înregistrat venituri brute de 251,2 milioane lei (56,8 milioane euro), în creştere cu 15,4% comparativ cu 2012, iar pentru acest an are în plan 6 deschideri noi.

    Stoica a ocupat funcţia de director financiar al companiei de bricolaj din luna ianuarie a anului trecut, anterior deţinând funcţii similare în cadrul grupului german Lidl.

    În urmă cu o săptămână retailerul austriac de bricolaj, care deţine 15 magazine în România, a anunţat că va închide cele 7 magazine pe care le are în Turcia şi că va decide până la sfârşitul lunii aprilie dacă va păstra operaţiunile din Europa de Sud-Est, inclusiv România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ProSport te invită la a opta ediţie a evenimentului “ProSport Cu Bicicleta La Mare” în 26-27 aprilie

    Din cei 450 de înscrişi în februarie, 75 de biciclişti s-au retras sau nu au plătit la timp, astfel încât s-au eliberat câteva locuri ceea ce permite înscrierea altor pasionaţi de ciclism. Pentru a afla ultimele informaţii şi numărul de locuri disponibile, bicicliştii pot afla detalii scriind la ciclism@m.ro sau vizitând pagina evenimentului www.cubicicletalamare.prosport.ro, unde se pot înscrie.

    Dintre participanţii înscrişi la a opta ediţie “ProSport Cu Bicicleta La Mare”, 50% au participat şi la ediţiile anterioare, biciclişti care au păstrat amintiri minunate şi au dorit să retrăiască satisfacţia pe care au avut-o la destinaţie, pe plaja de la Năvodari, cu briza mării în faţă. Ceilalţi 50% sunt însă fani atraşi de o experienţă nouă şi inedită, dornici să evadeze din rutina zilnică şi să petreacă în şa un sejur memorabil. Vor participa şi 10 biciclişti seniori, cu vârsta peste 50 de ani, dar şi mai mult de 50 de doamne şi domnişoare pregătite să-şi dovedească pasiunea pentru pedalat, dar şi graţia de bicicliste.

    Pentru ca drumul de 300 de kilometri să fie mai uşor de parcurs, pentru cei înscrişi s-au organizat sedinţe de antrenament indoor la WorldClass cu antrenori specializaţi în spinning. Astfel, duminică 13 aprilie, de la ora 9.00, are loc o nouă sedinţa de antrenament, de data aceasta outdoor, organizată pe traseul Bucureşti – Giurgiu şi retur.

    Pentru a opta ediţie a expediţiei “ProSport Cu Bicicleta La Mare”, organizatorii au pregătit mai multe noutăti şi surprize pentru participanţi. Împreună cu Lidl, partenerul principal al evenimentului, dar şi partenerii logistici (DB Schenker, Renault, terasa El Comandante) sau partenerii tehnici (Giant Romania, Crivit Sports), echipa de organizare ProSport şi Lucian Mîndruţă promit o nouă experienţă de neuitat.

    Plecarea în această aventură va avea loc sâmbătă, 26 aprilie, la ora 9.00, de la magazinul Lidl din Str. Liviu Rebreanu, nr. 19. În prima zi participanţii vor avea de străbătut 150 de kilometri pe traseul Bucureşti – Lehliu – Amara. În a doua zi, caravana va urma traseul Amara – Slobozia – Hârşova – Năvodari, sosirea fiind stabilită pe plaja din Năvodari. ProSport vă încurajează să participaţi la “ProSport Cu Bicicleta La Mare” sau măcar să folosiţi bicicleta ca o alternativă mai sănătoasă pentru transportul de zi cu zi.

    Mai multe detalii pe www.cubicicletalamare.prosport.ro sau pe pagina de Facebook a evenimentului: www.facebook.com/cubicicletalamare.

  • Iulia Timoşenko anunţă că va merge la Doneţk

     Într-un comunicat publicat de serviciul de presă al Batkivşcina, Timoşenko a declarat că evenimentele din estul Ucrainei sunt văzut ca o “confiscare de către separatişti” a clădirilor administraţiilor regionale din Doneţk şi Harkov şi departamentului Serviciului ucrainean de securitate din Luhansk, relatează Interfax Ucraina, în pagina electronică.

    Timoşenko a declarat că ea crede că serviciile speciale ruse sunt implicate în aceste evenimente, reiterând că acestea încearcă să “anexeze partea de est a Ucrainei conform scenariului Crimeei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ponta s-a întâlnit cu Peres la Ierusalim, în cursul unei vizite semiprivate

    Potrivit publicaţiei, Ponta a fost primit la reşedinţa preşedintelui, la Ierusalim, înainte ca Peres să plece într-o vizită de stat în China. El i-a spus preşedintelui că în Europa se afirmă o nouă generaţie de lideri politici care aduc o nouă dinamică în ţările lor.

    Premierul român, în vârstă de 41 de ani, a discutat cu preşedintele israelian despre criza din Ucraina, potrivit publicaţiei. El i-a spus lui Peres că România nu este afectată de instabilitatea din regiune, este sănătoasă economic şi se află într-o poziţie bună din punct de vedere politic şi diplomatic, ca membru NATO şi UE, şi întreţine o relaţie specială cu Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro