Tag: management

  • CEO-ul Ryanair, despre TAROM: ”Va fi dificil pentru companie să supravieţuiască din cauza implicării politice în management” – VIDEO

    ”Dacă nu exista TAROM, Ryanair nu ar fi existat. În primii trei-patru ani ai Ryanair foloseam aeronave, piloţi şi ingineri ai TAROM, erau excepţionali. Fără ajutorul TAROM în primii ani de existenţă ai Ryanair, compania nu ar fi supravieţuit”, a descris Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair, colaborarea ce a existat între compania pe care o conduce şi TAROM.

    În 1986, Ryanair închiria aeronave Rombac 1-11, dar folosea şi piloţi şi ingineri români, potrivit CEO-ului companiei. Sosit în România după mai bine de trei decenii, O’Leary a declarat că nu se află în poziţia de a oferi sfaturi companiei naţionale româneşti şi că este pesimist în ce priveşte soarta operatorului. ”Cred că este foarte dificil pentru TAROM să supravieţuiască în condiţiile actuale de piaţă din mai multe motive: este o companie mică în termeni europeni şi apoi, cred că este foarte dificil din cauza managementului TAROM, unde există implicare politică. Majoritatea operatorilor aerieni, fie că vorbim despre Air France, Lufthansa, British Airways, Ryanair – toate sunt companii private, nu avem implicare politică. Nu sunt în măsură să dau sfaturi companiei TAROM, sper să supravieţuiască, dar va fi o mare provocare pentru TAROM să supravieţuiască în următorii 5-10 ani dacă nu găsesc o modalitate prin care să se alieze cu operatori mari precum Lufthansa,  AIG sau Air France şi să alimenteze cu pasageri unul dintre hub-urile lor. (…) Urăm numai bine TAROM şi vom fi mereu îndatoraţi companiei.”

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 februarie 2016

    COVER STORY: Videoantreprenorii

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube şi care este modelul de business prin care un hobby poate deveni o sursă constantă de venit?
     

    STRATEGIE: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat


    SOFTWARE: Jocul cu care se antrenează trupele speciale ruseşti


    MARKETING: Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu nuanţe de roz


    ANTREPRENORIAT: Cum dezvolţi un start-up în consultanţa în construcţii?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 februarie 2016

    COVER STORY: Videoantreprenorii

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube şi care este modelul de business prin care un hobby poate deveni o sursă constantă de venit?
     

    STRATEGIE: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat


    SOFTWARE: Jocul cu care se antrenează trupele speciale ruseşti


    MARKETING: Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu nuanţe de roz


    ANTREPRENORIAT: Cum dezvolţi un start-up în consultanţa în construcţii?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Dacă nimic nu se va schimba, capitalismul va înfometa omenirea până în 2050

    Capitalismul a generat multă bogăţie pentru unii oameni, dar, în acelaşi timp, a devastat planeta şi a eşuat în a îmbunătăţii omenirea, scrie Forbes.

    Anumite specii de plante şi animale o să dispară de pe pământ, la o rată de 1000 de ori mai mare decât în trecut.

    Din 2000 până în prezent, şase milioane de hectare de pădure au fost pierdute în fiecare an, adică 14.826.322 de acri de pădure.

    În Statele Unite 15% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. În cazul minorilor acest procent creşte la 20%.

    Populaţia planetei va creşte într-un ritm susţinut, iar în 2050 numărul de oameni de pe pământ va ajunge la 10 miliarde.

    Cum putem hrăni atât de mulţi oameni când epuizăm resursele rămase?

    Agricultura comercială, exploatarea lemnului şi dezvoltarea infrastructurii cauzează distrugerea de habitaturi, iar dependenţa de combustibili fosili contribuie major la schimbările climatice, încălzirea globală.

    Justin Farrell, sociolog Yale, a studiat timp de 20 de ani felul în care companiile se finanţează şi a descoperit faptul că „corporaţiile şi-au folosit bogăţia pentru a amplifica puncte de vedere contradictorii legate de schimbările climatice şi au creat impresia că există o mare incertitudine ştiinţifică legată de schimbările climatice”

    Capitalismul corporatist este angajat în urmărirea unei creşteri neîncetate, chiar dacă asta înseamnă distrugerea planetei şi a sănătăţii oamenilor. Avem nevoie să creăm un nou sistem: unul în care se va echilibra creşterea economică cu sustenabilitatea şi dezvoltarea umanităţii.

    Creşterea importanţiei proprietăţii distribuite

    Start-up-urile au început să împartă acţiunile companiei în rândul angajaţiilor. Se aplează la această metodă fie pentru a face faţă companiilor care oferă salarii mult mai mari, fie ca un stimulent financiar pentru a-şi motiva angajaţii să creeze o companie de succes.

    Potrivit The Economist: „Diferenţa principală dintre companiile publice şi start-up-uri este aceea că nimeni nu ştie exact cine deţine o companie, pe când în cazul unui start-up şe ştie de la început cine sunt fondatorii şi primii recruţi.”

    Companiile de succes ale viitorului se încadrează în această formă emergentă de capitalism. Vor avea structuri de proprietate mai puţin rigide, o structură egalitaristă. Companiile nu vor beneficia numai din punct de vedere financiar ci şi din punct de vedere al comunităţii.
    Acest tip de proprietate la comun va duce la un management colaborativ.

    Companiile noi experimentează cu modele de management alternativ. Una dintre abordările noi este „holacracy”, un sistem de organizare în care autoritatea şi deciziile sunt împărţite în rândul mai multor echipe, iar fiecare dintre aceste echipe lucrează autonom, fără un şef pisălog care să administreze singur fiecare detaliu. Companii precum Medium sau Zappos au implementat sisteme similare. Mai mult, Valve Software, compania de jocuri şi cea care deţine platforma Steam, le permite angajaţiilor să-şi aleagă singuri proiectele la care vor să lucreze.

    Sunt paşi mici către un sistem care pune mai mult accent pe angajat decât pe ceea ce poate produce angajatul. Permiţându-le angajaţilor să participe la luarea deciziilor, corporaţiile vor face alegeri care să asigure un viitor al planetei şi al locuitorilor acesteia.

     

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 februarie 2016

    COVER STORY: Munca, conjugarea pe care am uitat-o 

    În legătură cu munca există, în spaţiul cultural şi social românesc, un mare gol mărginit de fapte doar la extreme. La un capăt stă Dorel, personajul creat de publicitari care a ajuns să fie portdrapelul unui întreg segment; la capătul opus lui Dorel sunt angajaţii care s-au îmbolnăvit sau care s-au prăpădit din cauza epuizării la locul de muncă.
     

    MACROECONOMIE: Epopeea supraîndatorării

     


    ANTREPRENORIAT: Spune-mi cum te îmbraci ca să-ţi spun cine eşti

     


    AFACERI: Efervescenţă pe piaţa mobilei de lux


    CINEMATOGRAFIE: Criza economică din 2008, unul dintre cele mai apreciate subiecte de film

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • S-a deschis facultatea unde înveţi să fii antreprenor de la antreprenori

    The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de antreprenoriat în care înveţi de la antreprenori, începe cursurile în această toamnă. Deschisă în parteneriat cu Team Academy din Olanda, cea mai importantă şcoală internaţională de antreprenoriat, The Entrepreneurship Academy  aduce în România un nou model educaţional universitar. Programul de studiu combină cursuri cu experţi din mediul de business cu stagii de practică anuale în străinătate. Acest model a fost implementat cu succes şi în Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Argentina şi Peru, cu rezultate extraordinare: 91% dintre absolvenţii acestui model educaţional au un loc de muncă în primele 6 luni după absolvire, iar 47% au un business sustenabil la 2 ani după absolvire.

    The Entrepreneurship Academy le oferă tinerilor care îşi doresc să devină antreprenori posibilitatea nu doar să înveţe de la antreprenori cu experienţă locală şi internaţională, ci şi să aplice imediat ceea ce învaţă, familiarizându-se, astfel, cu realităţile mediului de business din România. Pe parcursul celor 4 ani de studiu, studenţii antreprenori îşi vor împărţi timpul între cursuri de administrarea afacerilor, marketing, economie, management sau vânzări şi crearea şi dezvoltarea unor business-uri profitabile, sub îndrumarea unor antreprenori şi oameni de afaceri de renume. Printre aceştia se numără şi Florin Ilie – Head of Financial Markets Sales al ING Bank în Romania ING, Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Cosmin Alexandru – decan al The Entrepreneurship Academy şi Sergiu Neguţ – Antreprenor şi Associate Dean la Maastricht School of Management, iar lista este în continuă creştere.

    În acelaşi timp, anual, studenţii vor efectua stagii de practică în străinătate – în Amsterdam, Silicon Valley şi într-o ţară cu piaţă emergentă. Mai mult decât atât, la finalul facultăţii, ei vor avea propria lor companie deja înfiinţată şi un set de abilităţi ce pot fi dezvoltate doar în afara sălilor de curs clasice: atitudine antreprenorială, responsabilitate şi capacitatea de a-şi transforma ideile în realitate.

    Perioada de aplicaţii pentru anul universitar 2016‐2017 s‐a deschis în luna ianuarie printr‐o serie de evenimente, numite BootDay, în care liceeni din clasa a XII‐a din toată ţara participă la o simulare de o zi a programului de antreprenoriat. Pentru următorul eveniment care va avea loc în perioada 12-13 martie înscrierile sunt deschise pe site‐ul: www.entrepreneurship‐academy.ro. Primul BootDay a avut loc sâmbătă, 6 februarie, unde 12 candidaţi au avut la dispoziţie 10 ore să rezolve un brief al unei companii româneşti şi să propună soluţii reale pe care clientul le poate implementa în dezvoltarea business-ului. BootDay-ul este ultima etapă din procesul de aplicare la The Entrepreneurship Academy, la finalul căruia candidaţii primesc răspunsul pozitiv sau negativ în privinţa acceptării lor la facultatea de antreprenoriat.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 februarie 2016

    COVER STORY: Încă 100 de milioane în extinderea Mega Image
     
    Vassilis Stavrou, noul director al reţelei Mega Image, a preluat conducerea liderului din piaţa supermarketurilor şi vrea să păstreze ritmul investiţiilor pentru a-şi consolida poziţia.
     

     


    CARIERĂ: De vorbă cu doi ingineri români de la Google


    COMERŢ: Cei mai puternici retaileri din modă vor să vină în România


    CRIZA MIGRAŢIEI: Doi fraţi nordici fac milioane din integrarea refugiaţilor


    AVIAŢIE: Lufthansa aruncă Eurowings în lupta pentru podiumul low-cost


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 februarie 2016

    COVER STORY: Încă 100 de milioane în extinderea Mega Image
     
    Vassilis Stavrou, noul director al reţelei Mega Image, a preluat conducerea liderului din piaţa supermarketurilor şi vrea să păstreze ritmul investiţiilor pentru a-şi consolida poziţia.
     

     


    CARIERĂ: De vorbă cu doi ingineri români de la Google


    COMERŢ: Cei mai puternici retaileri din modă vor să vină în România


    CRIZA MIGRAŢIEI: Doi fraţi nordici fac milioane din integrarea refugiaţilor


    AVIAŢIE: Lufthansa aruncă Eurowings în lupta pentru podiumul low-cost


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Jean-Franҫois Fallacher părăseşte Orange România începând cu 1 mai. Liudmila Climoc, CEO Orange Moldova, va prelua conducerea companiei

    Orange România a anunţat astăzi o serie de schimbări în structura echipei de top management, ce fac parte dintr-un plan mai larg de evoluţie creat de Gervais Pellissier, deputy CEO şi Executive Director al regiunii europene a grupului Orange. 
     
    Astfel, Jean-Franҫois Fallacher îşi încheie mandatul ca Chief Executive Officer al Orange România şi dă curs unor noi oportunităţi la Orange Polonia. În acelaşi timp, grupul Orange o numeşte pe Liudmila Climoc, în prezent Chief Executive Officer la Orange Moldova, în rolul de CEO al Orange România. Julien Ducarroz, care deţine acum poziţia de Chief Commercial Officer la Orange România, este numit CEO al Orange Moldova. Aceste schimbări vor intra in vigoare de la 1 mai 2016.
     
     
    Liudmila Climoc are o experienţă extinsă în domeniul telecomunicaţiilor, obţinută de-a lungul celor 19 ani petrecuţi în această industrie. Şi-a început cariera la Orange Moldova, unde a condus numeroase proiecte şi lansări comerciale importante. În 2008, Liudmila a fost promovată din poziţia de Chief Sales Officer în cea de Chief Executive Officer. Sub conducerea sa, compania şi-a dublat baza de clienţi, la peste 2,6 milioane de clienţi astăzi, consolidând astfel leadership-ul puternic al Orange în Moldova, cu o cotă de piaţă de 57% din sectorul de mobil. Suporter pasionat al noilor tehnologii de comunicare şi o susţinătoare constantă a inovaţiei, Liudmila a asigurat într-un mod remarcabil conducerea pe plan tehnologic şi pe planul inovaţiilor a Orange în Moldova, unde are în palmares 2 premiere în industrie – lansarea HD Voice şi HD Voice Internaţional pentru mobil, înainte ca acestea să fie adoptate la scară largă în restul Europei.
     
    “Este o mare onoare pentru mine să devin CEO al Orange România, operatorul numărul 1 în telecomunicaţii mobile din această ţară, şi să mă alătur echipei remarcabile şi atât de dinamice de profesionişti. Orange România va continua să aibă toată atenţia îndreptată către client, oferindu-le celor peste 10 milioane de utilizatori o experienţă de neegalat, prin intermediul serviciilor de cea mai bună calitate şi al celor mai utile inovaţii.” a spus Liudmila Climoc, viitorul CEO al Orange România.
     
  • Business sau o mişcare socială? Interviu cu Gabriela Gandel, managing director global al Impact Hub

    Impact Hub este un business sau o mişcare socială? După o perioadă de criză şi de căutare a răspunsului la această întrebare, fondatorii reţelei, un grup de oameni devotaţi inovaţiei sociale, au decis să continue cu un nou model de inovaţie organizaţională. După ce l-au găsit, au schimbat şi echipa de management, iar fostul director global al AIESEC, Gabriela Gandel (absolventă de ASE şi crescută la Vălenii de Munte), a devenit managing director global al noului Impact Hub.

    Cum îţi explici că ai devenit, la 10 ani de carieră, managing director global al Impact Hub?

    Încă de la începutul adolescenţei am fost activă în diverse activităţi cu impact, mai ales prin voluntariat şi probabil influenţată puternic de contextul familial (am crescut într-o familie cu tată preot şi cu o mamă farmacistă, foarte implicaţi în comunitate). A urmat experienţa cu ProVita România, apoi cu AIESEC, odată ce am ajuns în ASE. Din 2004 am început munca în domeniul dezvoltării organizaţionale, de echipă şi personale cu Human Invest Romania ca trainer asociat. Apoi din 2005 am început rolurile profesionale cu AIESEC, inclusiv în echipa globală a AIESEC din 2006 până în 2008. Apoi am decis să lucrez cu Future Considerations pentru a sedimenta perspectiva globală şi practicile de dezvoltare organizaţională şi de echipă către crearea unei organizaţii democratice, antreprenoriale şi relevante în ziua de astăzi (îmbinând concepte de business şi de impact şi de contribuţie socială). Din 2010 am început să lucrez alături de Impact Hub. Am plecat din România în 2006 în urma selecţiei ca Vicepreşedinte Resurse Umane în echipa AIESEC globală. Prima ţară în care am lucrat a fost Olanda, apoi m-am mutat în Londra – Marea Britanie, iar după 5 ani ne-am mutat în Austria, Viena. Aşadar, în total am trăit şi lucrat în 3 ţări, însă din 2006 sunt în afara ţării în care locuiesc (fie ea Olanda, UK sau Austria) mai mult de 150 de zile din an şi am vizitat şi lucrat în peste 50 de ţări din toate continentele.

    Cum s-a întâmplat numirea la conducerea AIESEC?

    În 2007 am decis să candidez ca preşedinte al AIESEC global. La momentul respectiv, AIESEC exista în aproximativ 120 de ţări şi teritorii, avea în jur de 15.000 de membri şi crea 4.500 de experienţe internaţionale de lucru pe an. Viziunea mea a fost să aducem organizaţia la o rată de creştere semnificativă şi să creştem relevanţa experienţelor oferite tinerilor atât de lucru internaţional, cât şi de a conduce echipe şi proiecte. Astăzi organizaţia are peste 40.000 de membri, oferă peste 15.000 de experienţe internaţionale anual, există în peste 130 de ţări şi reuşeşte să lucreze în colaborare cu unele dintre cele mai importante companii (Apple, ING, Alcatel, PwC, etc.), NGO-uri (Ashoka, SOS) şi GO-uri (UN) din lume. Mandatul meu a fost un moment‑cheie pentru organizaţie, pavând drumul către acest succes prin crearea unei culturi organizaţionale focusate pe rezultate şi colaborare, modificarea sistemelor organizaţionale învechite şi crearea de parteneriate noi relevante viziunii pe termen lung.

    De la conducerea AIESEC ai plecat la Future Consideration, care a fost numit în 2014 cel mai democratic loc de muncă din lume. Cum e să lucrezi la cel mai democratic loc de muncă din lume?

    Future Considerations este o firmă boutique de consultanţă focusată pe dezvoltarea de lideri, facilitarea proceselor de transformare organizaţională şi crearea de echipe performante. Lucrează mai ales cu echipele de management din companiile globale cu sedii principale în Londra şi foloseşte metode şi modele de lucru care sunt inovative şi îmbină consultanţa clasică (management consulting) cu cele mai progresive idei în dezvoltarea/psihologia umană şi organizaţională. Am decis să lucrez cu Future Considerations pentru că mi-a dat şansa să lucrez în multe industrii – de la industria bancară, la consultanţă, artă şi industria petrolului – la nivelul cel mai înalt şi să pot ajunge rapid în conducerea de proiecte globale interesante şi ambiţioase. În cei aproape 4 ani cu Future Considerations am făcut multe proiecte, însă unul din cele mai dragi unde am fost program director a fost Next Generation Development Program – un program de 9 luni livrat cu echipele de senior management în HSBC în care învăţăm un nou model de leadership.

    Şi ce o face totuşi cea mai democratică organizaţie?

    Future Considerations a fost o adevarată şcoală de viaţă – o organizaţie pe care noi, ca angajaţi, o puteam schimba şi influenţa alături de fondatori. O organizaţie în care dialogul deschis era o cerinţă, în care feedbackul era esenţial şi dezvoltarea personală şi de echipă un ingredient pe care noi îl consumam în fiecare zi şi nu doar îl promovam clienţilor. Am avut lideri inspiraţionali şi spaţiu de leadership şi creativitate cu mult suport din partea colegilor. În 2010 am schimbat chiar şi organizarea legală a companiei într-o cooperativă, deţinută de angajaţi – o ultimă picătură în a fi cu adevărat o organizaţie democratică.

    Cum a reuşit Impact Hub să te recruteze din locul de muncă perfect?

     Impact Hub a fost în jurul meu de mulţi ani – probabil de prin 2008. Prieteni din diverse contexte de lucru sau cunoştinţe din domeniul profesional au construit un Impact Hub în oraşul lor (Viena, Amsterdam) sau au fost implicaţi în diverse proiecte cu Impact Hub. Chiar am participant şi eu în câteva proiecte înainte de a lua în considerare rolul pe care îl am astăzi. Nu m-am gândit că ar fi o oportunitate pe termen lung până când nu am primit un mesaj din partea unuia din liderii lor globali care tocmai conducea un proces de schimbare semnificativă în organizaţie. În 2010, Impact Hub a trecut de la o structură organizaţională de franciză la o structură de reţea internaţională în care organizaţiile membre deţin activele colective ca parte dintr-o asociaţie globală şi reprezintă forumul decizional final – în alte cuvinte, o reţea bazată pe democraţie, viziune şi colaborare. Dat fiind că pasiunea şi realizările mele profesionale sunt exact în genul acesta de organizaţie şi proces de transformare, liderii de atunci m-au invitat să îi ajut să definească şi să stabilizeze acest nou model organizaţional. Am acceptat provocarea mai ales pentru aspectul global, tipul de organizaţie, oportunitatea de influenţă şi de leadership, şi foarte mult din cauza viziunii ambiţioase de a creşte cea mai mare comunitate de antreprenori de businessuri cu impact, dedicaţi rezolvării celor mai importante probleme din societăţile lor.  

    Care este rolul tău la Impact Hub din poziţia actuală?

    Rolul meu a fost acelaşi de la început – managing director network development. Ce s-a schimbat însă foarte mult în ultimii 5 ani a fost scopul şi dimensiunea organizaţiei. Când am început, rolul se referea la doar 23 de Impact Hub-uri (pe atunci Hub-uri) mai ales în Europa şi America de Nord. Astăzi avem 76 de Impact Hub-uri deschise în toate continentele şi încă 20 în proces de fondare cu peste 11.000 de membri activi care lucrează să creeze impact social pozitiv.

    Cum îţi împarţi timpul?

    Concret, responsabilităţile mele sunt de a găsi şi de susţine în procesul de fondare noi echipe interesate în deschiderea unui Impact Hub în regiunile pe care ne concentrăm – de exemplu, anul acesta mai ales Africa, America Latină şi SE Asiei – dar şi lucrul cu echipe care vin din regiuni deja existente. În plus, eu sunt responsabilă de sistemele care cresc colaborarea, schimbul de cunoştinţe şi resurse, cât şi diversele sisteme suport către toate Impact Hub-urile deja deschise. O zi normală începe cu munca pe un proiect important (fie el despre dezvoltarea unui nou concept de eveniment global sau înţelegerea strategiei necesare de a intra pe o nouă piaţă), urmată de procesarea inbox-ului şi de obicei între 5 şi 7 conferinţe telefonice cu diverse echipe, parteneri sau colegi de echipă pentru diversele proiecte pe care le conducem împreună.