Tag: fond

  • Ţara europeană în care toţi cetăţenii au devenit milionari

    Toţi cetăţenii Norvegiei au devenit miercuri milionari în moneda naţională după ce valoarea activelor celui mai mare fond de investiţii de stat a crescut ca urmare a exploziei preţurilor la petrol şi gaze, informează Reuters.

    Valoarea activelor fondului Government Pension Fund Global  a crescut la peste 5.110 miliarde de coroane norvegiene  (600 de miliarde de euro) încă din prima săptămână  a anului 2014, valoare de peste un milion de ori mai mare decât populaţia Norvegiei la cel mai recent recensământ (5.096.300).

    Este pentru prima oară când valoarea fondului a ajuns la peste 1 milion de coroane pentru fiecare cetăţean, spune Thomas Sevang, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.

    Fondul a ajutat statul să depăşească eventualele crize ce puteau apărea în urma modificărilor neprevizibile ale preţurilor la petrol şi gaze. Norvegia este al şaptelea exportator de petrol din lume.

    Totuşi, norvegienii nu pot accesa sau cheltui banii. Deşi scopul fondului de stat este să asigure bunăstarea generaţiilor viitoare, guvernul norvegian utilizează o parte din bani pentru a-şi finanţa parţial bugetul, însă nu mai mult de 4% din valoarea activelor. Sumele trase la buget din fond asigură plata subvenţiilor şi a ajutoarelor sociale, care descurajează oamenii să lucreze, notează Reuters.

    Valoarea fondului reprezintă 183% din PIB-ul Norvegiei şi se estimează că va atinge 220% până în 2030.

    Înfiinţat în 1990, fondul Government Pension Fund Global  este unicul investitor al sumelor obţinute de Norvegia prin exploatarea resurselor din Marea Nordului. Cel mai mare fond suveran din lume deţine aproape 1% din totalul acţiunilor la nivel mondial, dar a investit şi în obligaţiuni şi proprietăţi de la Londra la Boston.

    Fondul de investiţii al Norvegiei a realizat anul trecut primele investiţii în România, în acţiuni BRD, Banca Transilvania (TLV), Transgaz (TGN), Transelectrica (TEL), OMV Petrom (SNP) şi în acţiunile Bursei de Valori Bucureşti (BVB), potrivit raportului anual al fondului.

     

  • Circa 25.500 garanţii la Prima Casă au fost acordate în 2013. Ce fonduri sunt disponibile pentru acest an

     “Beneficiarii Programului «Prima Casă» vor avea la dispoziţie în anul 2014 un plafon de garanţii de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă suma rămasă nealocată şi/sau neutilizată din plafonul pentru anul 2013 în valoare de circa 740 milioane lei, din care circa 495 milioane pentru achiziţia locuinţelor construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). Garanţiile vor fi acordate şi plătite numai în monedă naţională”, se arată într-un comunicat al Fondului.

    Guvernul a aprobat marţi o hotărâre prin care stabileşte un plafon de 1,2 miliarde de lei pentru garanţiile care vor fi acordate în acest pentru programul Prima Casă, prag similar cu cel din 2013, şi permite utilizarea sumelor repartizate anul trecut şi care nu au fost consumate.

    Modificările au în vedere utilizarea cu prioritate în anul 2014 a diferenţei nealocate din plafonul anului 2013 (aproximativ 22 milioane lei şi 196 milioane lei pentru ANL) şi a sumei alocate la data prezentei finanţatorilor care au solicitat plafon, din plafonul anului 2013, dar care nu a fost consumat integral până la data de 31 decembrie 2013 (aproximativ 158 milioane lei şi 301 milioane lei pentru ANL), se arată într-un comunicat transmis marţi de Ministerul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christine Lagarde: FMI va îmbunătăţi prognoza de creştere economică globală

     “Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni”, a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg.

    FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.

    Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede “mult mai multă siguranţă” în economia SUA.

    Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Am încheiat anul cu un deficit de 2,5% din PIB şi creştere economică mai mare

     “Am încheiat acest an (2013-n.r.) – acum lucrurile sunt foarte clare – cu un deficit de 2,5% din PIB, ceea ce la nivel european suntem destul de puţine ţări sub 3%. Avem de asemenea creşterea economică mai mare decât cea prognozată. Asta înseamnă că, dacă porneşti de la început, cum am pornit noi, că avem 1,6, şi în final ai 2,7, înseamnă că şi deficitul e din ceva mai mare, produsul intern brut e mai mare”, a spus Ponta la România TV.

    Deficitul bugetar a crescut în luna noiembrie cu 2,2 miliarde de lei, de la 7,6 miliarde de lei în luna anterioară la 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, nivel cu aproape un punct procentual sub ţinta de 2,5% convenită pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional.

    După primele zece luni, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 1,21% din PIB. Execuţia bugetară s-a încheiat cu excedent în luna octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atacul informatic la care au fost supuşi vizitatorii din ultimele 24 de ore ai Yahoo.com

    Utilizatorii care nu au făcut update la ultima versiune de Java şi care au vizitat site-ul Yahoo.com în ultimele 24 de ore au fost ţinta unui atac de tip malwertising (reclamă rău intenţionată). Reclama se afisează cu precădere utilizatorilor din estul Europei, unde Yahoo! are o cotă de piaţă importantă, datorită utilizării serviciului de mesagerie Yahoo! Messenger. Atacul produce o vulnerabilitate ce instala diverşi viruşi, printre care Zeus (malware financiar) şi Dorkbot (un virus cu capabilităţi de control de la distanţă). Virusul Zeus încearcă să manipuleze tranzacţiile online pentru a transfera sume de bani din conturile utilizatorilor către cele ale atacatorilor. În cazul infectării cu Dorkbot, atacatorul plantează pe calculatorul victimei un backdoor, urmând să decidă mai târziu cum va controla sistemul infectat.

     “Metoda de distribuţie este extrem de populară printre infractorii informatici, deoarece permite unui atacator să ţintească întregul public al unui site cu trafic ridicat, precum Yahoo, în acest caz numărul victimelor va fi proporţional cu traficul. Chiar dacă portalul a identificat şi eliminat reclama periculoasă, utilizatorul deja infectat va continua să simtă efectele virusului în primul rând prin pierderi de bani şi date sensibile, de aceea dezinfecţia rapidă e crucială”, a declarat Cătălin Coşoi, chief security strategist în cadrul producătorului autohton de software de securitate informatică Bitdefender.
    Atacul funcţionează pe calculatoarele cu Java instalat.  Pentru a se proteja de astfel de atacuri utilizatorii sunt sfătuiţi să actualizeze imediat pluginurile web (Java, Adobe Reader şi Flash Player) şi să-şi instaleze o soluţie antivirus performantă.

     

  • Institutul Fundeni: Constantin Bălăceanu-Stolnici, internat pentru reevaluare după o operaţie

    Potrivit managerului Institutului Clinic Fundeni din Capitală, Constantin Bălăceanu-Stolnici urmează să fie externat în curând.

    “Pacientul a fost reinternat pentru o reevaluare după o operaţie mai veche, pe un fond de hipertensiune arterială, starea acestuia este bună, urmând să părăsească spitalul în curând”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Carmen Orban.
    Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici a fost internat duminică dimineaţă la Institutul Fundeni, după ce, în urmă cu câteva săptămâni, a fost operat în Clinica de urologie a unităţii sanitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Record absolut în istoria fotbalului românesc! Câţi bani va încasa Steaua până la finalul acestui sezon

     Considerat a fi un eşec din pricina ratării calificării în ”primăvara europeană”, parcursul Stelei în această ediţie a Ligii Campionilor a adus benficii importante din punct de vedere financiar. Până la finalul acestui sezon, campioana României va încasa aproximativ 36 milioane de euro, bani proveniţi din bonusurile UEFA, transferuri de jucători şi vânzarea biletelor la partidele din Liga Campionilor şi competiţiile interne. Cea mai mare pondere în încasările Stelei este reprezentată de veniturile de la UEFA, aproximativ 17,4 milioane de euro.

    Fondul total de premiere al UEFA este de 1,34 miliarde de euro

    Pentru sezonul 2013/2014, forul fotbalistic european a anunţat că fondul de premiere pentru echipele angrenate în Liga Campionilor este 1,34 miliarde de euro. 409,6 milioane de euro dintre aceştia reprezintă fondul de market pool, adică banii care vor fi împărţiţi tuturor cluburilor în raport cu valoarea pieţei media din ţările care participă, prin echipele de club, în Ligă. Fără să fie afectată de performanţe, cota de market pool a Stelei va fi aproximativ aceeaşi cu cea primită de CFR Cluj sezonul trecut, adică 5,2 milioane de euro. Pe lângă această sumă, campioana României a mai reuşit să deblocheze din fondul de premiere al UEFA banii pentru accederea în play-off, banii pentru accederea în grupele competiţiei şi o sumă cu care a fost premiată pentru cele trei rezultate de egalitate obţinute în grupă, în condiţiile în care forul fotbalistic a anunţat premierea cu 500.000 de euro pentru o remiză şi cu 1 milion de euro pentru o victorie.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • FMI vrea măsuri care să compenseze veniturile pierdute prin amânarea accizei la carburanţi

     “Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie”, potrivit unei declaraţii de presă transmisă luni de reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

    FMI a salutat, de asemenea, promulgarea bugetului de stat pe 2014 de către preşedintele Traian Băsescu, considerată “un pas binevenit”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a trecut pe plus, prima dată după 1989

     “Rezultatul pozitiv a fost obţinut pe fondul creşterii susţinute a exporturilor de produse agroalimentare, cu precădere în ţările terţe şi reprezintă o premieră în perioada postdecembristă, marcată anual de deficite comerciale rezultate din schimburile de produse agroalimentare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

    Importurile de produse agroalimentare aferente anului 2013 sunt mai mici, la nouă luni, decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior, aceste fiind cifrate la 3,506 miliarde euro în timp ce exporturile sunt de 3,509 miliarde euro.

    România a exportat în primele nouă luni ale anului curent peste 8,1 milioane de tone de produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare, în creştere cu peste 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a dus un manager român compania Gaz Sud de la pierderi la un profit de două milioane de euro

    CONTEXTUL: Pe piaţa de distribuţie a gazelor lupta grea nu se dă între cei doi mari competitori – E.ON Gaz România şi GDF SUEZ Energy România – care au în jur de 90% din piaţă, ci între cele circa 15 companii care îşi împart cele 8-10 procente rămase.

    DECIZIA: Eficientizarea activităţii Gaz Sud şi Grup Dezvoltare Reţele, trecerea managementului companiilor din zona tehnică într-o abordare bazată pe rezultate financiare, renegocierea contractelor, orientarea spre client şi spre rezultate.

    EFECTELE: De la pierderi şi rezultate EBITDA reduse, compania a ajuns la punctul de break-even şi o EBITDA de 2,1 milioane euro. Evoluţia pozitivă, spune managerul companiei, va continua.



    “ERA O COMPANIE FĂRĂ NERV, CARE PLUTEA ÎN DERIVĂ”, spune Bucşă. Situaţia se regăsea şi în rezultatele companiei, care înregistra în noiembrie 2012 o pierdere de 2 milioane de euro şi o EBITDA de 300.000 de euro. „A fost un an greu, în care a trebuit să o iau de jos, de la nivelurile inferioare de management, şi am avut nevoie de câteva luni pentru a putea începe să comunicăm, să ne stabilim aceleaşi ţinte. Mulţi, ingineri fiind, erau centraţi pe elemente tehnice, ca metri lineari sau cubi. Mie nu-mi spun nimic aceşti metri.A trebuit să facem trecerea de la metri la euro şi mii de euro, şi, foarte important, mii de euro încasaţi.” Iar „mii de euro încasaţi” sunt traduşi de Bucşă astfel: de la un nivel uzual al clienţilor care nu-şi plătesc facturile de 2-3%, care se regăseşte la companiile de distribuţie a gazelor din piaţă, Gaz Sud a ajuns la mai puţin de jumătate de procent, „şi încă mai lucrăm la asta”.

    ALTE MODIFICĂRI AU FOST ADUSE CONTRACTELOR. „Am schimbat furnizorii, am eliminat verigile intermediare, am mers direct la producători sau la companii financiare sănătoase, am renegociat, iar costurile la capitolele mari, cum sunt materialele de execuţie, au scăzut cu 5 – 35%. Toate contractele au înregistrat reduceri”, spune Bucşă. Chiar şi preţul gazelor a scăzut, „cu o diferenţă semnificativă”, adaugă şeful Gaz Sud. Programul de renegocieri continuă şi în prezent.

    „Apoi”, spune Bucşă, „a trebuit să ne orientăm către clienţi”. „În 2012 am mers pe ideea «să luăm mulţi clienţi, poate cu nişte promoţii». Am bătut recordul pe numărul de clienţi, dar banii nu prea se vedeau. Aşa că în 2013 am schimbat politica, inclusiv cea de încasări. Am renunţat la plăţile în rate, de exemplu, acum lucrăm numai cu avans şi plăţi la terminarea lucrărilor.”

    De la cei circa 20.000 de clienţi din 2011, în 2012 compania a adunat 2.500 de clienţi, iar în acest an alţi 1.300, care aduc bani mai mulţi decât cei din anul precedent. Pentru 2014 compania şi-a propus să aducă alţi circa 1.300 de clienţi.

    Aşa că în 2013 EBITDA a crescut la 2,1 milioane euro şi compania a trecut pe break-even. Rezultatele au fost mai bune decât ce s-a bugetat, mai ales că au fost obţinute într-un mediu reglementat, cu preţuri impuse de ANRE, au fost apreciate de acţionari şi au stat la baza deciziei de a achiziţiona Petrom Distribuţie Gaze, tranzacţie care a primit recent aprobarea autorităţilor şi, practic, s-a finalizat.

    PENTRU 2014 PROFITUL NET ESTIMAT ESTE DE CIRCA UN MILION DE EURO, iar EBITDA – de 3,1 milioane euro. „Nu sunt salturi mici şi nici uşoare şi trebuie să motivezi echipa, sunt lucruri care trebuie eficientizate.„ Rezultatele prezentate sunt valabile pentru Gaz Sud şi GDR; distribuţia de la Petrom, care îşi păstrează identitatea juridică, va însemna practic o dublare a afacerilor grupului de companii.

    „Cifrele lor sunt asemănătoare cu cele ale noastre, pornesc de undeva de jos, de la circa un milion minus, şi vor ajunge pe plus într-un an sau doi.„ Iar 2015, crede Bucşă, va fi un an bun, primul în care companiile din grup vor lucra integrat şi care va obţine un rezultat EBITDA de circa 7 milioane de euro. „În acest moment suntem pe locul 4 în piaţă, iar ţinta noastră este să ajungem pe locul 3.”

    GAZ SUD ŞI GRUP DEZVOLTARE REŢELE AU ACŢIONAR MAJORITAR COMPANIA LIGATNE, deţinută de fondul ceh de investiţii PPF Investments. Cele două firme au fost înfiinţate în 2001 şi au clienţi în zone limitrofe Bucureştiului şi în oraşe precum Roşiorii de Vede şi Siret. Alexandru Bucşă a venit de doi ani la conducerea Gaz Sud, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrol şi în Oltchim.