BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Trei bloggeriţe de modă au vizitat o fabrică H&M. S-au întors plângând – VIDEO

    Trei bloggeriţe de modă din Norvegia au fost trimise de către angajator, publicaţia Aftenposten, să lucreze timp de o lună la o fabrică de haine din Phnom Penh, capitala Cambodgiei. Experienţa pare că le-a schimbat complet percepţia despre industria vestimentară şi a declanşat numeroase dezbateri în spaţiul public din statul nordic, relatează Quartz, citând presa locală.

    H&M lansează în 2015 magazin online în România

    Anniken Jorgensen, o bloggeriţă de 17 ani, a criticat aspru compania H&M pentru că nu plăteşte salarii mai mari, atacând în aceeaşi măsură publicaţia a cărei angajată este pentru că nu prezintă mai multe imagini cu muncitorii şi condiţiile în care aceştia lucrează.

    Documentarul realizat în timpul perioadei în care cele trei au lucrat este un reality show numit “Sweatshop deadly fashion”, şi arată condiţiile extrem de proaste din Cambodgia. Iniţial, cele trei protagoniste erau dornice să cunoască sistemul social şi cultura din Phnom Penh, însă pe măsură ce discutau cu muncitorii au realizat cât de grea este viaţa acestora. Spre finalul serialului, tinerele începuseră să plângă în timpul interviurilor şi să critice vehement companiile ce deţineau fabrici în Cambodgia. “Adevărul este că suntem bogaţi pentru că ei sunt săraci”, spune Ludvig Hambro, unul dintre producători, la finalul serialului, citat de Quartz. “Suntem bogaţi pentru că ne costă doar 10 dolari să cumpărăm un tricou de la H&M.”
     

     

    Cambodgia era cândva considerată un model pentru alte state producătoare de textile, dar standardele scăzute de siguranţă în muncă şi stagnarea salariilor au dus la numeroase proteste în ultimii ani. În urma unui incident soldat cu uciderea a cinci muncitori, guvernul a crescut în cele din urmă salariul minim de la 80 de dolari pe lună la 128 de dolari, deşi muncitorii ceruseră 160 de dolari.

    Ca răspuns la cele prezentate în reality show, H&M a emis un comunicat care menţiona că “acest program nu este reprezentativ pentru programul companiei de responsabilitate socială şi prezintă o imagine greşită a modului în care ne tratăm angajaţii.”

    H&M, unul dintre cele mai populare şi mai cunoscute grupuri la nivel mondial, are în total în portofoliu şapte branduri, iar al şaptelea, „&Other Stories“, a fost anunţat în 2013. H&M este cunoscut pentru brandul cu acelaşi nume, lansat şi pe piaţa locală în urmă cu mai bine de trei ani, după cinci ani de tatonări. Sub umbrela Hennes&Mauritz se găsesc însă şi Cos, Monki, Weekday, Cheap Monday şi H&M Home. De altfel, puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte „branduri-surori“ mai puţin cunoscute.

     Cei mai importanţi jucători din retailul de îmbrăcăminte, în frunte cu Zara şi H&M, lucrează în România cu fabrici care îşi plătesc angajaţii cu salarii sub minimul pe economie, sume care le sunt insuficiente pentru a-şi acoperi cheltuielile lunare, potrivit unui raport al organizaţiei Clean Clothes Campaign publicat anul trecut.
     
    Raportul organizaţiei arată că angajaţii din industria textilă din mai multe state din Europa de Est, precum România, Bulgaria, Macedonia sau Georgia, trăiesc sub limita sărăciei, ei fiind plătiţi cu salarii care reprezintă mai puţin de o cincime din necesarul lunar. Organizaţia Clean Clothes Campaign, care încearcă îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în industria textilă, afirmă că începând cu 2013 atât România, cât şi Bulgaria şi Macedonia au salariul minim net mai mic decât cel plătit în China.
     
    De altfel, salariile de nici 200 de euro pe lună sunt principalul punct de atracţie al ma­rilor retaileri care vin să îşi croiască şi să îşi coasă haine în România. Alte avantaje sunt re­pre­zentante de forţa de muncă bine pregătită şi de apropierea de statele vestice unde au piaţă de desfacere marii retaileri.

    Poziţia oficială a H&M primită pe adresa redacţiei:

    In cadrul unui program web-TV, trei adolescenti au experimentat timp de o luna lucrul intr-o fabrica de textile din Cambodgia.

    Asocierea imaginii H&M cu cele prezentate in acest program este eronata, deoarece niciuna dintre fabricile vizitate nu produce haine pentru magazinele noastre.

    Mai mult, niciunul dintre producatorii programului si nici cei trei adolescenti protagonisti nu s-au adresat H&M cu scopul de a obtine informatii pentru documentare, fapt care  induce, din start, un caracter partinitor acestui demers.

     Pentru noi este foarte important ca atat clientii, cat si partenerii nostri sa aiba acces la o imagine corecta si echilibrata asupra  activitatii H&M si  responsabilitatilor pe care ni le asumam.

     De ani de zile depunem eforturi considerabile in tarile in care avem parteneriate cu producatorii de textile, pentru a imbunatati conditiile de munca si militam pentru respectarea  drepturilor angajatilor. H&M a dezvoltat unele dintre cele mai exigente standarde de sustenabilitate din industria textila, la nivel mondial, standarde pe care le impunem, fara exceptie, tuturor furnizorilor nostri.Totodata, H&M a sustinut intotdeauna faptul ca salariile  din industria textila trebuie sa fie la un nivel suficient pentru a asigura traiul angajatilor. Acest fapt este specificat, de altfel, si in Codul nostru de Etica.

  • Circa 1.500 de persoane la un nou protest faţă de construirea unei fabrici de formaldehidă, la Sebeş

    Acesta este al treilea miting de protest organizat la Sebeş faţă de construirea în oraş a unei fabrici de formaldehidă, acţiuni similare având loc şi în duminicile precedente, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Protestatarii s-au mobilizat în special pe reţelele de socializare şi s-au adunat, în jurul orei 14.00, în faţa Primăriei Sebeş, unii dintre ei aducând steaguri tricolore, alţii bannere sau pancarte cu mesaje precum “Opriţi poluarea! Formaldehida = cancer”, “Implică-te! Nu fi fraier, c-o să rămâi fără aer!”, “Kronospane, nu uita, Sebeşul nu te vrea!” şi “Sebeşeni, treziţi-vă!”.

    La începutul protestului, oamenii s-au prins într-o horă a unirii, scandând din când în când “Unitate”.

    Majoritatea participanţilor la acţiune sunt localnici, dar au venit şi oameni din alte localităţi din Alba, precum şi din Cluj şi Mureş. Printre protestatari se află şi o delegaţie de moţi, aceştia venind pentru a-şi exprima solidaritatea cu locuitorii din Sebeş, dar şi nemulţumirea faţă de intenţiile autorităţilor române de a relua dialogul pe tema proiectului minier de la Roşia Montană.

    “Dumneavoastră trebuie fiţi uniţi. Noi am fost uniţi la început, 98 la sută, dar ne-au divizat. Au început să se certe tată cu fiu şi frate cu frate”, a spus un bărbat care susţinea că este din Roşia Montană.

    El a adăugat că acum “moţii s-au ridicat” împotriva proiectului de la Roşia Montană şi “Doamne fereşte de cine le stă în cale”.

    La mitingul de protest participă şi câţiva locuitori din Reghin, unde o companie turcească vrea să construiască o fabrică de formaldehidă similară celei de la Sebeş. Ei afişează un banner cu mesajul “Reghin – Sebeş/ Nu formaldehidă”.

    La ora transmiterii acestei ştiri, grupul de protestatari mărşăluieşte pe străzi, lor alăturându-li-se alţi oameni, punctul final al acţiunii fiind, potrivit organizatorilor, parcarea din faţa companiei Kronospan.

    Protestatarii se manifestă zgomotos cu fluiere şi vuvuzele şi scandează “Afară, afară cu Kronospan din ţară!”, “Stop poluarea”, “Hoţii, hoţii”, “Unitate”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Ieşiţi din casă dacă vă pasă!”. Din când în când oamenii cântă melodii patriotice, precum “Imnul lui Iancu”.

    Unii dintre protestatari poartă măşti chirurgicale sau măşti de gaze pe faţă, iar alţii au venit împreună cu copiii.

    “Domnul primar să iasă lângă noi în stradă că l-am votat şi trebuie să fie alături de noi. Poluarea ne afectează nu numai pe noi, ci copiii copiilor noştri vor avea de suferit”, a spus unul dintre protestatari.

    Un tânăr a afirmat că vrea ca fabrica de formaldehidă să nu fie construită în Sebeş, ci la 50 de kilometri distanţă faţă de orice localitate.

    Potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei Alba, acţiunea este autorizată să se desfăşoară până la ora 18.00, iar protestul este monitorizat de echipaje de jandarmi din Alba şi Mureş.

    Protestele de la Sebeş sunt organizate de Grupul de Iniţiativă Civică Sebeş, înfiinţat de mai mulţi localnici susţinuţi de organizaţii ecologice, iar obiectivul principal al acestuia este de a milita împotriva construirii unei noi fabricii de formaldehidă în Sebeş, cu o capacitate de 60.000 de tone/an.

    La rândul său, compania Kronospan a transmis, duminică, un comunicat de presă în care îşi exprimă disponibilitatea la dialog şi invită încă o dată reprezentanţii societăţii civile, ai autorităţilor locale şi ai ONG-urilor la sediul societăţii pentru a discuta în mod transparent orice problema ridicată.

    Vineri, compania a organizat o întâlnire de “conciliere directă” cu cei care protestează faţă de construirea fabricii de formaldehidă, însă la aceasta nu s-a prezentat nimeni, protestatarii anunţând că refuză deoarece Kronospan i-ar fi ameninţat că le va cere daune pentru prejudiciul de imagine.

    “Ne exprimam încă o dată îngrijorarea faţă de acţiunile şi declaraţiile unor reprezentanţi ai societăţii civile din Sebeş, dar mai ales ale unor organizaţii non-guvernamentale străine şi a unor persoane care nu trăiesc şi nu au trăit niciodată în Sebeş al căror scop declarat este protecţia mediului, dar ale căror acţiuni fac dovada unei lipse de informare adecvată, ignoranţă şi chiar rea-credinţă. Tocmai de aceea în repetate rânduri am invitat la dialog, dar din păcate acest dialog nu se doreşte”, se mai arată în comunicatul Kronospan.

    Compania Kronospan intenţionează să pună în funcţiune în primăvara acestui an, la Sebeş, o nouă fabrică de producere a formaldehidei, în urma unei investiţii de 18 milioane de euro, instalaţia second-hand fiind cumpărată din Franţa.

    Investiţia companiei austriece Kronospan se află în procedura de revizuire a autorizaţiei de mediu şi se confruntă cu proteste din partea unor organizaţii de mediu şi a unei părţi a localnicilor.

    Recent, Ministerul Mediului anunţa că analizează două contestaţii privind decizia de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu pentru Kronospan Sebeş, în cazul construcţiei unei noi fabrici de formaldehidă în oraş. În perioada analizării contestaţiei şi a documentaţiei de la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, autoritatea de mediu nu poate finaliza procedura de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu pentru Kronospan Sebeş, preciza sursa citată.

    Compania Kronospan este cel mai mare producător de plăci pe bază de lemn din România, unde a investit peste 500 de milioane de euro şi deţine două unităţi de producţie, la Sebeş şi Braşov, şi un centru logistic la Constanţa.

    Kronospan a început investiţiile în România în 2004, când a cumpărat de la grupul italian MD Fratti fabrica din Sebeş. Pe lângă platforma de prelucrare a lemnului, la Sebeş, Kronospan deţine şi o fabrică de formaldehidă, care produce 30.000 de tone pe an.

    În urmă cu cinci ani, compania Kronospan a mai avut o tentativă de construire a unei fabrici noi de formaldehidă, însă atunci, în urma unor proteste ale localnicilor şi a unor controale ale autorităţilor, s-a stabilit că firma nu a respectat procedurile legale şi nu avea toate autorizaţiile necesare construcţiei, fiind nevoită să demoleze instalaţia.

    Ulterior, între Kronospan şi Primăria Sebeş a urmat un proces, după ce compania a contestat decizia de demolare, iar în 2010 Judecătoria Sebeş a dispus demolarea acestei instalaţii pe motiv că este construită ilegal şi aducerea terenului la starea iniţială.

    De asemenea, în 2008, Kronospan a fost amendată de autorităţile de mediu din Alba cu 80.000 de lei pentru că nu a anunţat o deversare accidentală de formaldehidă.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Monica Iavorschi, locul al optulea

    Compania, parte a grupului turc Arçelik, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de euro, cu 50% mai mare faţă de 2009. Peste 85% din producţia fabricii merge peste hotare spre circa 40 de pieţe, principalele destinaţii fiind Turcia, Spania, Polonia, Italia, Germania, Marea Britanie şi Franţa.

    Pe poarta fabricii ies circa 70 de tipuri de tipuri de produse, toate fiind în gama frigiderelor. Arctic este printre cei mai mai angajatori din judeţul Dâmboviţa, cu peste 2.500 de angajaţi.

    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti, Monica Iavorschi a lucrat doar pentru o scurtă perioadă ca instructor de informatică. Cariera şi-a început-o propriu-zis la Avon, unde a acumulat experienţă timp de patru ani, iar în 2001 a preluat funcţia de director de marketing la Arctic; un an mai târziu a fost numită şi la conducerea departamentului de vânzări.

    În opinia ei, „datoria fiecărui manager este să-şi folosească punctele forte şi să-şi dezvolte capitolele la care are de învăţat. Aproape orice se învaţă şi orice abilitate ţi-o poţi câştiga dacă vrei şi dacă munceşti pentru asta“.

    Monica Iavorschi face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Electric Plus a investit 750.000 de euro într-o nouă linie de producţie

    Producătorul de tâmplărie termoizolantă din PVC  Electric Plus din Bacău  a lansat divizia de producţie a uşilor pentru garaj, în urma unei investiţii de 750.000 de euro,  proces care vine in completarea portofoliului existent de produse destinate inchiderilor pentru constructii civile si industriale. 

    Capacitatea de productie de care dispune noua divizie a companiei  este de 5.000 de usi si 10.000 de rulouri anual. În 2015, Electric Plus va produce circa 3.000 de uşi şi 5.000 de rulori, potrivit lui Adrian Garmacea, directorul general al companiei.

    Electric Plus activează pe piaţa internă şi externă prin brandul Barrier şi a înregistrat anul trecut Plus, care are o fabrică la Bacău, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 59,6 milioane de lei (13,5 milioane de euro), iar pentru anul acesta estimează un avans al rulajului până la 15 milioane de euro.

  • O fabrică aflată în 2010 în pragul falimentului simte din nou gustul dulce al profitului

    Elementul de noutate:

    O serie de decizii ale echipei manageriale instalate în 2010 au schimbat afacerea, care acum ţinteşte primul loc pe piaţa cărămizilor. Compania a lansat în 2013 gama de cărămizi Evoceramic, cu o configuraţie unică, care permite constructorilor să finalizeze lucrările mai repede, cu costuri mai mici.

    Efectele inovaţiei:

    Gradul de utilizare al fabricii de la Recea a fost crescut treptat, de la 34% în 2010 la 88% în 2013. În 2014 fabrica şi-a atins capacitatea maximă. Din 2015, compania îşi va extinde capacitatea de producţie. Prin extinderea capacităţii de producţie, Cemacon creează 65 de noi locuri de muncă în Zalău. În 2013 în acţionariatul Cemacon a intrat un fond de investiţii finlandez. Reechilibrată financiar, în 2014 Cemacon a declarat profit.

    Descriere:

    În 1991, întreprinderea este privatizată sub denumirea Cemacon Zalău, în 1996 se listează la Bursa de Valori Bucureşti, iar în 1999 devine societate cu capital integral privat. Cu o vânzare limitată la trei judeţe şi un portofoliu de produse învechit, în 2007 Cemacon contractează un credit de 30 milioane de euro pentru a investi într-o fabrică de blocuri ceramice în Sălaj. În contextul crizei economice şi al căderii dramatice a pieţei, rambursarea creditului a devenit imposibilă, iar întreprinderea risca să intre în insolvenţă. O nouă echipă managerială a venit a venit la conducerea companiei în 2010.

    Birourile companiei au fost mutate la Cluj, iar producţia s-a transferat de pe vechea linie din fabrica din Zalău pe noua linie, de la Recea, cea mai modernă de acest fel din sud-estul Europei. În 2012, directorul general al companiei, Liviu Stoleru, a decis stoparea plăţii ratelor către bancă şi începerea negocierilor cu banca creditoare pentru refinanţarea creditului de 30 milioane de euro.

    În anul 2013, Cemacon a lansat gama de cărămizi Evoceramic. În gama Evoceramic, cel mai competitiv model este 44 Super TH, singura cărămidă din România care nu necesită termoizolaţie, astfel că beneficiarii economisesc banii cheltuiţi altfel pe materialele termoizolante sau pe manoperă. Pentru a ataca pieţe noi, compania a înfiinţat centre de distribuţie temporare, proprii, iar pasul următor a fost stabilirea parteneriatelor cu distribuitorii care să asigure ulterior vânzarea în teritoriu şi atacarea unor noi pieţe.

    Astfel, Cemacon a ajuns de la 10 distribuitori în trei judeţe din nord-vestul ţării în 2010 la peste 200 de puncte de livrare şi o reţea de distribuţie naţională în 2014. La finalul anului 2013 compania a semnat un acord de restructurare a creditului cu banca finaţatoare. A fost creată Cemacon Real Estate, care prelua o parte a datoriei companiei, odată cu active ce pot fi valorificate la valoarea datoriei preluate. O altă parte a datoriei va fi convertită în acţiuni ce vor fi preluate de un fond de investiţii ales de bancă, iar Cemacon rămâne cu o datorie sustenabilă.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Povestea lui Lakshmi Mittal, CEO-ul celui mai mare producător de oţel din lume

    Mittal a absolvit Colegiul St. Xavier din Calcutta şi a început să lucreze alături de tatăl său în industria oţelului. Din cauza condiţiilor grele impuse de guvernul indian, la vârsta de 26 de ani a deschis prima fabrică de oţel peste hotare, în Indonezia.

    De-a lungul carierei sale, Lakshmi Mittal a fost în centrul a numeroase controverse. A fost acuzat de către mai multe organizaţii că impune condiţii de muncă similare sclaviei. Scandalul a escaladat în decembrie 2004, atunci când 23 de oameni au murit într-o mină din Kazahstan din cauza echipamentelor învechite de detectare a gazelor. În 2002, a fost implicat într-o dispută referitoare la privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi.

    Premierul britanic Tony Blair a trimis autorităţilor române o scrisoare prin care încuraja achiziţia combinatului de către firma controlată de Mittal, sugerând că acest proces ar ”creşte„ şansele României de aderare la Uniunea Europeană. Deşi mai multe instituţii au criticat evenimentul, Mittal a intrat în posesia pachetului majoritar.

    În anul 2007, Mittal a cumpărat 20% din acţiunile clubului englez de fotbal Queens Park Rangers, devenind coproprietar alături de Flavio Briatore şi Bernie Ecclestone. În urma investiţiei, cumnatul lui Mittal, Amit Bhatia, a devenit membru al consiliului de administraţie.

    Mittal este un cunoscut filantrop, el investind sume mari de bani în sport, cercetare sau medicină. După Jocurile Olimpice de vară din anul 2000 şi cele din anul 2004, unde India a câştigat doar trei medalii, omul de afaceri a decis deschiderea unui ”Fond al Campionilor„ în care a depus 9 milioane de dolari, destinate susţinerii celor mai buni 10 atleţi din India. În 2008, Mittal a donat 15 milioane de lire sterline spitalului Great Ormond Street din Londra pentru a ajuta la dezvoltarea unui centru pentru copii.

    În anul 2004, Mittal a cumpărat de la Bernie Ecclestone, un apropiat al său, o vilă situată lângă Kensington Palace Gardens, în Londra, pentru 128 de milioane de dolari. La acea vreme, proprietatea era cea mai scumpă casă din lume. Vila a fost decorată cu marmură provenind de la cariera care a aprovizionat şi celebrul Taj Mahal, atrăgând omului de afaceri supranumele de ”Taj Mittal„. El mai deţine, printre altele, o proprietate pe Aurangzeb Road din New Delhi, cea mai exclusivistă stradă din oraş şi din India.

    În 2013, Mittal avea o avere estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2012, aceeaşi revistă l-a trecut pe lista celor mai puternici oameni din lume. Omul de afaceri este căsătorit şi are doi copii.

  • Investiţii de 135.000 euro finalizate la Proiect Mozaic

    Fondurile au provenit din surse europene (90.000 euro) şi  surse private (45.000 euro) şi au fost direcţionate către achiziţionarea de echipamente de ultimă generaţie şi amenajarea spaţiilor de lucru. Investiţiile din acest an se ridică la circa 35.000 euro în vederea îmbunătăţirii procesului de producţie şi de marketing. “Am reuşit să dezvoltăm prima întreprindere socială din ţara noastră care realizează mozaic ceramic, în ciuda trendului general negativ al pieţei construcţiilor. Ne-am propus să acoperim o nişă de piaţă cu aceste produse customizate pentru fiecare client şi, în acelaşi timp, să oferim locuri de muncă tinerilor cu probleme de integrare socială. Suntem mulţumiţi că, în tot acest context economic, nu foarte favorabil, am reuşit să producem până acum peste 10.500 mp de mozaic. Ceea ce este cel mai îmbucurător pentru noi este faptul că economia socială a devenit un concept care prinde un contur consistent în România”, Simona Carobene, administrator al Proiect Mozaic. 

    Produsele de la Proiect Mozaic pot fi achiziţionate de la distribuitori sau comandate direct la fabrică, iar pentru mai multe detalii se poate consulta şi pagina web www.fabricademozaic.ro. “Clienţii noştri beneficiază şi de consiliere artistică, având în vedere că produsele sunt customizate 100%. Cele mai multe comenzi sunt combinaţii de culori, motive tradiţionale româneşti sau personaje din desene animate. Am primit şi cereri mai bizare, cum ar fi un mozaic realizat în culori foarte strălucitoare”, precizează Simona Carobene.

    Fabrica de mozaic este configurată pentru o capacitate de producţie între 1800 şi 2200 mp pe lună, în funcţie de complexitatea modelelor. “Ne propunem pentru 2015 să ajungem la producţie medie lunară de 1200 mp de mozaic”, menţionează Simona Carobene.

    Pe baza experienţei cu fabrica de mozaic, Fundaţia Dezoltarea Popoarelor implementează un nou proiect de economie socială prin dezvoltarea a încă trei întreprinderi de acest tip în Arad, Cluj şi Dâmboviţa. Astfel, la Arad se va construi o fabrică de pavele, iar la Cluj şi Cojasca (Dâmboviţa) două firme vor demara activitatea în domeniul serviciilor de curăţenie. Proiectul poartă numele ”SuccES Întreprinderi sustenabile pentru incluziune” şi se desfăşoară începând cu luna octombrie a acestui an, pe parcursul a 12 luni. Valoarea totală a bugetului este de peste 2,4 milioane de lei şi este cofinanţat  din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. POSDRU/168/6.1/S/146329.

  • Investiţii de 135.000 euro finalizate la Proiect Mozaic

    Fondurile au provenit din surse europene (90.000 euro) şi  surse private (45.000 euro) şi au fost direcţionate către achiziţionarea de echipamente de ultimă generaţie şi amenajarea spaţiilor de lucru. Investiţiile din acest an se ridică la circa 35.000 euro în vederea îmbunătăţirii procesului de producţie şi de marketing. “Am reuşit să dezvoltăm prima întreprindere socială din ţara noastră care realizează mozaic ceramic, în ciuda trendului general negativ al pieţei construcţiilor. Ne-am propus să acoperim o nişă de piaţă cu aceste produse customizate pentru fiecare client şi, în acelaşi timp, să oferim locuri de muncă tinerilor cu probleme de integrare socială. Suntem mulţumiţi că, în tot acest context economic, nu foarte favorabil, am reuşit să producem până acum peste 10.500 mp de mozaic. Ceea ce este cel mai îmbucurător pentru noi este faptul că economia socială a devenit un concept care prinde un contur consistent în România”, Simona Carobene, administrator al Proiect Mozaic. 

    Produsele de la Proiect Mozaic pot fi achiziţionate de la distribuitori sau comandate direct la fabrică, iar pentru mai multe detalii se poate consulta şi pagina web www.fabricademozaic.ro. “Clienţii noştri beneficiază şi de consiliere artistică, având în vedere că produsele sunt customizate 100%. Cele mai multe comenzi sunt combinaţii de culori, motive tradiţionale româneşti sau personaje din desene animate. Am primit şi cereri mai bizare, cum ar fi un mozaic realizat în culori foarte strălucitoare”, precizează Simona Carobene.

    Fabrica de mozaic este configurată pentru o capacitate de producţie între 1800 şi 2200 mp pe lună, în funcţie de complexitatea modelelor. “Ne propunem pentru 2015 să ajungem la producţie medie lunară de 1200 mp de mozaic”, menţionează Simona Carobene.

    Pe baza experienţei cu fabrica de mozaic, Fundaţia Dezoltarea Popoarelor implementează un nou proiect de economie socială prin dezvoltarea a încă trei întreprinderi de acest tip în Arad, Cluj şi Dâmboviţa. Astfel, la Arad se va construi o fabrică de pavele, iar la Cluj şi Cojasca (Dâmboviţa) două firme vor demara activitatea în domeniul serviciilor de curăţenie. Proiectul poartă numele ”SuccES Întreprinderi sustenabile pentru incluziune” şi se desfăşoară începând cu luna octombrie a acestui an, pe parcursul a 12 luni. Valoarea totală a bugetului este de peste 2,4 milioane de lei şi este cofinanţat  din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. POSDRU/168/6.1/S/146329.

  • Cele mai inovatoare companii din România: HOLCIM România, recuperarea energiei termice din gazele reziduale în fabricile de ciment

    Elementul de noutate:

    La fabrica Ciment Aleşd (Bihor) a fost pusă în funcţiune prima instalaţie din lume care recuperează energia termică din gazele reziduale într-o fabrică de ciment, atât de la preîncălzitor, cât şi de la răcitor, folosind organic rankine cycle (ORC) ca agent de schimb termic. Tehnologia ORC a fost folosită şi în alte industrii, dar la Aleşd a fost aplicată pentru prima dată în industria cimentului.

    Efectele inovaţiei:

    Instalaţia permite producerea a aproximativ 15% din energia electrică necesară fabricii de ciment fără consum de combustibili şi fără emisii (de gaze cu efect de seră, de praf, NO2, SO2) adiţionale procesului de fabricare al clincherului de ciment. Acest proiect participă la atingerea celor trei ţinte europene impuse pentru anul 2020 în domeniul climei şi energiei (20% reducere a gazelor cu efect de seră, 20% creştere a eficienţei energetice şi 20% energie regenerabilă în mixul de energie).

    Datorită rezultatelor tehnice obţinute, din 2013 se analizează posibilitatea de extindere a acestui proiect, prin implementarea unui sistem de recuperare a energie termice a gazelor reziduale şi la Ciment Câmpulung.

    Descriere:

    Proiectul a fost iniţiat în fabrica Ciment Aleşd în 2010, printr-un studiu de fezabilitate tehnic. Proiectul a fost realizat şi coordonat de ingineri români, iar construcţia instalaţiei de la Aleşd a avut loc în perioada 2011-2012. În a doua parte a anului 2012 au avut loc probele tehnice şi industriale ale sistemului instalat. În construcţia instalaţiei au fost implicate peste 300 de persoane, dintre care două treimi sunt români.

    Cogenerarea industrială se poate implementa în industriile energointensive de unde rezultă gaze reziduale purtătoare de energie termică, care poate fi ulterior transformată în energie electrică.

    Aplicarea cogenerării în sectorul cimentului este relativ nouă (din 2005) şi s-a dezvoltat în Asia în cadrul proiectelor de dezvoltare de tehnologii curate ale Protocolului de la Kyoto, unul dintre beneficiile principale fiind reducerea de gaze cu efect de seră.

    În prezent, există aproximativ 900 astfel de sisteme la nivel mondial (majoritatea în Asia), 98% dintre ele utilizând apa supraîncălzită ca agent de preluare a energie termice reziduale.

    Holcim deţine şi operează două fabrici de ciment la Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare la Turda, o reţea de 14 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali, un terminal de ciment la Bucureşti şi unul la Turda.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cele mai inovatoare companii din România: Continental Anvelope Timişoara, reducerea percepţiei mirosului în fabrică

    Efectele inovaţiei:

    Continental Anvelope Timişoara a demarat investiţia din considerente de protecţie a mediului. Investiţia face parte însă şi din strategia de responsabilitate socială pe termen lung a companiei, care îşi propune să reducă percepţia mirosului în perimetrul fabricii şi să asigure un mediu cât mai sănătos şi mai plăcut pentru muncitori şi pentru locuitorii din zonă.

    Descriere:

    Programul pilot constă în două soluţii tehnice pentru reducerea percepţiei mirosului. Principiul operaţional al uneia dintre soluţiile tehnice, numită tehnologie cu Plasmă Rece (Cold Plasma), se axează pe neutralizarea moleculelor cu miros neplăcut prin intermediul oxigenului activ.

    Cea de-a doua tehnologie, Oxidare Termică Regenerativă (Regenerative Thermal Oxidation), este un oxidant la temperatură ridicată, care va neutraliza compuşii volatili şi care, în plus, poate să reducă şi mirosul.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .