BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Ţara cu cel mai bun internet din lume. România se află pe un loc surprinzător

    International Telecommunication Union a dat publicităţii un raport în care a fost prezentată ierarhia ţărilor cu cea mai performantă infrastructură de comunicaţii, informează Time.

    Aşadar dacă vrem să beneficiem de cel mai bun internet din lume trebuie să dăm o fugă până în Coreea de Sud. Ţara asiatică şi-a menţinut locul, obţinut în 2010, în acest clasament şi este urmată de două ţări europene, Danemarca şi Islanda. Danemarca a urcat două locuri faţă de acum cinci ani, iar Islanda şi-a menţinut poziţia.

    Marea Britanie (locul 4) şi Elveţia (locul 7) au evoluat foarte mult, din acest punct de vedere, în ultimii cinci ani, urcând în clasament şase şi respectiv cinci locuri. Pe de altă parte, ţările nordice au pierdut mai multe locuri în clasament, Suedia a căzut de pe locul 2 pe locul 5, Norvegia de pe 5 pe 10, iar Finlanda de pe 6 pe 12.

    Deşi ne lăudam cu una dintre cele mai mari viteze la internet, România se află abia pe locul 59 în acest clasament, chiar mai prost faţă de acum cinci ani când am ocupat pozţia 55. 

    Ţara din mijlocul Africii, Ciadul, ocupă ultima poziţie în această ierarhie.

  • Cum se poziţionează România pe harta globală a economiei. Suntem pe locul 86 din 158 în topul celor mai fericite ţări din lume

    România ocupă primul loc la capi­to­lul costuri pentru construirea unei autostrăzi, la nivelul de aglomerare a locuinţelor şi la evoluţia vân­ză­rilor din retail. Aceşti indicatori sunt printre cei foarte puţini cu care economia locală se poa­te „lăuda“ pe scena euro­peană sau globală, pen­tru că la majoritatea reperelor care dau valoa­re unei ţări din punctul de vedere al competitivi­tăţii România încă este codaşă.

    Doar retailul mai oferă puţină speranţă pieţei locale, semn că puterea de cumpărare a românilor a crescut sau că au căpătat siguranţă în mersul so­cietăţii. De altfel, economia locală a avut a şasea cea mai bună evoluţie economică din UE în tri­mes­trul al doilea al acestui an (faţă de 2014), respectiv de 3,4%, devansând ţări precum Slovacia şi Spania.

    Totuşi, România încă se află pe poziţia pen­ulti­mă a topului ţărilor UE în funcţie de salariul mi­nim brut pe care angajaţii îl primesc (de peste 230 de euro/lună), în timp ce, în medie, un luxem­bur­ghez câştigă aproa­pe 2.000 de euro brut pe lu­nă. Aceeaşi poziţie o ocu­păm şi în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor (de 7.500 de euro în 2014) şi nici măcar pe agri­cul­tură nu ne mai putem baza, cel puţin nu în prezent. În ur­mă cu doi ani România era cel mai mare producător de floa­rea-soa­relui din Uniunea Europeană, iar acum volu­mul de floarea-soarelui produs ne duce pe locul trei, în mare parte şi din cauza vremii nefavorabile.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Acţiunile asiatice au scăzut la minimul ultimelor şase săptămâni, după atentatele de la Paris

    Componenta acţiunilor din regiunea Asia-Pacific a indicelui MSCI, exceptând Japonia, a scăzut cu aproape 1,5%, cel mai amplu declin consemnat după 29 septembrie, după o contracţie de 3% consemnată săptămâna trecută, transmite Reuters.

    Indicele Nikkei al bursei din Tokyo a coborât cu aproape 1,1%, anulând aproape un avans săptămânal de 1,7%.

    Date publicate înainte de deschiderea bursei din Tokyo au arătat că economia japoneză a reintrat în recesiune în trimestrul iulie-septembrie, cu o contracţie anualizată de 0,8%, comparativ cu estimarea medie a analiştilor a unui declin de 0,2%.

    “Reticenţa faţă de risc în este în creştere, vedem că dolarul se apreciază iar tendinţa ar putea continua până la sfârşitul acestui an”, a declarat Mitul Kotecha, director pentru piaţa valutară şi dobânzi la Barclays, în Singapore.

    Datele recente privind economia chineză, unde bursele au recuperat o parte din piederile masive din vară, au dezamăgit investitorii.

    Activităţile de creditare din sistemul financiar chinez au scăzut în octombrie la cel mai redus nivel din ultimele 15 luni, în timp ce date de săptămâna trecută au arătat continuarea scăderii consumului de oţel, un indicator major al activităţilor economice.

    Monedele statelor emergente, în special wonul coreean şi rupia indoneziană, au înregistrat scăderi.

    “Atacurile teroriste au contribuit la aprecierea dolarului”, a declarat Andy Ji, analist în domeniul monedelor emergente la Commonwealth Bank of Australia, în Singapore. Potrivit analistului, tendinţa se va menţine, chiar dacă Rezerva Federală ar putea să nu considere că atentatele de la Paris pot influenţa politica monetară a instituţiei, la şedinţa din decembrie.

    Indicele dolarului este în stagnare la 99,082, faţă de un coş de şase monede importante.

    Aurul spot a urcat cu 1%, la 1.094 dolari uncia, după ce joi a atins 1.074,26 dolari uncia, cel mai redus nivel după februarie 2010.

  • Educaţie pentru noua lume

    Pentru oricine este familiarizat cu conferinţele TED, Sir Ken Robinson nu mai are nevoie de nicio prezentare, pentru că speech-ul său „Do schools kill creativity?“, înregistrat în 2006, este cel mai vizionat, cu 35,5 milioane de accesări. În ultimul deceniu, Robinson a devenit o voce influentă în educaţia mondială, insistând pentru modificarea sistemului de învăţământ, astfel încât creativitatea, însuşire de bază a omului, de oriunde ar fi acesta, din Nordul bogat sau Sudul sărac, să devină principalul pilon al pregătirii elevilor.

    Aceasta într-o perioadă în care sistemul educaţional este dominat de standardizare şi de un soi de mecanicism care duce la apariţia de roboţei pentru complexul financiar şi industrial. „Şcoli creative“ vorbeşte despre schimbarea necesară a acestui sistem, o schimbare bazată pe pe credinţa în valoarea individualului, pe dreptul la autodeterminare, pe potenţialul oamenilor de a evolua şi de a trăi o vaţă decentă şi pe importanţa responsabilităţii civice şi a respectului pentru alţii. Pentru că toate cele enumerate sună prea sec, iar stilul lui Robinson este unul mult mai vioi şi mai degajat, cartea conţine istorioare din care poţi trage concluzii şi care pot fi folosite drept exemple, dar conspectează şi rapoarte guvernamentale sau studii academice legate de evoluţia şi problemele sistemului educaţional.

    Sigur, lumea roboţeilor nu este obişnuită cu astfel de abordări, aşa că am văzut şi critici: pe goodreads.com, de exemplu, domnului Sean cartea i se pare o adunătură de „anecdote şi idei şi nu de cercetări şi rezolvări“, şi o ţine tot aşa, cu toate că la urmă de tot recunoaşte că şi-a însuşit ideea lui Robinson cum că sistemul educaţional trebuie să creeze oameni care ştiu ce să facă atunci când nu ştiu ce să facă. Sigur că numărul celor care nu sunt foarte încântaţi de carte este mult mai redus decât al celor care o apreciază, ceea ce înseamnă că sub metalul roboţeilor se află, totuşi, materie cenuşie şi sânge cald, omenesc.

    Pentru Robinson predatul este o artă şi spune undeva în carte că educaţia este un proces viu, comparabil cu agricultura: grădinarii ştiu că nu ei fac plantele să crească şi nu ei prind rădăcinile, nu lipesc frunze şi nu colorează petale; planta creşte singură, iar un grădinar bun creează doar condiţiile cele mai bune pentru aceasta. Pare ceva simplu, logic şi elementar, dar vom putea lesne constata că în sistemul educaţional numărul profesorilor care creează condiţii propice pentru învăţare este muuult mai redus decât al celor care lucrează „la bandă“, încercând să lipească rădăcini, frunze şi petale. Programa convenţională se bazează pe un număr de materii distincte, despre care se crede că sunt, în mod evident, importante, iar aceasta este una dintre probleme şi un punct de plecare pentru schimbare: ce anume învăţăm şi cum folosim ceea ce învăţăm?

    Ken Robinson vorbeşte de crearea de competenţe fundamentale, opt la număr: curiozitatea – abilitatea de a pune întrebări şi de a explora felul în care funcţionează lumea, creativitatea – abilitatea de a genera noi idei şi de a le pune în aplicare, critica – abilitatea de a analiza informaţii şi idei şi de a formula argumente şi raţionamente logice, comunicarea – abilitatea de a exprima gânduri şi sentimente, clar, într-o varietate de medii şi forme, colaborarea – abilitatea de a lucra constructiv cu alţii, compasiunea – abilitatea de a fi empatici cu alţii şi de a ne comporta în consecinţă, calmul – abilitatea de conectare cu viaţa interioară a simţirii şi dezvoltarea unei stări de armonie personală şi echilibru, dar şi spirit civic  – abilitatea de implicare constructivă şi societate şi de participare la procesele care o susţin. O astfel de ordonare mi se pare esenţială, deşi greu de realizat, pentru că anii de domnie şi ecuaţiile şi anatomia mi se par incompatibile cu cele enumerate mai sus, iar a încadra astfel de principii într-o curriculă se poate dovedi o acţiune extrem de anevoioasă. Dar măcar şi încercăm, şi să cerem şi sistemului de învăţământ asta.
     

  • Cum vede România un bancher român de la Londra

    Unicredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, iar deficitul să nu depăşească 3%. cât de solidă este însă creşterea economică pe piaţa locală, ce se va întâmpla în continuare cu dobânzile, cum se plasează românia în regiune şi la nivel global povesteşte Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul Unicredit Group Londra.

    Venit pentru câteva zile în România, Dan Bucşa a avut o agendă plină cu întâlniri, iar pe parcursul a circa două ore a discutat şi cu jurnaliştii despre felul în care vede evoluţia României, a regiunii şi a economiei mondiale. UniCredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, însă această evoluţie este în continuare bazată pe consum, cererea internă fiind motorul principal, datorită creşterii creditării în moneda naţională. Şi ţările din regiune se dezvoltă în mod asemănător, dar România se află în frunte când vine vorba de consum, dar investiţiile continuă să lipsească din ţara noastră. Iar consumul, punctează reprezentantul UniCredit, creşte din pricina a trei factori: creditarea, creşterea salariilor şi cheltuielile fiscale.

    „Creditarea populaţiei creşte în România în acest moment cu peste 26%. Cehii au spus că, dacă vor mai avea încă un an cu plusuri ale creditării consumului, vor încerca să o limiteze cu măsuri administrative. Nu cred că BNR va face ceva anul acesta pentru că, în sfârşit, şi-a revenit creditarea în lei“, spune Bucşa, care adaugă că, de obicei, când finanţarea reia trendul ascendent ritmul este mai rapid la început şi apoi încetineşte. Dacă şi anul viitor creşterea creditării va fi de peste 20%, Bucşa este de părere că ar trebui luate măsuri, pentru că există riscul de supraîncălzire.

    Macroeconomistul de la UniCredit a menţionat şi faptul că România este singura ţară din regiune care încearcă o refinanţare a creditelor din valută în monedă locală fără să oblige băncile să facă ceva. „Acesta este motivul pentru care băncile vor refinanţa creditele. Dobânzile în lei scad continuu şi, în acest moment, creditul imobiliar în lei este mai ieftin decât cel în valută. E normal să existe o refinanţare“, mai spune Bucşa. De asemenea, dobânzile vor scădea şi mai mult, iar odată cu reducerea rezervelor minime obligatorii se reduce şi volatilitatea dobânzilor în lei. „Suntem pe calea cea bună“, consideră Bucşa.

    Al doilea factor care determină creşterea consumului este reprezentat de salarii, care au crescut foarte repede în ultima perioadă, un lucru nu tocmai bun pentru economia ţării. „Diferenţa dintre salarii şi productivitate a ajuns în acest moment la cel mai mare nivel de la criză încoace. O asemenea diferenţă am mai văzut într-o singură ţară după criză, în Ungaria“, afirmă Bucşa. Or, ungurii au fost forţaţi să deprecieze moneda. Iar întrebarea principală, în condiţiile în care productivitatea rămâne în urma salariilor, este legată de cât de mare va fi presiunea pe leu. În condiţiile în care salariile se măresc mai mulţi ani la rând, iar cursul valutar creşte, nimeni nu are de câştigat. „Este adevărat că oamenii au iluzie monetară, dar, totuşi, cele două ar trebui să fie corelate“, mai spune Bucşa.

    Pe de altă parte, „investiţiile productive adevărate sunt mai degrabă sub forma creditărilor intra-grup, care sunt bune, dar nu avem cu adevărat equity. Iar un motiv pentru acest lucru este faptul că nu suntem destul de proactivi“. În acest context, reprezentantul UniCredit a povestit cum Ungaria este foarte aproape să convingă investitorii americani să investească într-o nouă fabrică Tesla. Pentru a atrage investiţii străine, maghiarii şi-ar fi alcătuit o echipă specială, care încearcă permanent să-i convingă pe reprezentanţii Tesla să aleagăUngaria. Aceeaşi metodă a fost folosită şi în cazul altor producători auto, motiv pentru care investiţiile în noi fabrici în Europa Centrală şi de Est aleg ca destinaţie Ungaria, Slovacia sau Polonia, iar România şi Bulgaria nu intră în discuţie deoarece nu dispun de infrastructura necesară, iar comunicarea cu autorităţile este greoaie. „Nu vor mai veni investitorii în România doar pentru că suntem ieftini. Ungurii au peste 90 de acorduri bilaterale cu investitori strategici (nu ştim exact ce conţin ele, dar bănuim că beneficiază de facilităţi fiscale sau de facilităţi legate de forţa de muncă, dar şi de reconversie profesională a persoanelor aflate în zonele defavorizate“, exemplifică Bucşa.

    El a mai spus că o creştere repetată a salariului minim afectează competitivitatea prin preţ, pentru că majorează costurile de producţie şi opreşte reducerea şomajului. „Noii angajaţi primesc salariul minim şi eu cred că această creştere a făcut ca  şomajul să nu mai scadă în România se datorează şi acestei creşteri salariale. Salariile cresc prea repede ca să permită reducerea şomajului. Este adevărat că şomajul este mai mic la noi decât în alte ţări din regiune, dar îl şi măsurăm puţin diferit. După calculele noastre, şomajul natural în România este de sub 6%, adică ar mai fi loc ca şomajul să scadă măcar un punct procentual“, apreciază macroeconomistul.

    Al treilea factor al creşterii consumului îl reprezintă cheltuielile fiscale. Dacă cererea internă îşi revine, automat cresc vânzările (şi implicit încasările din TVA) şi profiturile firmelor – deci şi încasările din impozitele directe. „Ţările din regiune mai au foarte mulţi bani de cheltuit, iar România este din nou campioană la acest capitol. Am mai avea de cheltuit în jur de 2,5% din PIB doar pentru atingerea deficitului prognozat. Nu suntem singurii, şi vecini noştri mai au de cheltuit bani până la sfârşitul anului, însă nu la fel de mulţi; polonezii mai au de cheltuit aproape 1% din PIB, iar bulgarii în jur de 1,8%. Nu cred că deficitul va fi mai mare de 3%, cu toate creşterile salariale şi reducerile de taxe luate în calcul“, spune Bucşa.

    Alte ţări, însă, au o mai bună organizare în ce priveşte distribuirea cheltuielilor bugetare, multe guverne ştiiind precis din luna martie ce cheltuiesc, unde şi pentru ce. În România, în schimb, nu prea se cheltuieşte nimic până în noiembrie, iar la final de an este apăsată la maximum pedala alocării de bugete.

    Referindu-se la TVA, Bucşa consideră că încasările sunt totuşi modeste în acest an faţă de 2012, chiar dacă au depăşit nivelul de anul trecut, când însă încasările din TVA au fost foarte slabe, din cauza colectării proaste. Efectele reducerii TVA s-au văzut mai cu seamă în magazine, unde au crescut vânzările, datorită reducerii preţurilor, aşa cum au declarat reţele ca Metro Cash & Carry şi Carrefour.
    În ce priveşte exporturile, acestea au crescut cu 8-9% în toată regiunea, iar Germania rămâne principala destinaţie a produselor trimise peste hotare de fabricile din România; şi exporturile către Italia au început să reia tendinţa de creştere. În plus, principalele ramuri de export, autoturismele şi componentele auto, cresc în continuare şi se poate observa o evoluţie pozitivă şi în ce priveşte exporturile de materialele de construcţii. La polul opus, minusuri semnificative s-au înregistrat în exporturile de vapoare, care este totuşi un domeniu de producţie foarte volatil, în opinia lui Bucşa. Per total, 40% din exporturile româneşti ajung în Germania, Italia şi Franţa, alte pieţe cu potenţial fiind prea puţin adresate. De pildă, către China merg doar 1% din exporturile României, fiind dominate de industria auto şi de materii prime.

     

  • Cum a evoluat piaţa locurilor de muncă în 2015

    Aşa cum prea bine se ştie, România nu a scăpat de aceste măsuri de austeritate. Sunt deja cunoscute măsurile din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25 la sută. De asemenea, zeci de mii de oameni au fost disponibilizaţi şi nu au întârziat să apară protestele de stradă. Alţii au păţit-o şi mai rău. De exemplu, grecii au evitat falimentul chiar în acest an. Guvernul de la Atena condus de Alexis Tsipras a ajuns până la urmă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, iar Grecia a evitat în ultima clipă o situaţie dezastruoasă: aceea de a intra în incapacitate de plată. De asemenea, a fost o perioadă când băncile de la Atena au fost închise.

    În România, în 2015, lucrurile au stat mai bine din punct de vedere al ofertei de pe piaţa locurilor de muncă. Conform Ministerului Muncii, în acest an, până la 30 septembrie 2015 s-au înregistrat 6.098.953 contracte de muncă. Conform statisticilor, numărul e mai mare cu 400.000 de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, după mult timp, numărul de salariaţi activi este mai mare decât cel al pensionarilor. Conform cifrelor oficiale, în România există 5.378.723 de salariaţi activi, în timp ce numărul pensionarilor este de doar 5.287.892.

    În următoarea perioadă, tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă va rămâne aceeaşi.

    Domeniile care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Cum era de aşteptat, domeniile care au făcut cele mai multe angajări şi care oferă în continuare oportunităţi în carieră sunt cele din IT, servicii şi inginerie. Un salariu entry level în domeniul IT porneşte de la 2000 – 2500 de lei. Interesant este că într-un an, cei care lucrează în acest domeniu pot ajunge la un venit de 1000 de euro lunar. În aceste condiţii, criteriile de selecţie sunt foarte stricte. Candidatul trebuie să se plieze perfect pe profilul şi obiectivele companiei angajatoare. Angajatorii gândesc deja pe termen lung chiar şi când vine vorba de un job entry-level. Tocmai de aceea, recruiterii sunt din ce în ce mai atenţi la gradul de compatibilitate al candidatului cu cerinţele companiei.

    De asemenea, pentru a fi siguri că vor avea parte de angajaţi eficienţi, angajatorii apelează din ce în ce mai des la variantele de a oferi contracte de muncă temporară. Astfel, în cel de-al treilea semestru al anului s-a înregistrat o creştere de 20% – 25% de angajaţi care au contracte pe perioadă determinată şi în care sunt stipulate obiective clare.

    Care sunt oraşele care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Aşa cum era de aşteptat, oraşul cu cea mai bogată ofertă pe piaţa locurilor de muncă este Bucureşti. Capitală este urmată în top de alte două mari oraşe din România, Cluj şi Timişoara. Conform statisticilor, Bucureştiul acoperă o treime din totalul locurilor de muncă existente pe piaţă. Vorbim aici de un procent de 30.14%. De asemenea, Capitala conduce şi în topul aplicanţilor. Aproape jumătate dintre cei care aplică pentru un job provin din Bucureşti.

    Clujul oferă în jur de 20% din totalul locurilor de muncă disponibile, iar pe locul trei se situează Timişoara cu aproximativ 10 procente. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din posturile scoase la concurs provin din domeniul IT. Acesta este urmat de vânzări şi de inginerie.

  • Evoluţia economiei în ultimii 35 de ani – VIDEO

    Publicaţia howmuch.net a creat o diagrama dinamică în care se poate observa evoluţia PIB-urilor a mai multor ţări din 1980 până în 2015, folosind datele FMI.

    În diagrama se poate oberva modul cum economia ţărilor a crescut sau a scăzut de-a lungul timpului. Economia Statelor Unite a crescut până în 1985, apoi a scăzut până în 1995 ca să crească din nou până în 2002, apoi a înregistrat o altă scădere până în 2009.

    Cea mai mare schimbare în cei 35 de ani este transferul de dominare economică din Europa către continentul asiatic. În 1980, 32% din activitatea economică globală avea loc în Europa, iar în Asia întregistra doar 20%. Din 2012, cele două continente au făcut schimb de locuri.

    Economia Chinei a crescut într-un ritm impresionant din 1980 (reprezenta 2,8% din PIB-ul global), în prezent fiind a doua cea mai mare economie din lume (13,4% din PIB-ul global). Japonia a avut o traiectorie inversă, dacă în 1994 economia japoneză reprezenta 17,6% din PIB-ul global, acum se află la doar 6%.

    Potrivit FMI, economia globală o să crească cu 3,3% în 2015, un ritm mai scăzut decât în 2014, iar pentru anul viitor FMI prognozează o creştere de 3,8%.

  • Cel mai admirat CEO în 2015

    A şasea ediţie a catalogului „100 Cei mai admiraţi CEO din România“ realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Antreprenorul băcăuan a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament subiectiv, care măsoară admiraţia mediului de afaceri privat.

    Poate că unul dintre principalele motive pentru care băcăuanul a fost votat este evoluţia spectaculoasă a companiei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pieţei de bricolaj, ci şi cea mai puternică afacere antreprenorială din România, cu o cifră de afaceri care va depăşi anul viitor pragul de 1 miliard de euro. „Pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri sau oricare altul nu este un scop în sine, cred, pentru nicio afacere“, afirmă Dragoş Pavăl. Reţeaua numără acum 41 de magazine, iar anul acesta ar fi putut deschide mai mult de trei noi spaţii de vânzare, având un buget de investiţii de 90 de milioane de euro, fonduri proprii. Dedeman a avut o extindere susţinută în ultimii ani, iar acum, când scade numărul oraşelor în care antreprenorii băcăuani doresc să deschidă un nou magazin, ritmul de dezvoltare este dictat de viteza cu care pot fi cumpărate terenurile potrivite.

    Pavăl este unul dintre cei opt antreprenori aflaţi pe primele zece locuri în topul celor mai admiraţi manageri. Pe poziţia a doua în clasamentul de anul acesta se află tot un antreprenor, Florin Talpeş, care a urcat patru poziţii faţă de anul trecut. Este cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit Bitdefender, o afacere cu activităţi nu doar în România, ci şi peste hotare. Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de profil, a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank, se află anul acesta pe locul al treilea în funcţie de numărul de voturi primite din partea mediului de afaceri. Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pentru primul semestru un profit net de 48 de milioane de euro, în urcare cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii cu 20% a costurilor cu provizioanele, care au ajuns la 32 de milioane de euro. Instituţia a fost anul trecut cea mai profitabilă bancă locală, cu un rezultat de 133 milioane de euro.

    Iulian Stanciu, aflat pe poziţia a patra la ediţia din acest an în topul celor mai admiraţi CEO, este implicat şi controlează mai multe afaceri, cu activităţi variate. Este CEO al grupului eMAG, cu activităţi în comerţul online în mai multe ţări din regiune, controlează retailerul electro-IT Flanco, distribuitorul Nerwork One Distribution şi este implicat şi în afacerea Berăria H. Recent, Stanciu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, prin Nerwork One Distribution, al producătorului de biciclete Pegas.

    Pe locul cinci în clasamentul de acest an se află Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, care este totodată şi cea mai admirată doamnă. Este al nouălea an de mandat la conducerea celei mai mari companii din România. Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat pentru al doilea trimestru al anului un profit net de 691 milioane de lei, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; în acelaşi interval vânzările companiei au ajuns la 4,5 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Un salt puternic în clasametul celor mai admiraţi manageri a fost făcut de Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie şi acţionar majoritar al MedLife; el se află anul acesta pe poziţia a şasea, în urcare cu şase locuri faţă de anul trecut. După o carieră de zece ani în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a implicat în afacerea MedLife, fondată de mama sa. Familia Marcu deţine pachetul majoritar de acţiuni (51%) din MedLife, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar în primele nouă luni ale acestui an a depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în retail şi 430.000 de abonaţi.

    Radu Georgescu, partener fondator al fondului de investiţii Gecad Group, ocupă locul şapte în topul celor mai admiraţi CEO, fiind o prezenţă constantă în primele locuri ale clasamentului. El a făcut prima sa tranzacţie din IT în 2003, când a vândut antivirusul RAV către Microsoft iar apoi a mai semnat pentru câteva exituri din firme construite de la zero. Între acestea se numără vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi furnizorul de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners. În vara acestui an compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plăţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe Radu Georgescu.

    În 2015, pe locul opt în topul celor mai admiraţi se află un alt antreprenor, Jean Valvis, preşedinte şi director general al Valvis Holding; el se afla anul trecut pe poziţia 16. Numele lui Valvis se leagă de două dintre cele mai importante tranzacţii de pe piaţa românească în domeniul bunurilor de larg consum: vânzarea apelor minerale Dorna către Coca-Cola (2002) într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro şi preluarea Dorna Lactate (2009) de către Lactalis, cu o valoare estimată de 70-90 de milioane de euro.

    Dragoş Petrescu, acţionar majoritar şi CEO al Trotter Prim, a urcat 11 poziţii faţă de clasamentul de anul trecut, ocupând în 2015 locul nouă. El a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, începând cu 2004, când a deschis primul restaurant City Grill. Grupul City Grill cuprinde 18 locaţii, iar în prima jumătate a anului afacerile au înregistrat un plus de 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe locul zece în clasamentul din acest al al catalogului celor mai admiraţi CEO se află Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact şi acţionarul majoritar al companiei. El este medicul antreprenor din Ardeal care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte falimentară, în liderul pieţei de lactate din România. Pentru al şaselea an consecutiv, el este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, fiind unul dintre puţinii antreprenori români care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele.
    La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă şi primul antreprenor care a devenit cel mai admirat CEO.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor câtorva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc, dar şi de dinamismul afacerii şi al domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    1. DRAGOŞ PAVĂL
    2. FLORIN TALPEŞ
    3. STEVEN VAN GRONINGEN
    4. IULIAN STANCIU
    5. MARIANA GHEORGHE
    6. MIHAI MARCU
    7. RADU GEORGESCU
    8. JEAN VALVIS
    9. DRAGOŞ PETRESCU
    10. RAUL CIURTIN

  • În pragul cauciucurilor de iarnă

    Creşterea economică şi evoluţia pozitivă a pieţei de maşini aduc un plus de forţă pe piaţa anvelopelor, considerată a fi la rândul ei un indicator de bunăstare, reflectând direct cât de dispusă este populaţia să cheltuiască pentru a utiliza autoturismul personal.

    Vânzările de anvelope, atât cele pentru camioane, cât şi cele de autoturisme, sunt considerate a fi un etalon atât pentru activitatea companiilor de pe piaţa locală, unde rulajul reprezintă business, cât şi al bunăstării, clienţii investind în acestea pe măsură ce utilizează mai mult maşina personală. „Pe fondul unui mediu economic stabil şi pozitiv, dar şi al creşterii şi reînnoirii parcului auto în mod constant, în special pe segmentul de maşini noi, înregistrăm o tendinţă de creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme în ultimii doi ani”, spune Alina Ghica, director de marketing în cadrul Michelin pentru Europa Centrală şi de Sud.

    Pentru anul 2015, Michelin România, compania care comercializează produsele brandului, dar care şi produce anvelope la Floreşti, Prahova, şi la Zalău, estimează pentru anul acesta o creştere de 20% faţă de 2014, ajungând la aproximativ 2,8 milioane de unităţi. Segmentele vară şi iarnă sunt echilibrate în bilanţul companiei: primele aduc 49% din vânzări, iar celelalte 51%, potrivit datelor companiei franceze.

    „Estimările de creştere a PIB şi de reînnoire a parcului auto ar influenţa o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme şi o impulsionare clară a dinamicii segmentului de retail, care a crescut în ultimii doi ani şi estimăm că îşi va continuă această evoluţie şi în 2016”, a spus Alina Ghica. Institutul Naţional de Statistică a confirmat la începutul acestei luni creşterea PIB în trimestrul al doilea, de 0,1% faţă de ianuarie-martie, la semestru avansul fiind de 3,8%, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată sezonier, comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB a înregistrat o creştere cu 3,4% pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale INS, prezentate miercuri. Estimările anterioare vizau pentru trimestrul al doilea un avans de 3,2% pe serie brută şi de 3,7% pe serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În semestrul întâi pe acest an 2015, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Anterior erau estimate creşteri de 3,7%, respectiv 3,8%.

    În opinia oficialilor companiei Michelin România, piaţa totală de anvelope pentru autoturisme înregistrează o creştere constantă, cea mai bună dinamică fiind înregistrată de segmentele de anvelope de dimensiuni de peste 16 inchi, adică exact pe segmentul anvelopelor mai scumpe, specific maşinilor din segmentele superioare. Spre exemplu, anvelopele pe 15 inchi sunt specifice maşinilor de clasă mică şi cel mult compactă, în timp ce anvelopele de 16 inchi sau peste sunt specifice clasei medii sau maşinilor compacte din gama superioară. Spre comparaţie, în magazinele online o anvelopă de vară Michelin pe 15 inchi cu lăţime de 195 pleacă de la 312 lei cu TVA, iar una pe 16 inchi cu aceeaşi lăţime costă 481 lei.

    „Remarcăm o creştere continuă şi constantă a segmentelor de anvelope de dimensiuni peste 16 inchi, aceasta declanşând la rândul ei şi o creştere a brandurilor premium. În 2015, faţă de 2014, segmentele de anvelope de 16 şi 17 inchi au înregistrat o creştere cu 8%, respectiv 5%”, a subliniat directorul de marketing al Michelin pentru regiune.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, studiile Michelin arată că şoferii doresc anvelope care să le ofere mai multe soluţii în acelaşi timp, fie că vorbim despre frânare şi longevitate sau despre economie de carburant, iar pe lângă acestea să facă faţă diferitelor condiţii de drum, pe suprafeţe uscate, umede sau acoperite de gheaţă, zăpadă sau polei. În acest context, Michelin a venit anul acesta cu o anvelopă din categoria celor all-seasons, segment ocolit până acum de francezi, în condiţiile în care acest tip de cauciun nu oferea până acum performanţe bune nici pe timp de vară şi nici pe timp de iarnă. Ca răspuns la cererea clienţilor care rulează în condiţii climaterice aleatorii, Michelin a lansat anul acesta anvelopa Michelin CrossClimate, care se poate adapta unor condiţii meteo variate.

    65% din şoferii europeni utilizează anvelope de vară pe tot parcursul anului, punându-şi astfel în pericol siguranţa în timpul iernii, atunci când temperatura este scăzută şi carosabilul este acoperit cu zăpadă şi polei, arată studiile Michelin. Acest fenomen este înregistrat în proporţie de 20% în Germania, unde echiparea cu anvelope de iarnă este obligatorie în timpul anotimpului rece, şi de 76% în Franţa, unde nu există reglementări în acest sens, potrivit unui studiu GFK realizat anul trecut.

    Şoferii europeni au astfel trei opţiuni pentru a-şi echipa maşinile cu anvelope. Prima este cea de a echipa maşina cu anvelope de vară pe tot parcursul anului, anvelope care sunt bune pe suprafeţe uscate şi umede, atâta timp cât nu e prea frig, adică la o temperatură de peste 7 grade Celsius, însă acestea nu performează pe suprafeţe acoperite cu zăpadă. Anvelopele de vară şi anvelopele de iarnă, cu schimbare în fiecare sezon, oferă cea mai bună siguranţă şi mobilitate pe tot parcursul anului (uscat, umed şi zăpadă). În final există aşa-numitele anvelope „all-seasons“, care sunt în mare parte anvelope de iarnă proiectate pentru a oferi o performanţă acceptabilă în timpul verii, în timp ce CrossClimate este una de vară proiectată pentru a fi utilizată şi în condiţii de iarnă. Peste 30% din clienţi aleg în prezent anvelopele în funcţie de rezultatele acestora privind eticheta UE. Principalele două criterii în alegerea anvelopelor, măsurate şi de eticheta UE, rămân consumul redus de carburant, respectiv rezistenţa scăzută la rulare, şi aderenţa pe carosabil umed, acesta fiind un criteriu de siguranţă. 

    În ceea ce priveşte încadrarea anvelopelor, deşi segmentul buget are în continuare cea mai mare pondere a pieţei, de aproximativ 50%, segmentul premium este în continuă creştere, potrivit datelor Michelin România. În ceea ce priveşte piaţa anvelopelor de camion, în anul 2014 piaţa din România a înregistrat aproximativ acelaşi nivel ca în 2013, de aproximativ 255.000 de anvelope. Dacă începând cu 2008 piaţa de anvelope de camion a înregistrat fluctuaţii puternice, din 2012 simţim tendinţa de stabilizare a pieţei, aceasta fiind influenţată destul de mult şi de situaţia economică la nivel european. Pentru 2015, oficialii de la Michelin estimează o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru camion, cu aproximativ 5%. În ceea ce priveşte piaţa de anvelope reşapate, aceasta a scăzut în 2014 cu mai mult de 20%. Scăderea s-a înregistrat mai degrabă pe sectorul de reşapare la rece, în principal din cauza lipsei de carcase de calitate de pe piaţă.