BusinessMagazin

Tag: detinere

  • Cum a reuşit una dintre cele mai bogate femei din lume să piardă într-un singur an o avere de 4.5 miliarde de dolari

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

    Theranos nu a vrut să dea un răspuns oficial la acestă veste.

  • Acţionarii celui mai mare operator din domeniul medical vor să vândă pe bursă 44% din acţiuni

    Cel mai mare operator din domeniul medical şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde 44% din acţiuni pe bursă. În urma ofertei, fondul de private equity V4C doreşte să vândă întreg pachetul pe care îl deţine la Medlife, de peste 36,2% din acţiuni, iar IFC, care are peste 12,7% din companie, vrea să îşi reducă deţinerea până la 5%.

    8.840.480 de acţiuni vor să vândă la Bursa de Valori Bucureşti acţionarii MedLife, ceea ce înseamnă 44% din numărul total de acţiuni ale liderului pieţei de servicii de sănătate din România. Aceasta ar putea fi cea mai importantă tranzacţie de pe acest segment pe piaţa românească. „Prin intermediul acestei oferte, investitorii vor avea acces la o oportunitate unică de a investi în liderul pieţei private de sănătate din România şi unul dintre cei mai mari  furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, pentru a obţine expunere la piaţa cu cea mai mare rată de creştere a serviciilor medicale private în ECE şi să facă parte dintr-o călătorie uimitoare, care a început acum 20 de ani şi este departe de a fi finalizată”, declară Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. Familia Marcu, care deţine 51% din acţiunile MedLife, va păstra controlul companiei, care anul trecut a înregistat o cifră de afaceri de 391 de milioane de lei, cu o EBITDA de 55,7 milioane de lei. În primele nouă luni din 2016, vânzările MedLife au ajuns la 361,5 milioane de lei (80,8 mil. euro), cu o EBITDA de 38,9 de milioane de lei (8,7 mil. euro).

    2016 este un an agitat pentru MedLife. În prima parte a anului compania a anunţat că are disponibile 25 de milioane de euro pentru achiziţii şi că „ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate”, declara anterior Mihai Marcu. Operatorul de servicii medicale a contractat un credit de 56 de milioane de euro de la un sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte ING Bank, Raiffeisen Bank şi BRD-Groupe Société Général. Dintre acestea, 20 milioane de euro sunt destinate exclusiv proiectelor de achiziţii planificate pentru perioada imediat următoare, în vederea extinderii la nivel naţional. Compania va suplimenta cu alte minimum 5 milioane euro, fonduri proprii, valoarea totală a bugetului de achiziţii depăşind 25 milioane euro.

    Iar aşteptările de creştere a domeniului de servicii private de medicină în România sunt optimiste. În condiţiile în care creşterea economică estimată pentru anul în curs se plasează în jurul a 5%, iar pentru anul viitor previziunile se referă la un plus de 3-3,5%, rata medie anuală compusă de creştere aşteptată pentru sectorul de servicii medicale private în România pentru perioada 2016-2021 este de  9,5%, un nivel mai accelerat comparativ cu cel din alte pieţe din regiune, cum ar fi Polonia, Republica Cehă şi Ungaria. În ultimul an şi jumătate, reţeaua s-a extins masiv prin achiziţii, iar strategia MedLife, care a avut în 2014 afaceri de 80 de milioane de euro, este de a păstra în acţionariat şi vânzătorii firmelor preluate. Pentru a se extinde, MedLife va miza şi pe dezvoltarea de proiecte greenfield; două noi clinici şi un spital de mari dimensiuni vor fi ridicate în oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În buget sunt prevăzute şi cheltuieli pentru retehnologizare şi achiziţii de noi echipamente. Una peste alta, din 2009 încoace, MedLife a deschis sau a achiziţionat 83 de unităţi medicale. Compania a început anul cu preluarea Diamed Center, care operează cinci laboratoare, două clinici medicale, un centru de recuperare medicală, medicină estetică funcţională şi opt puncte de recoltare. Recent, a deschis şi prima clinică din Ploieşti, în urma unei investiţii de 700.000 de euro.

    Pentru listarea la BVB a acţiunilor MedLife, Raiffeisen Bank a fost numit lead global coordinator şi lead joint bookrunner al ofertei. Wood & Company Financial Services a fost numit co-global coordinator şi joint bookrunner. Potrivit companiei, „este aşteptat ca oferta să fie finalizată până la sfârşitul anului 2016, sub rezerva unor condiţii de piaţă şi cu aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România”.

    Din grupul MedLife fac parte 36 clinici de mari dimensiuni, 24 de laboratoare proprii de analize, opt spitale generaliste şi specializate, opt cabinete de stomatologie şi 9 farmacii sub umbrela PharmaLife Med. Pe piaţa serviciilor medicale private, cu o valoare anuală de circa 600 de milioane de euro, principalii concurenţi sunt Regina Maria, Medicover, Medsana, Sanador şi Polisano. Serviciile medicale private şi de stat au o valoare de peste 5,5 miliarde de euro. Segmentul de servicii medicale private, estimat la 600-700 milioane euro, reprezintă unul dintre cele mai efervescente domenii pe plan local, bifând creşteri anuale chiar şi în timpul crizei economice.

    În aceste condiţii, întrebarea care rămâne deschisă, este, în cazul în care această listare va avea succes, câţi bani vor câştiga fondul de private equity şi IFC.

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea PC Garage de către Dante International, care deţine eMAG

    Dante International S.A. deţine retailerul generalist eMAG, activ în domeniul comerţului online, cu o gamă foarte largă de bunuri de consum.

    În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Dante Internaţional şi, implicit la scăderea presiunii concurenţiale pentru anumite categorii de produse. Ca urmare, Dante şi-a luat angajamentul de a cesiona patru magazine online active pe piaţa comercializarii cu amanuntul de produse nealimentare şi anume: www.pcfun.ro, www.shopit.ro, www.garagemall.ro şi www.electrofun.ro.

    De asemenea, Dante s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate pentru o perioadă de cel puţin 10 ani. Cesiunea va fi realizată sub forma unui transfer, fără întreruperea activităţii curente, pentru fiecare magazin în parte sau împreună . Totodată, Dante va depune toate eforturile pentru a menţine viabilitatea economică şi competitivitatea magazinelor ce vor fi cesionate şi va asigura furnizarea de produse în condiţii nediscriminatorii viitorilor cumpărători.

    Cititi mai multe pe  www.medifax.ro

  • ANI: Directorul executiv APIA Gorj, în stare de incompatibilitate

    Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au constatat faptul că directorul executiv al APIA Gorj, Constantin Negrea, s-a aflat în stare de incompatibilitate între 15 noiembrie 2013 – 06 martie 2015 deoarece a deţinut simultan funcţia de director APIA şi expert tehnic judiciar, potrivit A.N.I.

    “Agenţia Naţionalã de Integritate a constatat faptul cã Negrea Constantin s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 15 noiembrie 2013 – 06 martie 2015 întrucât a deţinut simultan funcţia publicã de Director executiv al Agenţiei de Plãţi şi Intervenţie pentru Agriculturã – Centrul Judeţean Gorj şi calitatea de expert tehnic judiciar în specializarea agriculturã, calitate aflatã în legãturã cu atribuţiile din fişa postului acestuia”, potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale de Integritate, remis luni MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ai putea cumpăra cu 241 de mii de miliarde de dolari?

    Să presupunem pentru un moment că toată populaţia globului ar vinde tot ce ar deţine şi toţi oamenii ar pune banii într-un singur loc. Cât s-ar strânge? 241 de mii de miliarde de dolari, potrivit raportului Global Wealth Report 2013 realizat de Credit Suisse. Ce am putea face cu ei?

    Redactorii de la site-ul waitbutwhy.com s-au gândit la câteva variante. Dacă am transforma banii în bancnote de 100 de dolari şi le-am pune una peste alta am parcurge 68% din distanţa până la Lună. 10.000 de dolari au 1.09 cm grosime, ceea ce înseamnă că 1 milion de dolari are puţin peste 1 metru, un miliard puţin peste 1 kilometru, iar 241 de mii de miliarde de dolari se traduc în 262,000 km.

    Dacă am transforma suma în bancnote de 1 dolar, 241 de mii de miliarde de dolari ar putea acoperi întreaga suprafaţă a Algeriei (2 381 741 km² – locul 10 în lume). Dacă aceşti bani ar fi împărţiti în mod egal populaţiei globului fiecare persoană ar avea 51,600 de dolari sau un cub de aur cu o latura de 3,8 cm (aproape cât o minge de golf). Totuşi, în 2013, averea medie a unei persoane de pe glob era de 4,000 de dolari sau un cub de aur cu latura de 1,6 cm.

    Ok, ce am putea cumpăra cu bani ăştia? O pizza de la Dominos de 35,5 cm, la vremea respectivă, costa în New York 19 dolari, care s-ar traduce în 52,3 cm pătraţi per dolar. Astfel am putea converti averea omenirii într-o pizza de 1,26 milioane de km pătraţi, adică o pizza Nigerul. Dacă o sticlă de apă Poland Sprins de 0,5 litri se vindea cu 1 dolar, cei 241 de mii de miliarde de dolari ar însemna o sticlă uriaşă de aproape 121 de mii de miliarde de litri cu o înălţime de 11,6 km, adică cam pe unde zboară avioane. 

    Bill Gates este în continuarea cel mai bogat om de pe pâmânt cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortega (67 mld. dolari), Warren Buffett (60,8 mld), Carlos Slim (50 mld.) şi Jeff Bezos (45,2 mld).

     

  • MedLife a anunţat oficial că vine pe bursă prin vânzarea de către fondurile de investiţii a acţiunilor deţinute. Este cea mai mare listare din acest an

    MedLife, cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale private, a anunţat că va vinde pe Bursă un pachet de până la 44% din acţiunile companiei, reprezentând participaţiile deţinute de acţionarii minortitari ai companiei, fondurile de investiţii V4C şi IFC, informeaza Ziarul Financiar.

    Fondul de private equity V4C va vinde intreaga sa participaţie de 36,25%, în timp ce IFC va realiza un exit parţial a deţinerii sale curente de 12,75% în MedLife.

    Ca urmare a ofertei, familia Marcu va continua să deţină 51% din capitalul social al MedLife şi IFC va deţine cel puţin 5%. Free float-ul este de aşteptat să fie de până la 44%.

    „Prin intermediul  acestei oferte, investitorii vor avea acces la o oportunitate unică de a investi în liderul  pieţei private de sănătate din România şi unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, pentru a obţine expunerea la piaţa cu cea mai mare rată de creştere a serviciilor medicale private în ECE şi să facă parte dintr-o călătorie uimitoare, care a început acum 20 de  ani şi este departe de a fi finalizată”, a spus Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

     

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Un mic oraş din Ohio deţine secretul pentru victoria lui Trump

    Mary Petrozzi lucrează la o florărie în Smithfield, un mic oraş din zona rurală a statului american Ohio. Este o regiune unde drumurile sunt pustii, puternic lovită de închiderea mai multor fabrici.

    Petrozzi a sperat că Barack Obama va schimba lucrurile în comunitatea sa. Cu 8 ani şi 2 luni în urmă, candidatul democrat a făcut o scurtă oprire în Smithfield, promiţând 5 milioane de noi locuri de muncă, redeschiderea unităţilor de producere a oţelului şi investiţii masive în minele de cărbune.

    În această comunitate unde clasa medie e majoritară – aşa-numiţii blue collars – Obama a câştigat votul lui Petrozzi. El a câştigat în cadrul alegerilor din 2008 Jefferson County la o diferenţă de doar 50 de voturi.

    Cei de la Business Insider au întrebat-o însă pe Mary Petrozzi cum arată comunitatea ei astăzi: “Totul este rău”, a răspuns ea. “Nu am văzut nicio schimbare în bine de când Obama a venit la putere.”

    Mesajul ei sună exact ca o reclamă a lui Donald Trump; ea şi-a dorit ca democratul care a ocupat Casa Albă timp de 8 ani să schimbe ţara în bine, să redeschidă fabrici şi să creeze locuri de muncă. Nu s-a întâmplat însă asta.

    Ţinutul care l-a ales la limită pe Barack Obama acum 8 ani l-a ales marţi pe Trump cu peste 60% dintre voturi. Campania republicanului a fost perfect croită pentru oraşe muncitoreşti, aşa cum este Smithfield şi aşa cum sunt multe altele în state pe care Donald Trump le-a câştigat.

    Succesul surprinzător al lui Trump în zona de Nord-Est, aşa-numita “centură de rugină”, demonstrază că a existat un număr semnificativ de votanţi precum Mary Petrozzi, dispuşi să îi ofere lui Trump şansa de a schimba America.

  • Schimbări importante: Unul dintre brandurile importante de restaurante din piala românească se ÎNCHIDE

    Antreprenorul a intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013 şi între timp a ajuns la 12 restaurante în Bucureşti şi alte patru mari oraşe din ţară, conform datelor de pe site-ul propriu.

    Cele două reţele au fost aduse pe piaţa locală de antreprenorul moldo­vean Andrei Tranga, care a dezvoltat cele două branduri iniţial pe piaţa din Republica Moldova. Apoi le-a adus şi în România.
    Unitatea amplasată pe strada Şelari numărul 16 a fost însă închisă între timp şi în locul ei a fost deschis un restaurant. Pe site nu apare însă această unitate.

     

  • Milionarul care se consideră miliardar, a recreat Jurassic Park şi vrea să lanseze Titanic II. „Vreau să cheltuiesc banii pe care îi am până când mor”

    Clive Palmer este un om de afaceri australian care şi-a făcut averea din minerit. Acesta deţine compania Mineralogy, iar de-a lungul timpului a cumpărat alte companii pentru a-şi mări imperiul, companii precum Waratah Coal sau Queensland Nickel şi Palmer Nickel and Cobalt Refinery. Averea acestuia este estimată de Forbes la 550 de milioane de dolari.

    Palmer a devenit cunoscut mai ales din prisma excentricităţilor sale. În 2008 a cumpărat o echipă de fotbal din China pentru a-şi mări vizibilitatea, iar în 2013, într-o conferinţă de presă, Palmer a anunţat că plănuieşte să construiască o replică fidelă a Titanicului, numit Titanic II, după cum era de aşteptat. Planul era ca noul vas să refacă traseul Titanicului, să plece în 2016 din Southampton până la New York, dar lansarea a fost amânată pentru 2018. Acesta plănuia să recreeze atmosfera de epocă de pe Titanic, urmând să fie folosite costume de epocă, iar accesul la TV sau Internet să fie interzis. Dar nu au mai fost făcute date publice despre despre construcţia vasului, iar proiectul care se crede că a fost abandonat.

    Atras de alt dezastru, Palmer a anunţat că vrea să construiască un parc inspirat de pelicula Jurassic Park. Iniţial, Palmer dorea să cloneze dinozauri pentru acest parc, însă a abandonat această idee, hotărând să folosească în loc versiuni robotice gigantice.  El a comandat 160 de dinozauri animatronici, iar acestia au fost găzduiţi în Palmer Coolum Resort, o staţiune a sa aflată pe coasta de nord a Australiei.  Primii dinozauri au fost Jeff, un Tyrannosaurus rex, şi Bones, un Omeisaurus.

    Parcul, numit Palmerasaurus, a fost deschis pentru public pe 14 decembrie 2013, dar nu s-a bucurat de prea mare succes.

    Potrivit publicaţiei Time, Clive Palmer a declarat  că „vreau să cheltuiesc banii pe care îi am până când mor” şi că deşi valoarea averei sale este de rândul milioanelor, el se consideră miliardar.