Pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Popescu în dosarul transferurilor din fotbal la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, el având şi interdicţia de a fi reprezentant al unui club de fotbal pe durata unui an după ce va fi eliberat din penitenciar. A fost cea mai neagră perioadă din viaţa marelui sportiv.
Pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Popescu în dosarul transferurilor din fotbal la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, el având şi interdicţia de a fi reprezentant al unui club de fotbal pe durata unui an după ce va fi eliberat din penitenciar. A fost cea mai neagră perioadă din viaţa marelui sportiv.
“Sesiunea extraordinară nu se va putea ţine, vom amâna pentru săptămâna viitoare, când va fi sesiune ordinară, dezbaterea pe marginea sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Decizia Senatului vine la scurt timp după ce preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea a anunţat, la finalul şedinţei Coaliţiei, că PSD cere amânarea dezbaterilor parlamentare privind Codul Fiscal şi doreşte o reuniune a liderilor partidelor parlamentare pentru joi, astfel încât să se ajungă la o decizie politică. De asemenea, şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, programată pentru luni, ora 13.30, a fost anulată.
Dragnea a spus luni că propunerea este ca joi să fie o întâlnire a partidelor parlamentare pentru a lua o decizie politică în privinţa Codului Fiscal, astfel încât acesta să fie modificat în sesiunea parlamentară ordinară, arătând că practic nu se mai poate vorbi despre sesiune extraordinară.
Şi preşedintele UNPR Gabriel Oprea a declarat, luni, întrebat în legătură cu amânarea discuţiilor din Parlament pe Codul Fiscal, că este normal ca după întâlnirea tehnică a reprezentanţilor partidelor să urmeze discuţii la nivelul liderilor, arătând că şi copreşedinţii PNL au spus acest lucru.
Iniţial, Parlamentul a fost convocat, în perioada 24-26 august, în sesiune parlamentară extraordinară pentru dezbaterea cererii de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.
Înaintea sesiunii extraordinare, reprezentanţii partidelor parlamentare au avut joi discuţii tehnice privind Codul fiscal. În urma consultărilor – la care au participat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici (PSD), Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache (PNL), Eugen Nicolicea, Haralambie Vochiţoiu (UNPR), Iuliu Winkler, Erdei Doloczki Istvan, Alexandru Vegh (UDMR) şi Cătălin Beciu (ALDE) – au fost anunţate propunerile ca TVA să scadă în două trepte, de la 24% în prezent, la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi 19% de la începutul lui 2017 şi ca eliminarea supraaccizei la carburanţi să fie amânată până la 1 ianuarie 2017.
Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.
Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.
Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.
Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.
În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.
Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.
În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.
În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.
Preşedintele Comisiei de control SIE, Mihăiţă Calimente, a declarat că plenul este suveran, iar avizul comisiei este consultativ în cazul numirii lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea Serviciului de Informaţii Externe.
“Avizul este consultativ, plenul este suveran. Chiar dacă n-ar fi cvorum şi nu se poate ţine şedinţa, în plen se poate cere ca numele domnului Răzvan Ungureanu să fie supus votului”, declara Calimente înainte de intrarea în şedinţă.
“De data asta, Comisia de apărare nu a fost convocată de Biroul Permanent, eu nu pot să convoc Comisia de apărare, nu am această calitate, deci rămânem numai la nivelul Comisiei SIE. Procedural corect, este Comisia SIE să-şi dea avizul”, spunea preşedintele Comisiei SIE.
Plenul reunit al Parlamentului, pentru numirea lui Ungureanu la conducerea SIE este convocat pentru ora 17.00.
Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.
În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.
Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.
Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.
Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.
Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.
“Au fost discuţii între CE, ceilalţi colegi miniştri pe fiecare subiect pe care îl au în gestiune. Au fost discuţii fructuoase. Asupra unui singur punct de pe agendă încă nu ne-am înţeles şi asupra căruia nu este un acord – Codul Fiscal”, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Codul Fiscal aprobat de Parlament prevede printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi, scăderea impozitului pe dividende, majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurările private de sănătate, şi dă posibilitatea primăriilor să majoreze cu 50% nivelul taxelor locale, în timp ce impozitul pe terenurile nelucrate poate creşte cu 500%. Din proiectul iniţial au fost eliminate scăderile cotei unice de impozitare şi CAS, propuse iniţial pentru 2019, respectiv 2018.
Vicepreşedintele comisiei Ciprian Nica a făcut aceste precizări după şedinţa Comisiei juridice, arătând că raportul comisiei va fi unul în care nu se cere începerea urmăririi penale a lui Victor Ponta.
“Dintr-un număr de 26 de participanţi la comisie, s-a votat în felul următor:7 au fost pentru începerea urmăririi penale, 18 voturi au fost pentru neînceperea urmăririi penale şi o abţinere. Prin urmare, Comisia juridică va face un raport prin care nu se cere începerea urmăriiri penale, urmând ca plenul să decidă mâine dacă se începe sau nu se începe urmărirea penală. Sunt două modele de proiecte de hotărâri care sunt pregătite ca plenul să decidă mâine. Aşa cere Regulamentul”, a spus Nica.
El a arătat că în şedinţă au fost dezbateri dar au caracter secret.
Întrebat dacă liberalii au votat cu altă culoare de pix, Nica a spus: “S-a hotărât de la început să se voteze cu o singură culoare pentru ca să nu existe probleme la vot”.
El a adăugat că “nu are ce” dosar să-şi studieze şi îşi va susţine punctul de vedere în plen.
Ponta le-a spus ziariştilor la sosire că a venit însoţit “de” ei, nu de către un avocat şi că “bineînţeles” va cere să fie audiat.
Întrebat dacă a venit însoţit de un avocat, Ponta a răspuns: “Am venit însoţit de dumneavoastră”.
Întrebat dacă va cere să fie audiat, Ponta a răspuns: “Bineînţeles”.
La şedinţa Comisiei juridice sunt prezenţi 23 de deputaţi, membri ai comisiei. Lucrările Comisiei juridice a Camerei se desfăşoară cu uşile închise, fără prezenţa presei.