BusinessMagazin

Tag: companie

  • Ce salarii si ce extrabeneficii primesc proaspeţii absolvenţi de facultate in România

    75% dintre companii vor să recruteze între 3-10 interni în cursul acestui an, potrivit informaţiilor extrase din raportul Hipo.ro privind Piaţa Forţei de muncă în 2015. Peste 70% dintre tinerii care sunt selectaţi pentru un internship/trainee primesc propuneri în vederea ocupării unei poziţii permanente în cadrul companiei la finalul programului.

    39% dintre absolvenţii promoţiilor anterioare au declarat că la primul job full-time au avut un salariu net cuprins între 150 şi 250 euro, 23% dintre ei între 250 – 350 E, în timp ce 19% au avut salarii peste 350 E, iar 16% salarii sub 150 de euro, potrivit aceluiaşi studiu.

    În plus, tinerii primesc din partea companiei o serie de alte extrabeneficii printre care, cele mai frecvente sunt: zilele de concediu, bonurile de masă, asigurările medicale, training-uri şi cursuri de specializare, burse de studiu, vacanţe plătite.

    Până pe 17 august 2015 are loc Târgul Virtual Hipo pentru absolvenţi, un proiect online de recrutare adresat studenţilor şi masteranzilor care finalizează studiile şi vor să se angajeze în această vară. La ediţia din acest an a Târgului virtual Hipo pentru absolvenţi participă 36 de companii din domenii variate precum: Financiar-bancar, IT&C, Servicii & BPO, FMCG, Construcţii, Logistică, Consultanţă, Turism, Farmaceutice, Retail şi Inginerie. În perioada 15 iunie – 31 iulie, au fost înregistrate 150.000 de vizite pe platforma dedicată evenimentului virtual, iar în ceea ce priveşte oraşele din care a fost accesat evenimentul acestea sunt: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov. Cei care vizitează pagina dedicată evenimentului pot aplica la peste 600 de joburi entry-level, programe de internship şi stagii de practică. Conform unui studiu realizat de Hipo.ro în 2015, a reieşit că 39% dintre absolvenţii promoţiilor anterioare au avut la primul job full-time un salariu net cuprins între 150 – 250 E.

    În urma centralizării numărului de accesări întregistrate de fiecare companie, top 5 standuri virtuale cele mai accesate de vizitatori sunt: Asseco South Eastern Europe România, IBM Global Delivery Center Eastern Europe, Microsoft, Atexis, dcs plus. 

    Câteva dintre companiile care au stand virtual în cadrul târgului online dedicat studenţilor şi proaspăt absolvenţilor sunt: Libra Internet Bank, ProCredit Bank, PIRAEUS BANK, ING Bank, Unicredit Ţiriac Bank, E-Securities, Asseco South Eastern Europe România, dcs plus, H Grup IT Expert, IBM Global Delivery Center Eastern Europe, Microsoft, Misys Banking Systems, Camline, UPC România, Brainspotting, WEBHELP România, Viva Credit, British American Shared Services Europe, Bosch Service Solutions, Besedo, Macromex, Intersnack România, Holcim, Gebrüder Weiss, Deloitte România, Catalyst Recruitment, KPMG România, Axience, Amoma, ZENTIVA, REWE România – Penny Market / XXL Mega Discount, Atexis, Schneider Electric. 

    “În acest moment ne dorim extinderea echipei cu noi colegi, foarte buni cunoscători de limbi străine (italiană, engleza, spaniolă, rusă, germană, portugheză, limbi nordice) şi îi invităm, pe cei care-şi doresc să se alăture unei echipe profesioniste şi entuziaste, să ne cunoaştem şi să explorăm împreună posibilitatea unei colaborări fructuoase. Vor avea ocazia să descopere că pentru Besedo echipa este pe primul plan, iar în acest sens sperăm că viitorii noştri colegi să descopere aceleaşi valori care până acum ne-au purtat cu succes să fim prezenţi cu sedii pe trei continente” a declarat Alina Iosub, Office Manager Besedo România, Iaşi office.

  • Ce a declarat CEO-ul Turkish Airlines despre o posibilă achiziţie a companiei Tarom

    ”Nu pot să spun în mod oficial că suntem interesaţi de Tarom”, a răspuns CEO-ul Turkish Airlines, Temel Kotil, la întrebarea legată de concretizarea zvonurilor despre o posibilă achiziţie a companiei româneşti de către Turkish Airlines, în cadrul evenimentului Chief Executive Board Star Alliance organizat recent în Varşovia, Polonia şi găzduit de compania poloneză LOT Polish Airlines.  Kotil a accentuat cuvântul oficial şi a explicat că  discreţia sa în ce priveşte declaraţiile se datorează faptului că Turkish Airlines este listată la Bursa de Valori din Istanbul.

    Întrebarea i-a fost adresată în contextul în care în iunie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul a început negocierile cu mai multe companii, printre acestea aflându-se companii precum Turkish Airlines, Emirates şi Etihad, pentru vânzarea unui pachet de acţiuni la Tarom, iar statul va păstra 51% din titluri dacă investitorul va fi din afara UE sau va ceda majoritatea dacă proprietarul va fi o companie europeană.

    În primele trei luni din 2015, încasarile Turkish Airlines au totalizat 2,2 miliarde de dolari, iar profitul net înregistrat de companie a fost de 153 de milioane de dolari. În 2014, Turkish Airlines a transportat 54,7 milioane de pasageri, în creştere cu 13,3% faţă de anul anterior şi a înregistrat încasări de 11 miliarde de dolari şi un profit operaţional de 638 de milioane de dolari.

    Tarom a acumulat pierderi de peste 1 miliard de lei de la începutul crizei şi a bugetat un nou minus pentru 2015, de opt milioane de lei, fiind singura companie de stat din portofoliul Ministerului Transporturilor ce nu a revenit pe profit.

    ”Ştiu că Tarom are probleme în prezent, am avut şi noi astfel de probleme. Dacă se va munci din greu la Tarom, se va ieşi din această situaţie; economia României va creşte, voi sunteţi mici, şi noi eram mici, ori lucrurile mici, cresc, să fii mic este frumos pentru că există potential de creştere, iar odată cu economia României, Tarom va beneficia de un boom. După cum spuneam, oficial, nu avem niciun interes de a cumpăra Tarom”, a mai declarat CEO-ul.  

    ”Strategia noastră pentru anul acesta şi anul viitor este clasică: lansăm noi rute, creştem frecvenţele de zbor, scădem costurile, îmbunătăţim produsul”, descrie CEO-ul turc strategia companiei. El spune că printre principalele ţinte vizate se află Africa, unde traficul dinspre Turcia creşte vertiginos, pe seama creşterii segmentului clasei mijlocii pe continent, ce începe să călătorească din ce în ce mai mult. Prezintă interes şi Arabia Saudită, Asia, Atlanticul, potrivit lui  Kotil. Rusia se află de asemenea în atenţia Turkish Airlines. Tensiunile nu afectază zborurile de aici, oamenii călătoresc, orice s-ar întâmpla” explică el, menţionând totuşi că Libia şi Siria nu se află printre destinaţiile Turkish Airlines. 

    ”Turkish are succes pentru că folosim aeronavele foarte inteligent. Fiecare dintre aeronavele construite de Boeing sau Airbus sunt perfecte, cu condiţia să fie folosite pe rutele potrivite”, explică CEO-ul succesul companiei care spune că în prezent nu iau în calcul o nouă comandă de avioane.”

    Turkish Airlines a primit titlul de cea mai buna companie aeriană din Europa (Best Airline in Europe) în ultimii cinci ani, potrivit companiei de consultanţă în domeniul aerian Skytrax. Turkish Airlines deserveşte 276 de destinaţii din 110 ţări, iar flota companiei, formată din 274 de aeronave, este una dintre cele mai tinere flote aeriene. Compania are peste 40.000 de angajaţi.

    Cine este Temel Kotil

    Temel Kotil s-a născut în 1959 în Rize, Turcia. De profesie inginer aeronautic,  este directorul general al  Turkish Airlines din aprilie 2005. Kotil a absovit Ingineria Aeronautică în cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul şi a primit o bursă de la Ministerul de Industrie al Turciei în 1984, ce i-a permis să studieze în cadrul Universităţii Michigan-Ann Arbor din Statele Unite ale Americii, unde a absolvit un masterat în Inginerie Aerospaţială (1986) şi un altul în Inginerie Mecanică (1987). Kotil şi-a continuat ulterior studiile şi a obţinut şi un doctorat în Inginerie Mecanică (1991). La întoarcerea în Turcia, a primit funcţia de preşedinte şi decan asociat al departamentului de Inginerie Aeronautică din cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul.

    În intervalul 1994-1997, a ocupat funcţia de manager al departamentului tehnic al Municipalităţii Metropolitane din Istanbul. Între 2002 şi 2003, a fost şef al departamentului de cercetare, planificare şi coordonare al Advance Innovatice Technologies Inc. în New York. S-a întors în Istanbul în 2003 şi a fost angajat în cadrul Turkish Airlines în funcţia de vicepreşedinte executiv responsabil pe departamentul tehnic. În aprilie 2005, a fost numit în funcţia de director general şi CEO al Turkish Airlines.  Kotil este membru al Turkish Mechanical Engineering Society din 1991 şi membru al consiliului director al International Air Transport Association, iar de la 1 ianuarie 2014, Kotil a devenit preşedinte al Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene.   

  • Un licean român a câştigat Alumni Leadership Award în finala europeană ”Compania anului 2015” de la Berlin

    Vlad Dinu, reprezentantul start-up-ului SmartRead, membru în echipa de liceeni care a reprezentat România la finala europeană a competiţiei Compania anului 2015 a primit Alumni Leadership Award. Juriul a evaluat abilităţile de lider, spiritul de echipă, atitudinea şi entuziasmul tinerilor din cele 36 de ţări reprezentate în competiţia de antreprenoriat “Compania anului 2015”, organizată anual de JA Europe. Juriul a selectat 11 elevi excepţionali din cadrul competiţiei, care vor participa în această toamnă la Conferinţa liderilor alumni JA de la Copenhaga, Danemarca.

    Vlad Dinu şi colegii lui de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti – Alin Ali Hassan, Dumitru Călin şi Elena Laura Codin, coordonaţi de profesoara Mihaela Găvănescu – au format una dintre cele 37 de echipe de liceeni ce au concurat în finala europeană a concursului. Echipele şi-au prezentat proiectele de business în faţa unui juriu format din personalităţi internaţionale din mediul de afaceri şi din cel academic.
    Tinerii au câştigat faza naţională a competiţiei de antreprenoriat Junior Achievement cu aplicaţia SmartRead, un soft educaţional pentru smartphone ce îşi propune să revoluţioneze modul în care elevii învaţă şi profesorii predau. SmartRead îi ajută pe elevi să se evalueze şi să reţină mai multe informaţii din conţinutul unui manual sau al unei cărţi, prin intermediul unor teste. Aplicaţia poate fi folosită pentru orice disciplină şi le este utilă şi profesorilor, care pot obţine informaţii detaliate despre modul în care elevii citesc şi învaţă, permiţându-le să creeze planuri personalizate de studiu.

    Marele premiu al ediţiei de anul acesta a competiţiei Compania anului a revenit start-up-ului Rauteck din Germania, un business sustenabil, bazat pe dezvoltarea unor produse din piese auto reciclate. Ei folosesc piesele metalice ale centurilor de siguranţă pentru a produce desfăcătoare de sticle stilizate şi transformă materialul textil al centurii în genţi cu design original, mizând în promovarea business-ului lor pe ideea de autenticitate şi sustenabilitate.

    Competiţia Compania anului 2015 a celebrat la Berlin cei mai buni tineri antreprenori din Europa, participanţi în programul de antreprenoriat Junior Achievement. Juriul a evaluat competenţele lor de comunicare, de lucru în echipă, de planificare şi rezolvare a problemelor, capacitatea de a gestiona financiar o firmă, de a dezvolta produse şi servicii inovatoare, de a face planuri fezabile de marketing şi vânzări, precum şi proiecţiile financiare ale business-ului lor.

     

  • Dezvoltatorul român de jocuri care a realizat cea mai mare tranzacţie din istoria industriei de gaming

    Dezvoltatorul român de jocuri mavenhut a vândut jocurile solitaire arena şi solitaire 3 arena americanilor de la rockyou, tranzacţia fiind cea mai mare din istoria industriei de gaming, după cum declară reprezentanţii companiei.

    Prima dată când am văzut un computer a fost prin ‘96, într-o vizită la biroul tatălui meu. Cred că avea un procesor 486, era alb şi strălucitor, nu era conectat la internet şi nici nu avea jocuri video instalate, ci doar pe cele oferite de Windows, clasicele Minesweeper sau Solitaire. Primul nu mi-a plăcut, însă al doilea era interesant. Solitaire era mai colorat şi semăna cu jocurile de cărţi din copilărie.

    Cei de la MavenHut s-au gândit că Solitaire nu este un joc rău, aşa că l-au transferat în online, pe Facebook. Ideea de joc în timp real cu oricine de pe glob s-a propagat în rândul utilizatorilor de Facebook, iOS şi Android, Solitaire ajungând să fie unul dintre cele mai de succes titluri, Arena şi 3 Arena având 1,5 milioane de utilizatori unici activi zilnic.

    Solitaire Arena a început prin a testa o nouă piaţă, cea din America Latină. Deşi neşlefuit şi cu mici probleme tehnice,  jocul a început să aducă din ce în ce mai mulţi utilizatori, marele succes venind din partea femeilor, care reprezentau 75% din total, cele mai multe din SUA şi având 45 de ani: „Dacă alegeam o altă categorie de public, spre exemplu, bărbaţi de 26 de ani, nu am fi avut succes”, a spus Cristi Badea, cofondator al companiei alături de Bobby Voicu şi Elvis Apostol.

    Treptat cei de la MavenHut au adăugat diferite funcţionalităţi jocului şi i-au găsit un loc în piaţă. Iar acum compania a vândut cele mai de succes produse ale sale şi cele mai bine monetizate produse româneşti pe Facebook, Solitare Arena şi Solitaire 3 Arena, către compania americană RockYou, ce are o comunitate de 92 de milioane de jucători. Tranzacţia a constat în vânzarea mărcii comerciale şi a activelor aferente – grafica şi muzica folosite în cadrul celor două jocuri, codul sursă rămânând în proprietatea MavenHut.

    Astfel, RockYou va putea să modifice codul sursă al celor două jocuri, însă nu va putea dezvolta alte jocuri pe baza acestuia. În schimb, MavenHut va putea continua dezvoltarea de jocuri cu ajutorul aceluiaşi cod sursă. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către MavenHut, clauza de confidenţialitate împiedicându-i  să ofere informaţii despre asta. „Tranzacţia a fost greu de realizat, dar am obţinut un deal bun şi aproape greu de crezut, când vezi condiţiile. Ne-am păstrat tot: venituri, knowledge, oameni”, a declarat Badea.

    „Am reuşit o tranzacţie atât de favorabilă nouă nu numai datorită vârfului de venituri la care se aflau produsele noastre, dar şi pentru potenţialul lor ulterior”, a adăugat Bobby Voicu.

    MavenHut este o companie tânără înfiinţată în 2012 de Cristi Badea, Bobby Voicu şi Elvis Apostol. Punctul de pornire pentru cei trei antreprenori a fost participarea la Startup Bootcamp Dublin, un accelerator care i-a ajutat să dezvolte compania şi să intre în legătură cu fondul de investiţii SOSventures, care le-a oferit o finanţare de 550.000 de euro câteva luni mai târziu. Pe atunci compania avea doar şapte angajaţi, iar acum a crescut de peste patru ori, ajungând la 30 de angajaţi. Iniţial, la lansare, Solitaire Arena a reuşit să adune 17.000 de clienţi în primele câteva săptămâni, dintre care 4.500 de jucători activi zilnic. Tinerii s-au întors în ţară în vara lui 2012 şi au continuat să lucreze la proiect, adăugând funcţionalităţi şi introducând primele forme de monetizare.

    Iniţial Bobby Voicu se ocupa de partea de marketing (acum se ocupă de partea ce ţine de mobile), Elvis Apostol este responsabil de partea tehnică, iar Cristi Badea se ocupă de dezvoltarea produselor şi de echipă în totalitate.

    De-a lungul timpului, compania a primit Global Innovator Award la Global Tech Symposium 2013, alături de premii pentru cea mai bună aplicaţie web, cel mai bun start-up şi cel mai bun cofondator la The Next Web Romanian Startup Awards 2013 sau cel mai bun pitch la How to Web Startup Spotlight 2012. Iar cel mai recent premiu a fost oferit de către Facebook, când Solitaire 3 Arena a fost selecţionat printre cele mai de succes jocuri de pe reţeaua socială, la categoria jocuri preferate ale echipei Facebook.

    RockYou, compania americană înfiinţată în urmă cu 10 ani, cumpără în mod curent jocuri clasice de la alţi dezvoltatori, achiziţionând în ultimii ani zeci de jocuri şi aplicaţii. Şi în acest caz, RockYou a avut iniţiativa pentru tranzacţia cu MavenHut. „La sfârşitul primei întâlniri, RockYou voia deja să ne facă o propunere. Nici şase săptămâni mai târziu, timp în care noi i-am pus la curent cu ultimele noastre cifre, am şi primit oferta. A urmat apoi un proces de due diligence de alte cinci săptămâni, după care am semnat”, a declarat Cristi Badea.

    Planurile companiei sunt legate tot de Solitaire, aceştia dorind să se concentreze pe creşterea francizei Solitaire în zona de mobile (Android si iOS), dar ia în considerare şi posibilitatea de a achiziţiona studiouri mici ce dezvoltă jocuri.
     

  • Omul care şi-a vândut compania si a făcut cadou angajaţilor 27 de milioane de dolari

    Nevzat Aydin şi-a vândut compania Yemeksepeti, ce ofera servicii online de comandă şi livrare de mâncare, pentru nu mai puţin de 589 milioane de dolari către germanii de la Delivery Hero. El însă nu a păstrat toţi banii pentru el, ci a decis să-i dea fiecărui angajat, 115 la număr, un bonus de peste 200.000 de dolari, astfel cumulând suma de 27 de milioane, relatează Business Insider.

    Nevzat Aydin a vrut să-şi arate astfel aprecierea pentru munca depusă a angajaţilor în creşterea companiei. ” Povestea de succes a companiei nu a crescut peste noapte. Eu cred în munca în echipă şi că succesul este mult mai satisfăcător şi glorios atunci când este împărţit cu restul echipei”, a declarat Aydin pentru CNN Money.

    Yemeksepeti, care înseamnă “coş de alimente” în turcă, este primul, lansat în 2000, şi cel mai mare site de livrare de mâncare din Turcia. Compania realizând tranzacţii de 3 milioane de dolari pe luna, conform Quartz. 

  • Operatorul de curierat Sameday Courier a raportat un profit de peste 100.000 de euro în primul semestru al anului

    Sameday Courier (simbol bursier SDAY) a anunţat un profit pentru primul semestru al acestui an de 488.000 lei (circa 111.000 euro), mai mare decât cel înregistrat în întregul an 2014 (aproximativ 102.000 euro).

    „Faţă de perioada similară din 2014, profitul din primul semestru  din 2015 este mai mare cu peste 30%. Abordăm însă rezultatul cu echilibru. Ţinând cont de mărimea companiei, astfel de variaţii nu sunt surprinzătoare, un ecart de ordinul zecilor de mii de euro în plus sau în minus fiind normal în acest context”, a declarat Octavian Bădescu, antreprenor şi fondator al Sameday Courier.

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri din primul semestru al anului curent, aceasta a atins valoarea de 4,41 milioane lei (aproximativ 1 milion de euro), în creştere cu 28% faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea cifrei de afaceri a provenit din toate liniile de business, ponderea cea mai mare fiind generată de curieratul local, cu precădere de cel cu livrare în aceeaşi zi. Acest segment al livrărilor same day a înregistrat cea mai mare creştere, cu aproximativ 45% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au mai crescut şi livrările neadresate, distribuţia de pliante ş.a.

    Potrivit managementului companiei, cele mai multe solicitări provin din domeniul medical, din segmentul de e-commerce, dar şi livrările neadresate din partea retailerilor. Peste 50% din volumul business-ului este realizat în Bucureşti. „După integrarea sistemului Lokko, am devenit numărul 1 in livrările instant pe componenta colaborării cu restaurantele care au externalizat acest serviciu şi cu agregatorii de food-delivery. Ca urmare, gestionăm sute de comenzi de acest tip zilnic”, a declarat Baltaru.

    Pentru acest an, managerii Sameday Courier estimează o creştere a cifrei de afaceri a companiei peste media pieţei, urmând să se atingă un volum între 2 şi 2,5 milioane euro şi o profitabilitate de două cifre. „Avem o ţintă legată de profitul din acest an, care să permită păstrarea anumitor resurse la nivelul companiei pentru a ne continua atât dezvoltarea, cât şi asigurarea unor servicii de o calitate superioară clienţilor noştri, precum şi recompensarea investitorilor cu dividende, având un randament semnificativ, cuprinse în marja de 5-10%”, a apreciat Bădescu.

    Acesta a subliniat că se va continua procesul de consolidare a companiei, în contextul în care există o presiune puternică pe preţ. „Din fericire, piaţa de curierat este în creştere, probabil că în acest an se va situa în jurul valorii de 350 milioane euro. Pe noi ne preocupă foarte mult deţinerea unor poziţii semnificative pe anumite nişe”, a punctat oficialul Sameday.

    a jumătatea lunii februarie a acestui an, Sameday a devenit primul operator românesc de curierat rapid listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. În prezent, acţiunile Sameday Courier se tranzacţionează la un preţ de 8,73 lei, capitalizarea bursieră a companiei care operează acest brand (Delivery Solutions SA) fiind de 8,73 milioane lei.

    „Capitalizarea bursieră se apropie deja de 2 milioane de euro. S-au tranzacţionat până în prezent acţiuni în valoare de peste 1 milion lei, ceea ce pentru o companie de dimensiunea noastră, pentru o piaţă la început de drum precum AeRO, pentru lichiditatea de pe BVB, pentru România si întregul ei context, nu este puţin lucru. Nu trebuie uitat că s-a câştigat şi din punctul de vedere al vizibilităţii şi al poziţionării – Sameday Courier fiind prima companie românească listată pe AeRO, dar şi primul operator de curierat listat pe o bursă din România. Şi nu în ultimul rând, s-a câştigat mult şi prin faptul că inclusiv colegi ai noştri au devenit investitori, cumpărând acţiuni ale companiei”, a spus Bădescu.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport (temperatură, securitate etc.), în puncte dificile, la ore prestabilite, transport de obiecte fragile şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • Sucevenii de la Symmetrica ţintesc o cifră de afaceri peste 77 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul anterior

    Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate şi cel mai mare producător de pe plan autohton, a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi, astfel, îşi menţine previziunile privind evoluţia business-ului în 2015. Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica mizează pe continuarea trendului ascendent raportat la jumătatea anului şi ţinteşte o creştere a cifrei de afaceri anuale cu circa 5%, până la peste 77 de milioane de lei (cca. 17,3 milioane de euro).

     „Primul semestru al acestui an a adus o intensificare a cererii pe segmentul rezidenţial şi acest lucru a avut un impact pozitiv în evoluţia afacerilor Symmetrica. Astfel, în perioada ianuarie – iunie am înregistrat un business de 28,6 milioane de lei (cca. 6,5 milioane de euro)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica.

    Potrivit lui Bobu, proiectele rezidenţiale au reuşit, în această perioadă, să compenseze lipsa investiţiilor în infrastructură. Acesta a subliniat, de asemenea, că proiectele private sunt cele care pot susţine piaţa locală de pavele în acest an deoarece previziunile arată că proiectele publice nu vor primi finanţare până în 2016 când România va putea accesa fondurile financiare din partea Uniunii Europene alocate pentru perioada 2014-2020. De altfel, Sebastian Bobu a mai subliniat că, la nivel de piaţă, principala problemă înregistrată în primul semestru a fost lipsa lichidităţilor, aspect provocat în special de întârzierea plăţilor din partea clienţilor privaţi sau bugetari.

    În ceea ce priveşte volumele raportate în prima jumătate a anului, Symmetrica a  livrat peste 1 milion de metri de produse atât către proiecte private, cât şi pentru lucrări de reabilitare a trotuarelor din Suceava, Comăneşti, Piteşti, Bacău, Fălticeni şi Mangalia. În plus, produsele companiei au fost implicate în amenajarea complexului de apartamente Olimp – Blaxy şi a acceselor auto pentru parcări publice din toate regiunile ţării. În ceea ce priveşte estimările privind volumul de produse ce va fi livrat până la finele anului, reprezentantul companiei afirmă că, odată cu inaugurarea noii linii de producţie a fabricii din Ciociu, Jud. Bistriţa-Năsăud, şi cu lansarea noilor game de produse, acesta ar putea atinge peste 2,7 milioane de metri.

    Symmetrica este o companie  românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile,într-o gamă variată de forme şi culori. Aceasta a fost înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (60% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (40% din acţiuni). Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012) şi Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012).

    Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market, parcări cu pavele ecologice în Bucureşti etc. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitatea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice din întreaga ţară. 

  • Circa 80% dintre angajatorii din sectorul financiar plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare

    78% dintre companii plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare ca urmare a condiţiilor dificile din piaţă, potrivit raportului privind remuneraţia executivilor din sectorul financiar realizat de Mercer, companie de consultanţă în resurse umane, parte din grupul Marsh & McLennan Companies.  

    Raportul din acest an analizează tendinţele din sectorul financiar referitoare la bonusurile oferite (fie anual, amânat sau pe termen lung), remunerarea compusă şi la indemnizaţiile acordate în funcţie de poziţia în companie. Sondajul a analizat practicile de remunerare din 55 de companii din sectorul serviciilor financiare la nivel mondial – bănci, asigurări şi alte companii care oferă servicii financiare, precum fondurile de investiţii.

    Cele mai comune modificări avute în vedere sunt consolidarea practicilor ce ţin de ajustarea bonusurilor de tip bonus malus şi clawback în funcţie de performanţă (47%), consolidarea legăturii dintre performanţă şi recompensare (44%) şi creşterea gradului de utilizare a criteriilor non-financiare în analiza performanţei (31%).

    Prin practica de bonus malus valoarea bonusului, odată comunicată angajatului, poate fi modificată în funcţie de evenimentele ulterioare comunicării, până în momentul acordării acestuia. Practica de tip clawback permite retragerea integrală sau parţială a bonusului care a fost deja acordat angajatului, de exemplu, pentru cazuri de neglijenţă gravă sau neconformitate.

    Potrivit lui Vicki Elliott, Partener Senior al Mercer, “Echipele de resurse umane şi comitetele responsabile de remunerare din sectorul serviciilor financiare trebuie să găsească modalităţi de a structura remuneraţia astfel încât să motiveze şi să reţină angajaţii performanţi, ţinând cont în acelaşi timp de cerinţele de reglementare şi de presiunile publice. Începând cu 2008, am observat o schimbare constantă în abordarea acestor practici salariale, companiile corelând tot mai mult bonusurile cu performanţa pe termen lung.”

    Aproape toate organizaţiile bancare amână o parte din remuneraţia variabilă pe care o acordă, în timp ce, în sectorul asigurărilor, jumătate dintre companii procedează astfel. Se observă o diferenţă între companiile europene versus cele nord-americane, în mare parte datorită reglementărilor mai stricte din UE. Doar 42% dintre companiile din America de Nord au astfel de programe comparativ cu Europa unde procentul ajunge la 86%.

    32% dintre companiile din Europa plănuiesc să crească utilizarea practicilor de tip bonus malus în 2015 versus 14% dintre companiile din America de Nord. Totuşi, 36% dintre companiile din America de Nord vor creşte utilizarea practicilor de tip clawback comparativ cu 32% dintre companiile europene.

    Aproape 75% dintre organizaţii au în acest moment un program de acordare a stimulentelor pe termen lung. Aceste stimulente sunt mai des întâlnite în sectorul asigurărilor (89%) decât în sectorul bancar (62%). Vicki Elliot spune: “Companiile înţeleg că este esenţial să conceapă un plan de utilizare a stimulentelor pe termen lung pentru a corela performanţa cu atingerea obiectivelor pe termen lung şi să nu se bazeze doar pe utilizarea remuneraţiei variabile amânate. De exemplu, dacă ar fi activ doar un plan de remuneraţie amânată şi nu ar exista şi un plan de bonusare anual sau nu s-ar practica o ajustare a bonusului în funcţie de rezultate, legătura cu performanţa pe termen lung ar fi mai slabă.”

    Cele mai multe organizaţii corelează performanţa non-financiară cu oferirea bonusurilor. Criteriile de conformitate şi de management al riscului sunt cele mai folosite în analiza non-financiară (64%). Majoritatea băncilor corelează aceste criterii cu programele de recompensare (85%). Indicii ce ţin de relaţia cu clienţii predomină în bănci (67%), însă sunt prezenţi şi în cadrul companiilor de asigurare (36%). Printre indicii luaţi în considerare în analiza performanţei non-financiare se numără şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor strategice şi la extinderea businessului, responsabilitatea socială sau managementul oamenilor.

    Potrivit lui Dirk Vink, consultant pe probleme de salarizare şi responsabil de acest raport “Trendul care se vede clar de când UE a introdus limitarea bonusurilor bancherilor este creşterea salariului de bază. Totuşi, scăderea stimulentelor variabile slăbeşte legătura dintre performanţă şi remunerare. Astfel, mereu va exista o sumă mai mică pentru plata bonusurilor care pot fi amânate şi deci aliniate cu orizontul de timp al riscurilor.” În România, compania Mercer este reprezentată de Marsh prin brandul Mercer Marsh Benefits.

     

     

  • O echipa de liceeni reprezintă România la finala europeană a competiţiei de antreprenoriat de la Berlin

    Echipa din România, formată din Vlad Dinu, Alin Ali Hassan, Dumitru Călin şi Elena Laura Codin, elevi la Colegiul Naţional I.L. Caragiale şi coordonaţi de profesoara Mihaela Găvănescu, va concura alături de echipe din 36 de ţări şi îşi va prezenta proiectul de business în faţa unui juriu format din personalităţi internaţionale din mediul de afaceri şi din cel academic.

    Tinerii s-au calificat la finala europeană câştigând faza naţională a competiţiei de antreprenoriat Junior Achievement, cu aplicatia SmartRead, un soft educaţional pentru smartphone ce îşi propune să revoluţioneze modul în care elevii învaţă şi profesorii predau.

    “Predatul şi învăţatul se fac în prezent într-un mod ineficient şi obositor – dar trăim în secolul XXI şi există extrem de multe tehnologii care pot îmbunătăţi experienţa elevilor şi a profesorilor la clasă. Prin SmartRead exact asta vrem să facem. Am folosit tehnologii extrem de noi, precum servicii cloud, tag-uri NFC, device-uri iBeacon şi le-am îmbinat cu metode de învăţare extrem de eficiente, precum SQ3R, creând o aplicaţie care le permite elevilor să înveţe într-un mod mai plăcut şi mai eficient, iar profesorilor să predea o lecţie mult mai bună, personalizată pe cerinţele fiecărei clase şi fiecărui elev”, a spus Vlad Dinu, unul dintre fondatorii start-up-ului.

    Printr-un sistem unic de intrebari si raspunsuri, aplicatia liceenilor ii ajuta pe elevi sa se evalueze si sa retina mai multe informatii din continutul unui manual sau al unei carti, prin intermediul unor teste la anumite puncte din carte. Aplicatia poate fi folosita pentru orice disciplina si le este utila si profesorilor, care pot obtine informatii detaliate despre modul in care elevii citesc, despre cei care inregistreaza cele mai bune rezultate, sau despre fragmentele care ii pun pe elevi in dificultate. Pe baza acestor rezultate, ei pot crea planuri personalizate de studiu si pot oferi clasei documente de lucru printr-un simplu click.

  • Softelligence: Până la sfârşitul anului, vom număra peste 100 de angajaţi

    Softelligence, companie specializată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii software de business, caută în următoarele luni ocuparea a minimum 25 de noi poziţii, estimându-se până la finalul anului un număr de peste 100 de angajaţi. În primele luni din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere accelerată, echipa dublându-se faţă de perioada similară din 2014.

    Cele mai multe poziţii vizează competeţe tehnice precum Java, .NET, JavaScript/angular.js, mărindu-se şi echipele de consultanţi tehnici şi ingineri Quality Assurance. Există oportunităţi de angajare şi în departamentele de vânzări, resurse umane şi marketing. Mai mult decât atât, alături de angajaţii cu experienţă, compania caută şi tineri pasionaţi de dezvoltare software, la început de carieră, pentru programe de internship şi practică plătite.

    În primul semestru din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere de 60% faţă de perioada similară din 2014, estimându-se pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 2 milioane euro.