BusinessMagazin

Tag: companie

  • ASTRA Asigurări intră în faliment. Decizia va afecta 4 milioane de asiguraţi

    Astra Asigurări, companie aflată în administrare specială, intră în faliment, informează B1 TV. Decizia aparţine Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a fost luată în urma unei şedinţe; concluzia celor de la ASF este că această companie nu se mai poate redresa.

    Decizia era aşteptată şi preconizată de luni bune, scriu cei de la B1 TV, în condiţiile în care era nevoie de 100 milioane de euro, suplimentare de capital, dar niciun investitor nu a dorit să se implice.

    Astfel, vorbim despre falimentul unei companii mari cu peste patru milioane de asiguraţi. În ceea ce îi priveşte pe aceştia, banii vor fi daţi înapoi dintr-un fond de garantare, potrivit sursei citate.

  • ASF anunţă azi la ora 15:00 soarta Astra Asigurari

    Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a trimis azi de dimineata o invitatie catre presa la o conferinta care avea ca subiect situatia companiei Astra Asigurari, aflata in administrare speciala. Conferinta va avea loc la ora 15:00.

    Astra trebuia sa atraga un investitor strategic care sa aduca 425 milioane de lei la capital, insa procesul de majorare s-a incheiat pe 19 august cu un esec. La inceputul saptamanii ac]ionarii majoritari ai Astra au anuntat ca ar aduce banii necesari, dar cu anumite conditii: revocarea administrarii speciale, aprobarea preluarii AXA [i anularea unei decizii ASF privind limitarea subscrierilor.

    Este putin probabil ca ASF sa accepte toate cele trei propuneri ale actionarilor, avand in vedere ca cel putin in cazul revocarii administrarii speciale, masura ar fi ilegala, in conditiile in care Astra nu indeplineste cerintele minime de solvabilitate.

  • Google contraatacă: YouTube lansează propria platformă de video streaming

    După ce Google a eşuat să cumperere serviciul de video-streaming, Twitch, compania s-a îndreptat spre propria ogradă şi a promis să incorporeze în YouTube o platformă de difuzare de jocuri video în direct.

    Această platformă va exista separat de YouTube, se numeşte YouTube Gaming şi va intra în competiţie directă cu Twitch, companie cumpărată în urmă cu un an de Amazon pentru 970 de milioane de dolari.

    Serviciul YouTube Gaming va găzdui fluxuri live a mii de canale de gaming, însă platforma serveşte şi ca punct de colectare a conţinutului de gaming de pe YouTube, astfel încât utilizatorii să gasească mai repede conţinutul.

    YouTube Gaming promite să fie cel mai mare competitor al Twitch.tv, în prezent cea mai importantă platformă de difuzare de jocuri video în streaming, la nivel internaţional.

    Twitch are peste 55 de milioane de utilizatori în fiecare lună, care se uită la părţi din diferite jocuri difuzate live şi comentează performanţa jucătorilor. De asemenea, Twitch difuzează competiţii de jocuri video.

  • Chirurgul care vinde încălţări de 30 de milioane de lei

    Victor Tighinean are 46 de ani, este medic chirurg şi a înfiinţat încă din perioada rezidenţiatului o afacere în retailul de încălţăminte de import, ca francizat al companiei daneze Ecco. Cu patru ani în urmă, Ecco a preluat operaţiunile locale, iar Tighinean a rămas la conducerea firmei. Afacerile au crescut an de an cu procente de două cifre, dar medicul-antreprenor-executiv spune că România are un mare dezavantaj: numărul mic de turişti.

    Păi ce legătură este între numărul de turişti şi vânzările de pantofi?, pare întrebarea firească, cu un răspuns nu foarte evident. Multe magazine Ecco din capitale europene se bazază pe vânzările generate de turişti, pentru că un număr însemnat de călători, odată ajunşi în concediu, constată că nu au încălţăminte confortabilă şi sunt nevoiţi să cumpere, explică Tighinean. „Ca ritm de creştere a afacerilor, suntem peste evoluţiile din alte ţări, dar pe de altă parte şi nivelul vânzărilor este mai mic”, spune Tighinean, pe a cărui carte de vizită este trecută funcţia de managing director. Valoarea medie a bonului de cumpărături este de 100-110 euro, „trafic avem destul, problema este rata de conversie care se plasează în jurul a 5%, în vreme ce pe alte pieţe este de peste două ori mai mare. Dovadă că rulajele din perioadele de vânzări cu discount sunt comparabile cu volumele vândute în perioada octombrie-decembrie; în ultimele trei luni din an se realizează circa 40% din valoarea vânzărilor.”

    Absolvent al Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, Tighinean a constatat, pe când era rezident, că nişa de încălţăminte sanitară nu era acoperită. Aşa a prins contur ideea unei afaceri, iar franciza Ecco s-a potrivit mănuşă pe intenţiile care i se conturaseră în minte la acel moment. Prin urmare, în 2004 a deschis primul magazin Ecco de pe piaţa locală, la Cluj, într-un spaţiu stradal; ulterior, acesta a fost relocat şi „în locul nostru funcţionează acum un magazin cu produse second‑hand”. Afacerile au crescut an de an, iar după şapte ani de prezenţă în sistem franciză, firma-mamă a decis să preia operaţiunile pe plan local.

    Din 2007, Victor Tighinean, care şi-a păstrat funcţia de conducere a afacerii Ecco, coordonează activitatea de la Cluj-Napoca, acolo unde se află şi acum sediul central al companiei. În afacere mai este implicată şi sora sa, care deţine funcţia de director economic, iar antreprenorul-executiv spune că dacă nu ar fi intrat în afaceri i-ar fi plăcut să profeseze în domeniul pentru care s-a pregătit.

    Sub conducerea medicului afacerist, reţeaua a ajuns la 25 de magazine, cel mai recent deschis, în vara acestui an, fiind spaţiul de pe Calea Dorobanţi, din Capitală. Bucureştiul este, de fapt, şi locul în care se află cele mai multe magazine Ecco pe plan local: 11. Cel mai recent deschis magazin Ecco are o suprafaţă de 88 mp, iar bugetul de investiţii a fost de 100.000 de euro. Retailerul mai are alte două spaţii stradale, deschise la Braşov şi Sibiu, de circa un an fiecare, iar despre evoluţia lor Tighinean spune că „este OK, sunt optimist”, fără a oferi mai multe detalii.

    Despre planurile pe care le mai are pentru anul în curs, managerul Ecco Shoes România afirmă că intenţionează să inaugureze cel puţin încă două magazine, dintre care unul la Timişoara, iar altul la Bucureşti; pentru asta, dar nu numai, Tighinean călătoreşte săptămânal fie prin ţară, fie peste hotare. La plusuri se aşteaptă şi de la vânzările din mediul online, magazinul virtual lansat în urmă cu trei ani urmând să ajungă anul acesta la vânzări de circa 1 milion de euro, faţă de încasările anului trecut, care s-au plasat la 700.000 de euro. În total, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs, deopotrivă pentru magazinele fizice, dar şi pentru cel virtual, ar urma să ajungă anul acesta la 30 de milioane de lei, în creştere cu circa 25% faţă de anul trecut, când s-a plasat la 23,4 milioane de lei.

  • Alfabetizarea internetului. Google se transformă şi îşi extinde ambiţiile în mai multe domenii

    Google a devenit, de când a fost lansat, în 1998, mai mult decât un motor de căutare, compania extinzându‑şi ambiţiile în mai multe domenii. Astfel am ajuns să vorbim de maşini fără şofer realizate de Google, despre programul de prelungire a vieţii omeneşti sau despre casele pline cu gadgeturi inteligente, conectate la internet, realizate de Nest.

    Afacerile gigantului au devenit atât de diversificate, încât această restructurare a venit într-un mod firesc.
    Google nu este o companie convenţională. Larry Page a spus asta în 2004 când compania s-a listat la bursă şi a repetat aceeaşi propoziţie pe 10 august 2015, când a anunţat restructurarea sub umbrela unei companii-mamă, Alphabet. „Ce este Alphabet? Este în principal o colecţie de companii, dintre care cea mai mare este, evident, Google. Acest nou Google este un pic mai mic, pentru că nu va mai include companiile al căror business se îndepărtează de principalele noastre produse online şi care se vor regăsi în schimb în Alphabet“, a spus Page. El va fi CEO-ul companiei, Sergey Brin preşedinte şi Eric Schimdt preşedinte executiv.

    De ce Alphabet? „Ne-a plăcut numele de Alfabet pentru companie deoarece înseamnă o colecţie de litere care formează limbajul, una dintre cele mai importante descoperiri ale omenirii. De asemenea, ne-a plăcut şi pentru că reprezintă Alpha-bet (Alpha este o investiţie care returnează mai mulţi bani decât a fost prevăzut), lucru la care ţintim“, a spus Page.

    Produsele cu care majoritatea dintre noi interacţionăm vor rămâne tot sub marca Google (indiferent că vorbim de căutare, reclame, YouTube, Gmail sau Android), companie ce va fi condusă de Sundar Pinchai. Indianul în vârstă de 43 de ani, care în urmă cu 22 de ani sosea în Statele Unite pentru a-şi începe studiile la Stanford, a devenit, după o carieră de 11 ani în cadrul Google, cel mai puternic om din companie, sub supervizarea Alphabet, condus de trioul Page, Brin şi Schimdt.

    Celălalte componente ale vechiului Google vor deveni companii de sine stătătoare, sub umbrela Alphabet, desigur. Google X, Fiber, Calico, Nest, Sidewalk, Google Capital şi Google Ventures vor exista separat de Google, fiecare având la conducere propriul CEO. Acest tip de conducere este, de cele mai multe ori, asemănat cu conglomeratul de firme al lui Warren Buffett, Berkshire Hathaway.

    Întrebarea este cât de separate vor fi aceste companii. Cât de mult vor colabora? O echipă de la Google X a inventat un sistem numit Google Brain, iar acesta a fost folosit de Android pentru recunoaşterea vorbirii, pentru căutarea de fotografii pe GoogleĂ şi pentru recomandările de clipuri de pe YouTube. Acelaşi process se va repeat şi pe viitor sau CEO-ul Google X va avea putere de decizie mai mare? Probabil că Page şi Brin or să stea cu ochii pe toate diviziile Alphabet sau poate cei doi or să aibă o abordare mai relaxată, astfel încât cei doi să se concentreze pe „the big picture“, cum zic americanii. Rămâne de văzut.

    Odată cu această mişcare o să dispară şi întrebările legate de activitatea companiei. „Dar Google de ce face maşini fără şofer, ce treabă are biochimia cu motorul de căutare?“ Alphabet poate să se extindă în ce domenii doreşte, fără a oferi o explicaţie în plus. De asemenea, Alphabet va informa investitorii asupra modului cum se cheltuiesc banii. „Oamenii vor putea vedea mai clar cum arată diferitele ramuri ale businessului Google“, a spus Colin Gillis, analist la BGC Partners, pentru publicaţia The Guardian. Astfel publicul va putea vedea mai uşor câti bani face motorul de căutare şi ce pierderi are un produs experimental, de exemplu. „Ne vom asigura că vom avea un CEO extraordinar pentru fiecare business, căruia îi vom stabili pachetul de compensaţii. În plus, odată cu această nouă structură, avem în plan să implementăm o nouă raportare segmentată începând cu al patrulea trimestru: rezultatele Google vor fi publicate separat de cele ale altor businessuri din cadrul Alphabet“, a declarat Larry Page.

    În viitor, Alphabet Inc. va înlocui la tranzacţionare Google inc şi toate acţiunile Google se vor converti automat (unu la unu) în acţiuni Alphabet. Analiştii susţin că această restructurare ar ajuta compania şi pe bursă deoarece acele proiecte îndrăzneţe (moonshots – ţintă spre Lună) care fac deliciul dependenţilor de tehnologie, dar care adeseori i-au frustrat pe investitori, precum ochelarii Google Glass sau maşina fără şofer, nu vor mai avea un impact direct asupra preţului acţiunilor deoarece Google X, compania care se va ocupa de asemenea proiecte, este diferită de motorul de căutare, motorul de făcut bani.

    Poate sunteţi curioşi să vedeţi noua pagină Alphabet sau noul logo (care a fost lansat la o săptămână după ce a fost anunţată înfiinţarea companiei). Ei bine, nu o să daţi de site la adresa alphabet.com sau abc.com, ci pe abc.xyz. Da, acela este un domeniu, unul pe care Google l-a făcut faimos peste noapte. Şi faptul că Google nu a cumpărat încă site-ul televiziunii americane (ABC) sau site-ul alphabet.com, o subsidiară a BMW, care vinde şi închiriează maşini, arată că gigantul internetului intenţionează să rămână unde este. Cum Google este un trendsetter (în mod normal cam 3.000 de domenii sunt înregistrate pe xyz în fiecare zi, după anunţ 10.000 de domenii au fost înregistrate, a spus Daniel Negari, CEO-ul xyz, pentru Wired), s-ar putea ca în anii următori să scriem, tot mai des, xyz în loc de com.

    „Acestă schimbare le permite altor branduri Google să crească. Într-o lume în care totul devine mai mic, Google devine mai mare şi mai complicat“, a spus Josh Feldmeth, şeful Interbrand în America de Nord, companie de managment de brand, pentru Financial Times.

    Cu Alphabet la conducere, Google va funcţiona ca şi până acum, cu Sundar Pinchai la cârmă, iar Page şi Brin se vor concentra mai mult pe acele „moonshots“, proiectele inovatoare. Vorbind de această restructurare, Larry Page a spus: „În tehnologie, unde ideile revoluţionare sunt cele care determină noile mari arii de creştere, trebuie să fii un pic mai puţin confortabil pentru a rămâne relevant“. Să fie acest rebranding o mişcare revoluţionare, o schimbare majoră? Până acum a funcţionat, rămâne de văzut pe mai departe.

  • Anunţul care ar putea îngropa Apple. Toţi oamenii care au cumpărat iPhone 6 ar putea avea această problemă

    Apple a confirmat că una din piesele ce alcătuiesc camera foto pentru iPhone 6 Plus poate ceda în anumite cazuri, scriu cei de la Market Watch. Această defecţiune va afecta calitatea imaginilor, făcându-le neclare.

    Unităţile cu această problemă au fost comercializate în perioada septembrie 2014-ianuarie 2015, iar compania a anunţat că va înlocui gratuit camerele celor care solicită acest lucru. Pentru a verifica dacă dispozitivul se încadrează în categoria respectivă, posesorii de iPhone pot intra pe site-ul Apple, la secţiunea dedicată.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015, în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, datorită vânzărilor noilor modele de iPhone-uri lansate în luna septembrie a anului trecut.

    Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie 2014 au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei.

  • Se ia ŞPAGĂ la Compania de Drumuri? Răspunsul SURPRINZĂTOR al şefului CNADNR

    Confruntat cu acuzaţii din partea unor angajaţi ulterior suspendaţi, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a vorbit într-un interviu acordat gândul despre oamenii din companie care fură, ca “să nu ne ferim de verb”, şi despre măsurile care fost luate împotriva acestora. Reacţia lui vine după ce un fost director din CNADNR, Liviu Costache, a declarat că foarte mulţi bani au intrat în buzunarul angajaţilor, iar şoferii care au plătit, de-a lungul anilor, taxe de pod peste Dunăre la Giurgiu, Feteşti sau la Giurgeni – Vadu-Oii au fost păcăliţi, primind bonuri fiscale false. Metoda a fost descoperită comparându-se imaginile de la camerele de supraveghere, pe care pot fi identificate numerele de înmatriculare ale maşinilor, cu înregistrările din sistemul CNADNR, unde plăţile nu se regăsesc.  

    Se ia ŞPAGĂ la Compania de Drumuri? Răspunsul SURPRINZĂTOR al şefului CNADNR

     

  • El este unul dintre oamenii care stabilesc iniţiativele strategice pentru operaţiunile fixe şi mobile ale Telekom România

    Iulian Tudorache este din 2013 unul dintre oamenii care trasează drumul grupului de companii Telekom România, stabilind care sunt iniţiativele strategice pentru operaţiunile fixe şi mobile şi cum trebuie implementate acestea pentru a obţine rezultatele stabilite.

    El este direct implicat în programe de anvergură de pe piaţa telecom, dar şi de pe alte segmente. În plus, din acest rol asigură şi Managementul Performanţei, supervizează şi propune modalităţi de îmbunătăţire a implementării iniţiativelor strategice în cadrul organizaţiei.

    Responsabilităţile lui Iulian Tudorache includ, pe lângă analiza şi interpretarea tendinţelor industriei care stau la baza orientării strategice a companiei, şi coordonarea şi supervizarea comunicării direcţiilor strategice, atât intern, către angajaţii companiei, cât şi extern, către partenerii acesteia, pentru a asigura consistenţă şi coerenţă în stabilirea obiectivelor şi a viziunii organizaţiei. Îi place să spună că una dintre preocupările sale este ca, dincolo de programele de strategie şi îmbunătăţirea performanţei, oamenii din companie să înţeleagă  concret cu ce contribuie fiecare dintre ei la implementarea strategiei grupului.

    Iulian Tudorache are o vastă experienţă în dezvoltarea şi implementarea proceselor şi instrumentelor specifice de management al performanţei, incluzând raportare şi bugetare, standardizare indicatorilor de performanţă, control financiar şi comercial, acumulată în cei peste 10 ani petrecuţi în cadrul Telekom România (anterior Romtelecom). Anterior, Iulian Tudorache a ocupat poziţii ca performance management director, commercial controller general manager, budgeting & reporting manager.

    Iulian Tudorache este licenţiat în Economie al Academiei de Studii Economice, Bucureşti, şi deţine un Executive MBA de la Central European University Business School, precum şi multiple certificări, printre care şi una Cisco. 
     

  • Genpact caută 400 de oameni pentru birourile din Cluj şi Bucureşti

    Furnizorul de servicii de outsourcing Genpact, care a ajuns la 2.600 de angajaţi în România, vrea să recruteze încă 400 de oameni pentru centrele deţinute în Cluj-Napoca şi Bucureşti. Genpact caută în principal studenţi sau proaspăt absolvenţi de facultate, vorbitori de limbi străine europene, iar domeniile pentru care compania recrutează sunt finanţe-contabilitate, servicii resurse umane, servicii IT, achiziţii şi servicii clienţi.

    „În prezent avem 1.950 de angajaţi în centrul din Bucureşti şi 650 de oameni în centrul din Cluj-Napoca. Planurile noastre sunt de creştere, astfel că avem în acest moment 400 de noi joburi disponibile“, au declarat pentru ZF Transilvania oficialii companiei Genpact România.

    În prezent, salariul pe care îl primeşte o persoană când se angajează într-un centru de servicii de tip business process outsourcing sau într-un call center este de circa 1.000-1.200 de lei net pe lună, la care se adaugă un bonus de activitate de 30-40% din salariul net lunar, în funcţie de performanţa individuală, potrivit datelor din piaţa de recrutare.

  • Cum e viaţa în Silicon Valley de România

    „ – Aveţi două minute libere?
    – Două minute libere mai am în martie, anul viitor.“

    Răspunsul îi aparţine lui Ştefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care, alături de doi prieteni, într-un apartament cu un fax şi 50 de dolari, a construit în zorii capitalismului Energobit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganţi internaţionali. Gadola este din Cluj. tot de acolo este şi Banca
    Transilvania, afacere antreprenorială şi ea, devenită a treia cea mai puternică din sistem. Tot în Cluj s-au creat şi cele mai multe locuri de muncă pentru IT-işti, chiar în plină criză, şi tot aici sunt cele mai multe firme înregistrate din România, după Bucureşti.

    Dar de la Cluj nu vine doar businessul, ci vine şi ritmul. La festivalul Untold, revelaţia acestei veri, au venit 240.000 de oameni care nu au stat decât un minut la coadă la bere. În Bucureşti, la Robbie Williams, s-a stat cu orele. Clujul este şi Capitala Europeană a Tineretului în 2015, iar pe străzi sunt doar 1.000 de câini fără stăpân. Clujenii chiar nu prea mai au două minute libere.

    „Să le structurăm un pic“, îmi spune calm Ştefan Gadola când îl întreb ce anume se întâmplă în Cluj, de oraşul a ajuns pe buzele tuturor. „Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Aşa au fost învăţaţi“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susţin declaraţiile pentru că în 2015 au fost înfiinţate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel naţional.

    Este ceva în ADN-ul locuitorilor Clujului? Gadola nu intră în foarte multe detalii, dar cert este că imediat după ’90 şi până la începutul anilor 2000 Clujul a avut la nivel politic un sistem mai puţin primitor cu investitorii străini, concentrat mai ales pe o atitudine proromânească, dacă aşa poate fi caracterizat mandatul lui Gheorghe Funar. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timişoara lucrurile erau mai comode, au venit multinaţionalele, dar noi a trebuit să ne descurcăm, aşa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.

    Statisticile arată că „treaba“ a fost destul de serioasă. Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua ca mărime este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este şi EnergoBit, compania care i-a sedus atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat.

    În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme îşi aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după Bucureşti. Mai mult, Clujul este al treilea judeţ din România în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după Bucureşti şi Timiş.

    Cea mai mare companie din Cluj este MOL, filiala locală a grupului petrolier ungar cu acelaşi nume, un business de circa un miliard de euro, cu 200 de benzinării şi cu un apetit de extindere semnificativ. „Grupul MOL a decis în urmă cu peste 20 de ani, în 1993, extinderea regională în România“, spune Kinga Daradics, country chairman al MOL România. Sediul companiei a rămas de peste 20 de ani la Cluj şi cel mai probabil tot acolo va rămâne în contextul în care mediul de business este puţin diferit faţă de cel din Bucureşti, după cum spune Daradics.

    Gadola crede că a contat mult şcoala „foarte bună“, vârful de lance al învăţământului clujean fiind Universitatea Babeş-Bolyai.

    „Clujul este un centru al Transilvaniei, iar tinerii au fost atraşi de ceea ce este nou. Sunt peste 100.000 de studenţi. Toamna, Clujul devine sufocant“, mărturiseşte Gadola.

    Tocmai acest miez de tinereţe şi curiozitatea pentru tot ce este nou au transformat Clujul în ultimii ani
    într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câştigă teren anual. Statisticile vin din nou să confirme tendinţa.

    Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de softişti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi“. Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 24 august.