BusinessMagazin

Tag: companie

  • Anunţul făcut de Wizz Air: adaugă două curse suplimentare de pe aeroportul din Bucureşti

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat că va suplimenta frecvenţa curselor de la Bucureşti la Londra Luton cu încă două zboruri pe săptămână începând cu 20 mai 2016. Numărul săptămânal de curse dintre cele două capitale va ajunge astfel la 25.

    Totodată, compania va muta zborurile de pe aeroportul Lübeck la Hamburg, aflat în apropiere, şi va continua să ofere servicii low-fare spre nordul Germaniei. Din cauza problemelor financiare constante ale aeroportului Lübeck, Wizz Air va muta trei zboruri la aeroportul Hamburg începând cu 17 aprilie. Odată cu relocarea la Hamburg, Wizz Air va continua să ofere curse între regiune şi Gdansk cu 4 zboruri/săptămână şi către Skopje şi Kyiv cu două zboruri săptămânale.

    Compania low-fare a mai anunţat şi o nouă rută de la Sofia la Copenhaga, care va fi operată de trei ori/săptămână începând cu 13 iunie.

    “Nordul Germaniei este o piaţă foarte importantă pentru Wizz Air şi am constatat că un procent mare dintre pasagerii noştri călătoresc din sau spre locuri mai apropiate de Hamburg decât de Lübeck. Această mutare la Hamburg, al doilea cel mai mare oraş din Germania, va oferi şi mai multe beneficii pasagerilor noştri şi va susţine dezvoltarea economiei. Totodată, continuăm să creştem pe seama succesului nostru din Sofia cu o nouă destinaţie şi cu tarife scăzute în fiecare zi”, a declarat Gyorgy Abran, Chief Commercial Officer Wizz Air.

  • Reaşezarea Uniqa

    De când am plecat din Austria, am fost chemat mereu pentru situaţii dificile, pare să fie o abilitate specială a mea“, glumeşte la un moment dat în timpul interviului Franz Weiler, executivul austriac aflat de anul trecut la cârma grupului Uniqa Asigurări. Compania pe care o conduce a înregistrat anul trecut o valoare a primelor brute subscrise de 363 de milioane de lei, plasându-se pe locul zece în topul asigurătorilor generali de pe piaţa locală, ce formează o piaţă de 7 miliarde de lei, potrivit celor mai recente informaţii publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Potrivit aceleiaşi surse, piaţa asigurărilor din România a urcat anul trecut cu 8,2%, până la 8,75 miliarde de lei, aceasta fiind prima creştere înregistrată după nouă ani de scăderi. Totuşi, faptul că o pondere de peste 47,5% din totalul asigurărilor generale a fost deţinută de asigurările auto obligatorii nu aduce perspective favorabile asigurătorilor, care blamează această linie de asigurare din cauza pierderilor generate de aceasta. Situaţia de pe piaţă s-a reflectat de-a lungul timpului în rezultatele companiei austriece care, din 2009, a func-ţionat numai doi ani pe profit, astfel că pierderile agregate din această perioadă au fost de 200 milioane de lei.

    Austriecii au adus constant bani la capital, iar în raportul din 2013 scriau că piaţa românească este singura dintre cele pe care operează de a cărei performanţă sunt nemulţumiţi. „Nu sunt din Viena, de unde vin majoritatea austriecilor, ci din Salzburg, unde mi-am început şi cariera, într-o companie din acest oraş“, povesteşte Weiler despre începuturile carierei sale în industria asigurărilor, în anii’ 80. A trecut ulterior la o companie mai mare, care deţinea o treime din piaţă, concentrată pe asigurările de viaţă, apoi, în urma unei fuziuni în care compania a devenit membră a Uniqa, a început să lucreze în cadrul acestui grup. După ce Uniqa s-a lansat la nivel internaţional, s-a oferit voluntar pentru o misiune în Croaţia, unde se afla o „entitate cu probleme“, la depăşirea cărora spune că a ajutat. După Croaţia, a devenit CEO al filialei din Serbia, în Belgrad.

    Grupul achiziţionase acolo o companie la dezvoltarea căreia a lucrat timp de opt ani, până la sosirea în România, pe 29 mai 2014, dată pe care şi-o aminteşte cu precizie. Dezvoltarea companiei din Serbia – într-o piaţă a asigurărilor de 5-600 de milioane de euro şi circa opt milioane de locuitori – a urmat un parcurs în care a trecut de la a fi un jucător mic şi nesustenabil în piaţa de asigurări generale până la o poziţie în top cinci competitori pentru produsele de retail de bază. A fost printre cele mai mari provocări ale carierei sale, spune Weiler, care consideră că operarea unei companii într-un mod care să nu depindă de o singură persoană ar trebui să fie targetul oricărui CEO. În România, unde a lucrat mai întâi ca vicepreşedinte responsabil cu vânzările, şi-a propus acelaşi lucru, la un nivel diferit, ţinând cont de dimensiunile pieţei. Franz Weiler vrea să construiască şi aici un sistem de management distribuit, nu al unui CEO care să fie „cel mai deştept dintre toţi“, care să permită construirea unei imagini impecabile pentru companie. „Trebuie ca experţii să conducă afacerea cu un nivel ridicat de expertiză şi de etică, de standarde morale, axat pe clienţi, dar ţintind totuşi obiectivul final al companiei, profitul. Obiectivul investitorilor noştri este să generăm profit, dar contează foarte mult şi cum facem asta, nu vrem să generăm profit cu orice preţ, ci să avem anumite standarde.“

    În acest context, Weiler a impus anul trecut o strategie clară pentru companie. „Vrem să ştim ce se va întâmpla peste cinci-zece ani, care este direcţia în care mergem şi am setat câteva reguli. Am luat decizii referitoare la cum să ne distribuim produsele, pe care produse am vrea să le distribuim, la ce preţ şi la ce nivel al serviciilor, iar pe clienţi trebuie să îi câştigăm prin încrederea în calitate, nu vom fi niciodată cei mai ieftini de pe piaţă pentru că vrem să oferim valoare în schimbul banilor“, descrie CEO-ul Uniqa Asigurări strategia pe care o derulează de anul trecut.

    Concret, compania şi-a propus o nouă politică de subscriere pe piaţa locală care constă în reducerea semnificativă a expunerii pe clasele auto şi mai mult business pe proprietăţi, sănătate şi viaţă. Această decizie s-a reflectat în cifrele companiei, care a înregistrat anul trecut venituri de circa 360 de milioane de lei, în scădere faţă de anul anterior, când compania a subscris prime de 412 milioane de lei.

    „În cele din urmă, am înregistrat un mic profit de circa 2 milioane de lei, susţinut de o construcţie favorabilă de reasigurare. Aşteptăm să fim din nou pe profit anul acesta, dar câteodată nu poţi să prezici cererile de soluţionare de daune, dacă acestea nu vor fi catastrofale, ar trebui să încheiem anul cu un rezultat pozitiv.“ În ce priveşte compania de asigurări de viaţă, Weiler spune că aceasta a adus în cele din urmă volumele de prime brute subscrise propuse, mai ales datorită colaborării bune cu banca. Anul acesta se vor concentra pe livrarea de produse noi şi servicii mai bune pentru clienţi şi crede că, dacă anul trecut au avut un rezultat negativ, în 2016 vor deveni profitabili şi cu această companie.

  • International Insurance Consortium vrea să preia Carpatica Asig

    International Insurance Consortium din Olanda a ajuns la o înţelegere cu proprietarii companiei de asigurări Carpatica Asig, aflată în procedură de rezoluţie sub administrarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor, fondul de investiţii urmând să preia asigurătorul român.

    Tranzacţia este însă condiţionată de avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “Intenţia este de a parafa tranzacţia înainte de venirea verii, în funcţie de aprobarea reglementatorului”, a transmis International Insurance Consortium.

    “International Insurance Consortium (IIC), o companie cu sediul în Olanda focusată pe companiile de asigurări din Europa de Est şi Sud-Est, a semnat o înţelegere cu proprietarii companiei de asigurări Carpatica Asig privind transferul a 100% din acţiunile Carpatica Asig către IIC.
    IIC crede în potenţialul de creştere al companiei şi al pieţei româneşti, în general”, a transmis fondul International Insurance Consortium.
    Jacob Westerlaken, managing director of IIC, exprimă intenţia de a capitaliza adecvat compania, după primirea tuturor aprobărilor necesare.

    Carpatica Asig a eşuat iniţial să atragă un investitor în acţionariat în termenul dat de ASF, de aceea a intrat în rezoluţie la începutul acestui an. Fondul de Garantare a Asiguraţilor a devenit noul administrator temporar al Carpatica Asig, după ce Consiliul ASF a decis sancţionarea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai conducerii executive a societăţii cu retragerea aprobării.

    Carpatica Asig se află sub atenta supraveghere a ASF din luna aprilie 2014, când a fost pusă în redresare financiară.

  • Porsche caută 25 de ingineri software pentru un centru de dezvoltare din Cluj

    Compania Porsche Engineering România, filiala locală a gigantului german Porsche, deschide la Cluj-Napoca un centru de devoltare software în domeniul auto, unde vor lucra 25 de oameni până la finalul anului.

    Compania Porsche En­gi­ne­ering România SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, a fost înfiinţată în luna sep­tem­brie a anului trecut.

    „Prin intermediul noii re­pre­zentanţe din Cluj, acti­vitatea de dezvoltare este con­centrată în con­tinuare în mod con­sec­vent asupra auto­vehiculului viitorului. Clujul va contribui la susţi­ne­rea pro­cesului de di­gita­lizare a auto­vehi­cu­lului de către firma noastră“, a de­clarat Malte Rad­mann, pre­şe­dintele consiliului de ad­mi­nistraţie al Porsche En­gine­ering.

    Pentru a creşte gradul de digitalizare al automobilelor Porsche, compania are nevoie de ingineri software de primă clasă, iar Clujul nu duce lipsă de experţi în acest domeniu. Tot legat de această ştire site-ul Autoevolution.com anunţă că cei de la Porsche vor plăti bonusuri între 8.911 şi 15.600 de euro angajaţilor săi pentru realizările din cursul anului financiar 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • IKEA recheamă bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM

    Compania IKEA le recomandă clienţilor care au cumpărat o bază de lampadar sau de veioză GOTHEM să nu o mai folosească şi să o aducă la magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs.

    IKEA recheamă toate bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM din cauza riscului de şoc electric, după ce doi clienţi şi un angajat IKEA au identificat cabluri deteriorate în interior. Nu au fost raportate cazuri de accidentări, însă cele trei persoane au observat cum cablurile deteriorate pot cauza încărcarea electrică a bazei de metal şi pot afecta siguranţa consumatorilor.

    Produsele au fost retrase de la vânzare încă din luna februarie 2016, iar compania IKEA a iniţiat imediat o investigaţie internă pentru a descoperi cauza problemei.

    În urma investigaţiei, a rezultat faptul că în timpul asamblării cablurile din interior au fost răsucite şi posibil deteriorate. Cablurile rupte pot cauza încărcarea electrică a bazei de metal.Prin urmare, compania revizuieşte rutinele de asamblare şi metodele de testare din faza de producţie pentru a se asigura că produsele vor putea fi folosite în siguranţă.

    Chiar dacă produsul funcţionează corect, Compania IKEA le recomandă tuturor clienţilor care au o bază de lampadar sau de veioză GOTHEM să nu o mai folosească şi să o returneze în magazinul IKEA unde vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs.

    Bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM au fost vândute în toate ţările în care se află magazine IKEA din octombrie 2015.

    În magazinul IKEA din Bucureşti au fost vândute două tipuri de produse GOTHEM:

    • 35 de baze de lampadar GOTHEM, la preţul de 185 lei cu următorul cod de produs: 803.030.41
    • 45 de baze de veioză GOTHEM, la preţul de 89,90 lei cu următorul cod de produs: 603.030.37
     

  • Tânărul de 36 de ani care şi-a făcut cea mai mare agenţie de turism online din România

    Daniel Truică este managing partner al Vola, cea mai mare agenţie de turism din online-ul românesc,  şi eroul unei poveşti de care România avea nevoie în ecosistemul antreprenorial.

    Doar în România, Vola.ro a vândut anul trecut bilete de avion, vacanţe, city break-uri şi alte servicii turistice care au însumat 42,47 milioane euro (echivalentul a 188,8 milioane lei), aceasta reprezentând o creştere de peste 54% faţă de anul 2014, când platforma online înregistra o cifră de afaceri de 27,51 milioane euro (122,3 milioane lei). Astfel, Vola.ro a încheiat cel mai bun an de până acum şi îşi păstrează poziţia de lider în rezervări turistice online în România.

    „Anul 2015 a fost cel mai bun an de până acum, pentru că am făcut cele mai îndrăzneţe lucruri de până acum. Am ieşit din zona de performance marketing şi am derulat primele campanii TV din istoria Vola.ro, am lansat produse unice pe piaţa din România. Aş spune că succesul înseamnă câteodată să ieşi din zona ta de confort”, a declarat Daniel Truică, managing partner şi unul dintre fondatorii Vola.ro.

    Fondată în 2007 de Daniel Truică împreună cu doi parteneri polonezi, Vola.ro s-a concentrat iniţial doar pe vânzarea biletelor de avion. Ulterior, portalul şi-a diversificat oferta, adăugând toate serviciile conexe călătoriilor: hoteluri, asigurări medicale, închirieri maşini, servicii corporate şi pachete (zbor + hotel) de tip city break şi vacanţă. Totul a început cu doi angajaţi şi un sediu de 50 de metri pătraţi, iar acum compania a ajuns la o cifră de afaceri de 42-44 de milioane de euro în 2015, adică o creştere de peste 50% faţă de anul trecut.

    Când s-a întors din Statelu Unite, unde plecase cu o bursă, Daniel Truică a ajuns şi pe la bunica din partea tatălui, undeva pe malul Dunării. Străbătuse America de două ori cu maşina, pe diagonală, din New York până în California. „M-a luat un unchi şi am fost să ne plimbăm pe malul Dunării. Ne-am uitat împreună în zare, vedeam staţia de epurare construită de Ceauşescu şi acum abandonată, în stânga, blocurile comuniste ale bulgarilor pe malul celălalt, apa murdară, de culoare cenuşie… şi unchiul zice: «Nepoate, au americanii ăştia aşa ceva?» Iar eu i-am răspuns: «Nu, unchiule, au multe, dar nu au Dunărea»”.

     Am stat doi ani în Statele Unite, când aveam 20-21 de ani. După care m-am întors în ţară şi am fondat IQads, un portal despre publicitate. La momentul respectiv, era puţin diferit faţă de ce este acum. Noi am avut ideea unui proiect de advert-gaming, o publicitate prin joc. Şi am pornit să vindem pachete publicitare către agenţiile de advertising din România şi către clienţii mari„, povesteşte Truică.

    După ce şi-a vândut participaţia la IQads, a fondat o firmă împreună cu doi tineri polonezi, care se ocupa cu turismul de nişă. După anul al doilea de facultate – era student la Finanţe-Bănci la Sibiu -, a plecat pentru trei-patru luni în America prin programul Work and Travel. Când s-a întors, pe polonezi i-a întâlnit din întâmplare într-un bar. Ei veniseră în România, voiau să îşi deschidă un birou, dar nu ştiau exact cum.

    Au aflat că toţi munciseră prin programul Work and Travel şi de aici a pornit totul. În decembrie 2004, cei trei au deschis firma Student Adventure, care a funcţionat cu acest nume până în 2007. Polonezii aveau acest business şi în ţara lor însă, în 2005, când Polonia a intrat în UE, programul a scăzut brusc prin deschiderea graniţelor. „Ştiam că vrem să facem altceva, nu mai voiam să facem aceste programe de Work and Travel, mai ales că România intra în Uniunea Europeană şi anticipam un declin similar celui din Polonia„, îşi aminteşte Daniel Truică.

    Acel altceva a apărut din întâmplare, în timpul unei plimbări. Firma Student Adventure tocmai obţinuse licenţă pentru a vinde bilete de avion pentru o companie care avea tarife preferenţiale pentru studenţi. „Noi aveam biroul pe Magheru şi ne plimbam pe bulevard, iar unul din colegii mei mi-a spus că poate ar trebui să intrăm cumva în ticketing pentru că avem licenţa asta, şi să ne acredităm IATA. I-am zis să se uite că pe parcursul a 100 de metri am trecut pe lângă patru agenţii de turism şi l-am întrebat: «Vrei s-o facem pe-a cincea?». Şi atunci i-am propus să o facem online. Eu aveam experienţă de la IQads şi aşa am ajuns la ideea unei agenţii online”.

    Vola.ro este cea mai mare agenţie online de turism din România, având, încă de la înfiinţare, o dinamică explozivă, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de angajaţi şi clienţi. Vola deserveşte persoane fizice sau companii, oferind servicii complete de turism: bilete de avion de linie şi low-cost, rezervări hoteluri, city break-uri, vacanţe, asigurări medicale de călătorie şi servicii de rent-a-car.

    De asemenea, Vola.ro este prima companie din România care a fost clasată pe primul loc, pentru trei ani consecutivi, în topul Deloitte Technology Fast 50, în Europa Centrală. În 2015, Vola România a avut o cifră de afaceri de aproximativ 42,47 milioane de euro, înregistrând o creştere de 54% faţă de 2014, iar la nivel de grup cifra de afaceri a fost de 63,25 milioane de euro.

    Daniel Truică nu a reuşit de unul singur această performanţă şi de-a lungul anilor a atras atenţia mai multor investitori, printre care şi 3TS Capital, companie de administrare a fondurilor de private equity şi venture capital, care a intrat în acţionariatul Vola în februarie 2015 printr-o investiţie de 5 milioane de euro. Vola a primit o investiţie de 500.000 de euro şi prin fondul Catalyst, administrat tot de 3TS, singurul fond Jeremie din România, tranzacţie finalizată în octombrie anul trecut. În aceeaşi perioadă, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi business angels locali, s-a alăturat echipei 3TS Capital pentru a coordona investiţiile fondului din regiune. „3TS a investit în Vola prin fondul TCEE fund 3 încă de la începutul lui 2015, iar investiţia s-a făcut în primă instanţă în grupul fruvola, ce include şi compania din Polonia. 3TS Catalyst Romania este destinat pentru investiţii în companii de tehnologie din România şi iată de ce am fost interesaţi de o investiţie în Vola prin acest fond, mai ales prin poziţia de leadership pe care compania o are pe piaţa românească şi ritmul de creştere. Compania se află într-o verticală de business care este de interes pentru fondul nostru“, spunea Marius Ghenea, investment director la 3TS Capital.

    Vorbind despre aceste investiţii, Daniel Truică, managing partner Vola, spunea la finele anului trecut că „suntem la început, dar este un început bun. Pot să spun că am avut relaţie bună cu reprezentaţii fondului TCEE, cât şi cu Marius. Există mici spaime ale unui antreprenor înaintea acestui pas. Pentru că, evident, Vola a fost copilul nostru şi ai aceleaşi instincte de protecţie asupra businessului ca faţă de copilul tău. Când cedezi o parte din munca ta ai anumite anxietăţi, naturale. Din fericire, nu s-a concretizat nimic din temeri, dimpotrivă, lucrurile au mers foarte bine“.

    Vola este percepută ca fiind doar o agenţie de turism, însă Daniel Truică ţine să precizeze că este în primul rând o companie de tehnologie, iar multe dintre resursele financiare şi de management au mers în această direcţie. Vorbind despre Catalyst, Truică spune că „este un fond care înţelege companiile de tehnologie şi asta contează enorm, iar noi ne considerăm o companie de tehnologie. Probabil că publicul ne vede ca pe o agenţie de turism, însă coloana vertebrală a companiei este tehnologia şi punctul spre care se îndreaptă cele mai multe dintre resursele noastre, atât financiare, cât şi de management“.

  • Cu o majorare a veniturilor de 238% compania de software Qualitance a fost inclusă în topul 5000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere

    Cu o majorare a veniturilor de 238% în perioada 2012 – 2014, compania românească de software Qualitance a fost inclusă în topul 5000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere, realizat de revista Inc., pe locul 1000.

    “Suntem onoraţi să ne situăm printre primii 20% din acest clasament încă de la prima participare. Dezvoltarea Qualitance de până acum are o componentă spectaculoasă, dar şi una sustenabilă, la fel de pronunţată, dar poate nu la fel de vizibilă”, a declarat Radu Constantinescu, Managing Partner.

    În ediţia din 2016 a topului Inc. 5000 Europe au intrat 132 de companii de software, dintre care 12 din România, Qualitance ocupând al patrulea loc printre firmele autohtone de profil din clasament. Pentru a intra în topul celor 5000 de companii private cu cea mai rapidă creştere economică de pe vechiul continent, o firmă trebuie să aibă sediul în Europa, să fie privată, independentă, orientată spre profit şi să fi generat un venit minim de 200.000 euro în 2011 şi de două milioane de euro în 2014. Suma veniturilor companiilor din clasament a ajuns la 110 miliarde de euro faţă de 40 de miliarde

    în 2011, iar rata lor medie de creştere în trei ani a fost de 226%.
    Fondată în 2007, Qualitance lucrează cu un mix de companii de la nivelul Fortune 500 până la cele mai inovatoare startup-uri de tehnologie, sprijinindu-şi clienţii în a inova, dezvolta, testa şi opera sisteme web şi mobile scalabile, dar şi în proiecte strategice de inovaţie tehnologică şi de business.

     

  • Investiţiile în renovarea clădirilor istorice din Bucureşti au depăşit 100 milioane euro

    După finalizarea lucrărilor de renovare, investitorii introduc aceste clădiri în circuitul comercial.

    Printre cumpărători s-au numărat atât grupuri specializate în investiţii imobiliare precum NEPI, Global Vision, Iberia, Hercesa, S+B Gruppe, cât şi companii sau persoane fizice care privesc această piaţă ca o variantă de plasament, precum compania FF Group Romania, care inaugurează o clădire istorică renovată în această lună.

    Chiriile de prezentare pentru spaţiile de birouri în clădiri istorice, renovate, variază între 12 şi 18 euro/mp/lună.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Compania de servicii financiare Mazars recrutează peste 60 de tineri absolvenţi şi profesionişti cu experienţă

    Mazars anunţă derularea unei campanii de recrutare în care vor fi angajaţi peste 60 de tineri, atât proaspăt absolvenţi, cât şi profesionişti cu experienţă. Procesul de recrutare are loc în contextul dezvoltării tuturor liniilor de business şi a serviciilor companiei, de audit, consultanţă fiscală, consultanţă financiară, contabilitate şi servicii de salarizare.

    “Vrem să găsim tinerii talentaţi şi extrem de motivaţi care vor să ni se alăture şi să aducă o schimbare, tineri care doresc să aibă un start de succes în carieră sau să-şi dezvolte cariera mai departe. Atunci când sunt pregătiţi să facă trecerea de la studiile economice urmate la facultate către viaţa profesională, vrem să fim prima opţiune pe care tinerii o iau în considerare”, spune René Schöb, Country Managing Partner Mazars.

    Procesul de recrutare vizează tineri absolvenţi de studii economice si profesionişti cu cel puţin 3 ani de experienţă în domenii relevante pentru poziţiile anunţate. Selecţia include mai mulţi paşi, începând cu o serie de teste profesionale şi psihometrice, urmate de un interviu cu un reprezentant de resurse umane şi interviul cu managerul echipei pentru care se face recrutarea. Candidaţii trebuie să vorbească fluent limba engleză, iar cunoaşterea limbii germane sau a limbii franceze reprezintă un avantaj.
     

  • Cel mai necesar minister al momentului

    Nu este vorba aici despre inşi cu ochii în ecranul mobilului, sau despre schimbul de generaţii sau alte imagini repetitive de acest fel, ci despre schimbările majore care apar şi care par acum generate de imaginaţia scriitorilor de ficţiune ştiinţifică. Veţi putea citi în acest număr al revistei cum jumătate din locurile de muncă din Statele Unite prezintă riscuri de a fi automatizate, preluate de roboţi (sunt singura naţie care discută deschis şi mult pe temă, de unde şi datele furnizate). Nu este vorba de domenii unde este nevoie de o implicare umană profundă, cum este medicina, şi nu mai este vorba de cele mai ameninţate categorii de lucrători, cum sunt lucrătorii la bandă din depozite şi fabrici; devin din ce în ce mai vulnerabili, cum este şi de aşteptat, şoferii de taxi şi de camioane, dar şi profesii ce aparţin de gulerele albe, cum sunt contabilii, jurnaliştii sau analiştii de date de pe Wall Street. Investiţiile în tehnologie cu aplicaţii în zona financiară s-au triplat între 2013 şi 2014 la 12,2 miliarde de dolari.

    Au apărut programe care iau decizii legate de credite, în baza unei varietăţi de date, filtrate şi analizate, despre debitor. Un funcţionar bancar s-ar baza pe un simplu punctaj şi pe o verificare de background. Consilierii roboţi creează portofolii de investiţii personalizate, luând locul brokerilor de acţiuni şi specialiştilor financiari. Tranzacţiile electronice nu mai sunt o noutate chiar aşa de mare pe pieţele financiare, derulându-se într-un ritm inaccesibil oamenilor, de mii pe secundă.

    Orice administraţie întreagă la minţi ar trebui să se pregătească pentru aşa ceva; unii o şi fac, pentru că în Suedia sau în Coreea de Sud există ministere specializate în problematica viitorului şi planificarea acestuia. Câteva detalii: nu este vorba de planuri cincinale, ci pe decenii înainte. Şi nu este vorba numai de economie sau de slujbe şi roboţi, ci de un întreg ansamblu de fenomene: o nuanţare a globalizării, noi tratate economice, o diluare a identităţilor naţionale şi o polarizare accentuată a societăţii, instituţii financiare internaţionale cărora li s-a redus influenţa, o economie globală condusă nu de mâna invizibilă a lui Adam Smith, ci de multinaţionale şi de state. Fiecare mişcare de acest tip – şi ce am enumerat sunt cele mai evidente, mai palpabile – ar trebui analizate de comitete multidisciplinare, de sociologi, economişti şi de artişti, care să pregătească trecerea naţiei peste pragul celei de-a patra revoluţii industriale.

    Cred că un om politic adevărat trebuie să pună astăzi nişte seminţe şi să fie conştient că nu va mânca fructele. Şi o să dau un exemplu pe care l-am mai invocat, dar care se potriveşte cât se poate de bine: oraşul indian Bangalore este un Silicon Valley asiatic, cu o economie de  miliarde de dolari şi cu 10.000 de milionari. Înainte de a avea atâţia milionari, Bangalore era un oraş exotic şi atât. La un moment a venit acolo o trupă de trimişi ai lui Jack Welch de la General Electric, care voia musai scăderi de costuri, iar software-ul produs de indieni tocmai acest lucru asigura.

    La aeroport erau aşteptaţi de câteva maşini oficiale, limuzine impozante, negre, de producţie locală. Delegaţii americani urcă, coloana începe să meargă, soare, pitoresc, amabilităţi, deodată se aude o bufnitură puternică şi coloana se opreşte; ce să vezi? Capota unei maşini din cele negre şi oficiale se deschisese în timpul mersului şi din cauza curentului de aer se proptise zdravăn în parbriz. S-au evaporat instantaneu şi soarele şi pitorescul şi amabilităţile, iar americanii s-au privit pe furiş: “…aici am venit noi să cumpărăm software?”. Nu numai că au venit, dar au şi rămas. Dar temelia miliardelor de astăzi ale oraşului Bangalore a fost pusă de lideri politici ai statului indian Karnataka, între 1970 şi 1976, pe vremea când managerii lumii occidentale îşi puneau flori în păr şi ţipau la festivaluri rock. Lideri politici indieni care prin 1970 visau dezvoltarea unor oraşe ale electronicii şi nişte şefi de guvern care în 1976 chiar înfiinţau Electronics City în Bangalore; iar roadele muncii lor au fost culese decenii mai târziu.

    De aia zic, Ministerul Viitorului este cel mai necesar minister al momentului.

    „Fier şi cărbune“, de William Bell Scott