BusinessMagazin

Tag: viitor

  • SONDAJ: 60% dintre români cred că ţara noastră e privită prost în Uniunea Europeană

     Astfel, 12% din respondenţi s-au declarat foarte optimişti cu privire la viitorul UE, 34% fiind pesimişti, iar 50% au indicat că au o imagine pozitivă a Uniunii. Aceasta e percepută negativ de 26% din români, în timp ce 21% au o percepţie neutră.

    De asemenea, 74% din români consideră că e un lucru bun că România este membră UE, iar numai 22% consideră că este o realitate negativă. Circa două treimi (65%) consideră că România beneficiază de pe urma aderării la UE, iar 33% sunt de părere că ţara noastră nu iese în avantaj datorită aderării.

    Pe de altă parte, nu mai puţin de 60% din români sunt de părere că România are o imagine negativă în UE (42% au indicat că e vorba de o imagine proastă şi 18% de o imagine foarte proastă), 38% considerând că ţara noastră e în general “bine privită” în cadrul Uniunii. Numai 1% din respondenţi au spus că România e văzută foarte bine în UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A câştigat de zece ori mai mult investind în Facebook. Acum mizează pe Apple

     “Cred în viitorul acestei companii chiar şi după Steve Jobs. Când compania a pierdut 100 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă, a fost un moment bun pentru cumpărarea de acţiuni, pentru că îşi vor reveni”, a spus Usmanov într-un interviu, informează Bloomberg.

    Acţiunile Apple sunt cotate cu 40% sub un maxim atins în septembrie anul trecut, reflectând parţial îngrijorarea investitorilor legată de încetinirea vânzărilor şi a profitabilităţii şi de intensificarea concurenţei din partea Samsung.

    Usmanov, aflat pe locul 35 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg, cu o avere de 19,8 miliarde de dolari, a mai câştigat şi din investiţii în compania chineză Alibaba.com şi în Mail.ru Group din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moartea unei părţi importante a evoluţiei

    Aşadar, era PC-urilor se încheie, spun practic mai mulţi specialişti citaţi de presa internaţională, în ciuda speranţelor producătorilor care se aşteptau la o revenire a industriei la un moment dat, mizând în special pe colţurile mai sărace ale lumii unde nivelul de informatizare şi acces la tehnologie este foarte scăzut. Anul trecut s-au vândut în toată lumea puţin peste 341 de milioane de computere, cifră estimată să coboare în 2013 la 315,2 milioane de unităţi, potrivit datelor Gartner care includ aici vânzările de PC-uri, dar şi de laptopuri, acestea din urmă fiind încă pe creştere. În schimb, ultraportabilele cu vânzări destul de modeste anul trecut sunt estimate să ajungă la 93,3 de milioane de unităţi în toată lumea în 2017, de zece ori mai mult prin comparaţie cu 2012, conform aceleiaşi companii de cercetare.

    MAI MULT DECÂT ATÂT, anul viitor diferenţa de vânzări dintre tablete şi computere va fi foarte mică, de câteva zeci de milioane, în condiţiile în care anul trecut distanţa era mai mare de 200 de milioane de bucăţi, iar estimările arată că este foarte probabil ca în 2015, consumatorii din toată lumea să cumpere mai multe tablete decât PC-uri şi laptopuri.

    Tendinţa era însă destul de previzibilă. Tot mai mulţi oameni înlocuiesc computerul de acasă cu tableta pe care o pot purta oriunde şi care le acoperă activităţile pentru care au nevoie de un calculator. Computerul rămâne în locuinţă, dar este înlocuit din ce în ce mai rar, spre deloc, pe măsură ce utilizatorii îl folosesc tot mai puţin în favoarea tabletelor şi telefoanelor mobile inteligente, după cum spune Carolina Milanesi, vicepreşedinte de cercetare al Gartner.

    La fel se întâmplă şi în companii. Peste tot în lume, computerele de birou folosite în instituţii şi companii sunt înlocuite mai rar decât în trecut, fie pentru că nu sunt necesare capacităţi tehnice mai avansate, fie pentru că executivii amână momentul unui upgrade la laptopuri, după cum comentează Joe Wilcox de la Betanews. În plus, există o altă tendinţă care trebuie luată în considerare, anume faptul că angajaţii din multe corporaţii au voie, şi chiar fac acest lucru, să vină cu propriile computere portabile la serviciu.

    Peste două treimi dintre companiile americane cu peste 2.000 de angajaţi permit deja acest lucru, iar ponderea este estimată să se apropie de 90% în acest an, potrivit studiilor din domeniu.
    PERSPECTIVELE SUMBRE PENTRU VIITORUL PC-URILOR AU LA BAZĂ INCLUSIV FAPTUL CĂ DECLINUL VÂNZĂRILOR ÎN ŢĂRILE EMERGENTE ESTE CHIAR MAI ACCENTUAT DECÂT AU PREZIS INIŢIAL ANALIŞTII. „În zonele emergente, consumatorii încep prin a achiziţiona telefoane mobile şi apoi tablete înainte de a investi într-un computer„, spunea recent Megha Saini, analist în cadrul companiei de cercetare de piaţă IDC. „Presiunile asupra pieţei de PC-uri cresc semnificativ. Computerele sunt înlocuite din ce în ce mai rar, ceea ce va pune o presiune în plus pe vânzări.„

    Dincolo de toate acestea, modul în care sunt folosite aceste dispozitive este poate chiar mai important pentru determinarea tendinţei pe care o urmează computerele. În anii ’80, PC-urile erau singurele care puteau oferi acces la informaţie unui public foarte larg. Acum, acelaşi acces îl au consumatorii de pe o varietate de echipamente, de la ultraportabile şi până la tablete sau chiar telefoane mobile. Mai mult, acestea din urmă se pot dovedi chiar mai ieftine decât un computer, iar diferenţa este că internetul este accesibil oriunde, iar la pachet vine şi un număr impresionant de aplicaţii.

    Din toată această ecuaţie, cei mai şifonaţi sunt producătorii de PC-uri care au de pierdut de pe urma acestei tendinţe şi care trebuie să se reorienteze pentru a rămâne în competiţie, dar mai ales producătorul de sisteme de operare Microsoft care a pierdut supremaţia în faţa sistemului Android al Google, prezent deja pe foarte multe dispozitive mobile, şi care pierde teren şi faţă de Apple la acest capitol. Totuşi, exact ei ar fi trebuit să intuiască această evoluţie şi să încerce să o corecteze pe parcurs. Unii spun chiar că ei ar fi de vină pentru ce se întâmplă. În trecut, când Microsoft lansa o nouă versiune a sistemului Windows, vânzările de computere creşteau brusc pentru că utilizatorii care voiau să folosească noul sistem aveau nevoie de o configuraţie mai performantă de PC.

    În timp, odată cu avansul tehnologic al computerelor, acest lucru a încetat să se mai întâm-ple. Mai mult, dacă în urmă cu două decenii computerul devenea depăşit chiar şi în doar câteva luni, iar perioada de achiziţie a unuia nou sau de îmbunătăţire a celui vechi era mai mică, acum un computer cumpărat chiar şi în 2005 îşi face foarte bine treaba sau are cel mult nevoie de una- două componente mai performante. De la sine înţeles că producătorii n-au vrut să se întâmple aşa, iar situaţia de acum ţine de conjunctură, dar acum se consideră victimele evoluţiei tehnologice. Evoluţie pe care tocmai ei au creat-o.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Reţele sociale şi aplicaţiile mobile, viitorul industriei centrelor de contact

     Serviciile de voce sunt în continuare cel mai preferat canal de comunicare al clienţilor pentru a intra în legătură companiile private, însă acest mijloc pierde din popularitate, în condiţiile în care cerinţele şi pretenţiile utilizatorilor devin din ce în ce mai sofisticate şi se îndreaptă spre canale alternative de comunicare.

    “Foarte multe companii private au conştientizat importanţa canalelor multiple de comunicare pentru furnizarea de servicii de asistenţă către clienţi, astfel încât majoritatea dintre acestea vor dori să îmbunătăţească interacţiunea prin e-mail sau chat, prin aplicaţii mobile sau pe reţele sociale, cât mai rapid. Acest lucru nu înseamnă că vor neglija mijloacele tradiţionale, precum apelurile voce, însă majoritatea investiţiilor vor fi direcţionate către aceste noi canale care au intrat recent, dar puternic, în preferinţele utilizatorilor”, a declarat Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa de contact centers analizată la conferinţa “Mediafax Talks about Future of Contact Centers”

     La conferinţă vor fi prezenţi următorii lectori: Radu PUCHIU – Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru, Mircea LUPEA – Advanced Infrastructure Systems Manager Asseco SEE Romania, Matija PAVELIC – Head of Voice Solutions, Asseco SEE Croaţia, Ovidiu SECELEANU – Networking Business Unit Manager HP Romania, Marcin GRYGIELSKI – Territory Manager Eastern Europe, Interactive Intelligence, Daniel POPESCU – Partner Technical Advisor, Microsoft. Conferinţa va fi moderată de Lucian MÎNDRUŢĂ, Creative Marketing Manager, Mediafax Group.

    Odată cu avansul tehnologiei, companiile devin din ce în ce mai dependente de Centrele de contact pentru a se ocupa de clienţii lor. Companiile învaţă repede că serviciile sunt cheia pentru atragerea şi menţinerea consumatorilor, ceea ce duce la creşterea afacerii şi la profit. Centrele de contact au cel mai important rol în cele mai competitive industrii (financiar-bancar, asigurări, telecom, retail, outsourcing), unde există un focus puternic pe atragerea si fidelizarea clienţilor într-un mod optim şi eficient din punct de vedere al resurselor implicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Anastase, despre votul său împotriva Adrianei Săftoiu: Argumentele au vizat omul, sper să fie infirmate

     “Eu mi-am argumentat acest vot în interiorul partidului, argumentele mele au vizat omul Adriana Săftoiu şi sper ca viitorul să infirme poziţia mea de acum”, a spus Anastase.

    Ea a evitat să precizeze care au fost argumentele sale în şedinţa BPN al PDL în care s-a decis, la propunerea preşedintelui Vasile Blaga, numirea în funcţia de purtător de cuvânt al PDL a Adrianei Săftoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre desemnarea şefului DNA: Nu am vorbit de niciun fel de nume. Procurorul general şi şeful DNA vor fi aleşi după o selecţie condusă de viitorul ministru

     Ponta: Procurorul general şi şeful DNA, aleşi în urma unei selecţii condusă de viitorul ministru

    “Nu am făcut niciun fel de nominalizare şi nu am vorbit de niciun fel de nume, nici aici, la întâlnirea cu secţia de procurori, nici cu altă ocazie. Am avut o discuţie despre procedură: dacă mergem pe procedura prevăzută în acest moment de lege, cu propunerea ministrului Justiţiei, avizul CSM şi numirea de către preşedinte sau dacă mergem pe acea procedură discutată şi cu ministrul Pivniceru şi cu Comisia Europeană, care presupune anumite etape discutate de Pivniceru cu secţia de procurori.

    Opinia membrilor secţiei de procurori este de a merge pe o procedură de selecţie, cu toate acele etape. Am luat act de acest punct de vedere şi am spus foarte clar că nu vreau să facem propuneri decât dacă ne înţelegem asupra procedurii de urmat şi acesta este rezultatul”, a spus Ponta, la finalul dicuţiei de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    El a precizat că îl va informa telefonic pe preşedintele Traian Băsescu despre această concluzie, cu menţiunea că nu va exista “o procedură rapidă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua limită a bogăţiei

    Eventual orez în valoare de 100.000 de euro, noua limită a bogăţiei impusă de autorităţile europene. Dacă ai sub 100.000 de euro, eşti fericit, spargi seminţe în dinţi, bei berici şi râzi în faţa televizorului de ruşii cei fraieri care au pierdut bani în Cipru, asta dacă îţi alunecă degetul pe telecomandă şi prinzi vreo zece secunde din programul de ştiri.

    Şi, eventual, iei în serios oficiali care te sfătuiesc să îţi faci vreo 40 de depozite în care să îţi ţii banii, asta dacă rezişti la ştiri 30 de secunde. Şi, desigur, poţi să fii de acord cu devalizarea conturilor de peste 100.000 de euro, mama lor de hoţi!, că cum poţi câştiga 100.000 de euro dacă nu din furt!?

    Păi din muncă, caz în care poţi simţi fizic, în vintre, orice devalizare sau orice devalorizare, orice modificare de dobândă, iar orice declaraţie a vreunui oficial îţi va reţine atenţia mai mult de 30 de secunde. Despre premisele stabilite de ceea ce s-a întâmplat în Cipru şi despre cum chestiuni care pot părea inimaginabile acum pot deveni realitate – de exemplu “tunderea” conturilor tuturor europenilor pentru însănătoşirea preţiosului sistem bancar european.

    Serenitatea cu care cei mai mulţi români privesc ceea ce se întâmplă în Europa vine, cred, din două mari motive. Primul a fost impus de comunism, era pur şi simplu interdicţia de a deţine lucruri, mai mult decât ceva mobilă într-o casă închiriată, primită prin sindicat; oricine avea maşină sau casă pe pământ era, pe vremea lui Ceauşescu, un dubios care avea ceva de ascuns; mentalitatea s-a răspândit şi s-a păstrat în timp, iar oamenii au fost lipsiţi de bucuria de a avea o bucată de teren pe care să pui o floare şi trei fire de iarbă.

    Ciudat, o astfel de mentalitate s-a păstrat şi în perioada postrevoluţionară, când era bine, şi acesta este al doilea motiv, să fii “sărac şi cinstit”. Şi atât de tare a plăcut ideea asta, încât am rămas săraci, iar cinstea ne-am risipit-o în compromisuri politice.

    Europa îşi pierde acum o bucată zdravănă din coloana vertebrală, adică din clasa de mijloc. Nu este vorba de oligarhii ruşi, asta a fost o prostie şi o intoxicare, ci de antreprenori, de micile afaceri care au încercat să reziste, de slujbaşi care au tras din greu de dimineaţă până seara, de medici, funcţionari sau profesori.

    Este vorba de încredere în autorităţile care aprobă confiscarea banilor din conturi şi încrederea în băncile care acceptă asta, încălcând principii. Într-un fel sau altul, fiecare va resimţi “tunderea” conturilor, oriunde va fi fiind aceasta, oricând va fi şi orice sumă va fi fost în joc.

    Imaginea pe care o vedeţi este o caricatură din 1787 a unui ins pe nume James Gillray. Se cheamă “A March to the Bank” şi prezintă detaşamentul militar trimis să apere Banca Angliei în 1780, în timpul unei revolte pe fond religios, cunoscută drept “Gordon Riots”. Au fost atunci o sumă din ceea ce astăzi am numi victime colaterale; privind imaginea, ne dăm seama că grija pentru sistemul bancar nu este o noutate, diferă numai modalităţile în care aceasta este pusă în aplicare.

  • Bill Gates oferă 1 milion de dolari pentru reinventarea unui produs aflat “pe piaţă” de secole

    Fondatorul Microsoft a anunţat că oferă în primă fază 100.000 de dolari oricui, fie student, om de ştiinţă sau antreprenor, va inventa o versiune îmbunătăţită, hi-tech, de prezervativ.

    Suma va fi oferită prin intermediul fundaţiei Bill and Melinda Gates Foundation şi face parte din demersul Grand Challenges in Global Health Program, inovaţiile în domeniul sănătăţii fiind una dintre ariile de interes pentru fundaţia lui Gates.

    Bill Gates urmăreşte astfel să impulsioneze folosirea acestei metode contraceptive adoptate în prezent de 750 de milioane de oameni din toată lumea. Unul dintre cele mai bune prototipuri ar putea atrage alte 900.000 de dolari pentru producţie.

    “Prezervativele sunt folosite de aproximativ 400 de ani, însă în ultimele cinci decenii au fost foarte puţin îmbunătăţite”, spune Stephen Ward, un reprezentant al fundaţiei, făcând referire nu doar la material, dar şi la design, formă sau uşurinţă de folosire.