Tag: tanar

  • George Clooney de România – cum arată viaţa unui navetist cu avionul

    ADRIAN IONESCU FACE PARTE DINTR-UN CLUB SELECT DE TINERI MANAGERI ROMÂNI AFLAŢI ÎNTR-O POZIŢIE DE TOP ÎN CADRUL UNEI MULTINAŢIONALE CU OPERAŢIUNI GLOBALE. Pentru el fotoliul de la Barilla este şi primul cu responsabilităţi regionale, după ce anterior a fost în România “mâna” din spatele brandurilor Fa ale germanilor de la Henkel sau cel care avea în sertar 50 de branduri ale retailerului de piese auto Augsburg. Aventura lui Adrian Ionescu în lumea marketingului corporate a început în urmă cu opt ani, atunci când era student în ultimul an la ASE Bucureşti. Atunci a intrat în piaţă în cadrul Amphitrion, un organizator de evenimente. “Am fost atunci cei care l-au adus pe Edvin Marton la Bucureşti, celebrul artist care cântă la o vioară de 4 milioane de dolari.”

    A RĂMAS APROAPE PATRU ANI ÎN POZIŢIA DE MARKETING AND SALES MANAGER AL ORGANIZATORULUI DE EVENIMENTE PENTRU CA ÎN 2007 SĂ AJUNGĂ ÎN CURTEA HENKEL, companie care i-a dat pe mână un portofoliu de cinci branduri de produse cosmetice şi de îngrijire, printre care şi Fa. În această perioadă Adrian Ionescu a văzut pentru prima dată cum este să fii navetist cu avionul. În anii de la Henkel a zburat la sfârşit de săptămână către Timişoara, acolo unde studia pentru a-şi pune pe cartea de vizită titlul de doctor în economie cu o temă despre inovaţie în business.

    “Am plecat la Timişoara după un fost profesor de la ASE. Munceam şi zburam la sfârşit de săptămână ca să fac lucrarea. A fost o cercetare pe 1.000 de companii.” Cu timpul împărţit între lucrarea de doctorat şi marketingul de la Henkel, Ionescu a reuşit totuşi să promoveze treptat în organigramă, iar trei ani mai târziu avea pe masă propunerea unei prime şanse la o experienţă internaţională de business: relocarea în biroul din Viena. A refuzat şi a decis să facă un pas în lateral, explică acum Adrian Ionescu. În căutarea unei noi motivaţii, a schimbat compania şi a ajuns să conducă o echipă de cinci oameni din biroul de marketing al retailerului de piese auto Augsburg. El spune că pe radarul său de oportunităţi nu era industria alimentară, dar oferta venită din partea producătorului italian de paste Barilla nu a putut fi ignorată. “Nu doream neapărat să îmi schimb poziţia, dar a venit această ofertă prin intermediul unei firme de recrutare.

    M-am potrivit pe ce căutau ei, adică un manager cu profil antreprenorial, care se potriveşte în pieţele unde tipologiile de consum sunt mai greu de anticipat.”Ionescu mai spune că astfel de pieţe sunt România, Cehia, Ungaria sau Slovenia, economii unde acum este responsabil de marketingul Barilla, un business de 4,5 miliarde de euro la nivel mondial.”Aceste pieţe sunt unele cu particularităţi, iar managerul de aici trebuie să ştie foarte bine piaţa.” Unul dintre motivele pentru care Adrian Ionescu a ajuns în organigrama Barilla este şi acela că România este un punct strategic pentru companie în Europa de Est, având în vedere că piaţa locală este şi cea mai mare din regiune pentru producătorul de paste. Aici ei au vândut anul trecut de 5 milioane de euro, mai bine de două treimi din business fiind acoperit de vânzările de paste, iar restul de sosuri şi de alte specialităţi de panificaţie.

    NU TOATE ACESTEA, italienii adoptă în această regiune o politică a paşilor mărunţi, astfel că Adrian Ionescu are de gestionat în România un business care reprezintă 10-12% dintr-o piaţă a pastelor făinoase de aproximativ 50 milioane de euro. Deşi în urmă cu un an, atunci când Barilla şi-a deschis biroul de la Bucureşti, Adrian Ionescu nu ştia mare lucru despre marketingul din industria de morărit şi panficaţie, el spune că a recuperat rapid terenul.
    Pe piaţa locală, marketingul italienilor de la Barilla, companie prezentă pe rafturile magazinelor din România doar prin importuri, concurează direct cu businessuri care şi-au construit mărci cu rezonanţă neaoşă, cu toate că în unele cazuri în spatele acestor companii stă tot capitalul străin. Astfel, produsele italienilor stau pe aceleaşi rafturi cu cele ale Pambac Bacău, Băneasa Bucureşti sau Pangram Reşiţa. “În România avem patru branduri, iar eu sunt responsabil de tot mixul de marketing, produs, preţ, distribuţie şi încerc să identific şi oportunităţi.”

    MISIUNEA LUI ADRIAN IONESCU ÎN ROMÂNIA ESTE UNA “INGRATĂ” PENTRU CĂ INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE ESTE UNA DINTRE CELE MAI “NEGRE” DIN ECONOMIE, iar la nivel local micii producători fac legea. Totuşi, grosul evaziunii se face pe segmentul pâinii, iar piaţa pastelor este mai ferită de impactul vânzărilor la negru. “90-95% din vânzările noastre vin din retailul modern. Impactul evaziunii fiscale l-am simţit mai ales pe partea de hoteluri şi restaurante”, explică Ionescu.
    După patru poziţii în departamente de marketing ale unor companii diferite în ultimii opt ani, Adrian Ionescu spune că nu îşi face momentan planuri de plecare de la Barilla, un job în care strategia şi marketingul se împart cu drumurile către Praga, Budapesta sau Ljubljana.

  • SURPRIZA LUI PONTA: Cristian Botan, tânărul care a lansat un site de recrutare în administraţie

    “Pentru inceput, vom prelua site-ul său ca pagina oficială de anunţuri privind posturile publice”, a afirmat Ponta.

    El a precizat că totul a pornit de la o scrisoare deschisă pe care acest tânăr i-a transmis-o la începutul lunii octombrie şi din care rezulta că angajările “de la stat” se fac de mult prea multe ori fără ca românii să ştie ce posturi sunt scoase la concurs şi ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a le putea ocupa, dar şi criteriile care stau la baza deciziei propriu-zise de angajare.

    “Cristian Botan nu doar că a pus degetul pe una din rănile sistemului, dar a pus la punct şi o soluţie menită să contribuie la vindecarea sa: o platformă online care aduce transparenţa în acest domeniu! Am anunţat pe blog, ieri, această numire, fără să am cea mai mică intenţie de a politiza în vreun fel demersul. Am văzut prin presă că deja s-a format şi o bursă a zvonurilor, dar şi intervenţii politice destul de inoportune. Personal, intenţionam ca acest anunţ să fie îndreptat pentru lumea online, cea din care a venit Cristian şi căreia i se adresează! Către tinerii care, la fel ca şi Cristian, vor să producă o schimbare în realităţile sistemului românesc”, susţine Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tanarului care incerca sa fabrice un reactor nuclear in bucatarie

    Tanarul a povestit ziaristilor ca a putut cumpara deseuri
    radioactive din strainatate, dar a folosit si materialele
    radioactive pe care le contin detectoarele de fum de productie mai
    veche. Toate materialele l-au costat intre 5.000 si 6.000 de
    dolari.

    Richard a realizat ca proiectul sau este ilegal dupa ce a
    contactat autoritatea suedeza de control nuclear, iar politia a
    navalit in apartament si i-a confiscat materialele. Arestat,
    Richard a fost eliberat dupa o audiere.

    Pe blog tanarul detaliaza unul din experimentele sale, cand a
    incercat, pe masina de gatit, sa dizolve in acid sulfuric, la cald,
    americiu, radiu si beriliu. “Toata chestia a facut explozie…”,
    povesteste Richard pe blog, care precizeaza ca
    a aruncat si pilulele si sucul care se aflau in apropierea masinii
    de gatit.

    Richard nu este primul ins care a incercat sa fabrice un reactor
    nuclear; in 1994 David Hahn, un tanar de 17 ani, a incercat asa
    ceva intr-un orasel din Michigan. Hahn a atras atentia politiei,
    care i-a gasit material radioactiv in masina; Agentia americana
    pentru mediu a fost nevoita sa curete temeinic zona. Hahn a devenit
    erou cartii “Cercetasul radioactiv”, scrisa de Ken Silverstein.

  • Romanul rau-platnic are 30-34 de ani si datorii in euro

    Noul profil de restantier are un credit in euro, fata de portretul-robot precedent care indica un barbat cu un credit de consum in moneda nationala.

    Aceasta inversare se explica prin presiunea pe care deprecierea monedei nationale a exercitat-o asupra celor cu credite in valuta. De la inceputul anului, leul a slabit cu 8%.

    Ritmul de crestere al restantelor mai mari de 30 de zile acumulate de persoanele fizice a fost mult mai ridicat la creditele in euro, decat la cele in moneda nationala.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Cel mai tanar milionar

    Cum se poate ca la nici 30 de ani sa fii unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Romania? “Iei decizii si iti asumi riscuri”, spune Sebastian Ghita, fondatorul grupului de firme Asesoft. Sau, dupa cum spun altii, participi la licitatii cu statul si te transformi din contribuabil in furnizor, iar statul devine din”autoritate” – client.

    Care este insa, “pretul” pe care trebuie sa il”platesti” pentru un astfel de client?”Daca te intalnesti cu un om si nu poti sa ti-l faci prieten, incearca macar sa nu ti-l faci dusman”, este cel mai important sfat pe care tanarul ploiestean l-a primit de la tatal sau. La 10 ani de la debutul sau in business, cel mai tanar milionar roman se lauda cu o baza relationala importanta, care l-a ajutat in parcursul sau si fara de care, poate, ca lucrurile ar fi stat altfel. Ce ar putea explica usurinta cu care Ghita isi face relatii este “carisma”. A stiut dintotdeauna ca trebuie sa te faci placut; ca odata ce ai castigat increderea partenerului de afaceri, businessul este ca si incheiat. “Incerc sa ma fac placut. Nu stiu cat de carismatic sunt; stiu insa ca politetea nu te costa nimic, dar cumpara totul.”

    Milionarul rebel
    Insa de cata politete trebuie sa dai dovada ca sa fii luat in seama de oameni de afaceri la varsta de doar 15 ani? Probabil de foarte multa, pentru ca antreprenorul precoce a avut primii clienti inca din clasa a 9-a. Atunci a facut si prima afacere ? producea carti de vizita pentru antreprenorii sau managerii din diverse companii din Ploiesti. In acest fel si-a facut primele “relatii importante”, care i-au schimbat definitiv traseul vietii. Sustine ca baza relationala si-a format-o singur; nu a avut parinti in pozitii importante sau rude care sa-i faca legatura cu”oameni cheie” si considera ca cel mai important lucru intr-o relatie este seriozitatea.

    “Relatiile intre oameni nu se fac tragand linie dupa fiecare etapa; relatiile intre oameni se fac avand incredere si investind foarte mult timp, rabdare si bunavointa. De-a lungul a 10 ani am cunoscut foarte multi oameni care astazi imi dau posibilitatea sa spun/admit ca am un bagaj relational extrem de util, de placut si de important pentru mine.”

    Pe langa afacerea cu carti de vizita, Ghita a mai facut bani din programe de informatica, din vanzarea de calculatoare, scrierea de software sau orice activitate”IT related”. El a fost cel care a scris un soft pentru automatizarea barajului de la Maneciu pe cand era inca in liceu. Ca elev i-a placut sa invete, mai ales informatica, la care era olimpic, dar i-a placut mai mult sa aiba initiativa. Asa ca in clasa a 10-a a renuntat la concursurile de informatica pentru ca ii afectau “procesul de productie”.

    Dupa terminarea liceului, Ghita a fost singurul dintre colegi care a ramas in Ploiesti. Atunci, la varsta de 18 ani, a pus bazele Asesoft. “Am inceput singur, pentru ca toti colegii cu care planuisem sa fac aceasta afacere si care acum sunt directori si actionari in grupul de firme Asesoft au plecat la facultate sa isi bucure mamicile. Numai eu am fost ‘derbedeu’ si am ramas in Ploiesti.” Ghita pune cresterea rapida a companiei pe seama perioadei propice dezvoltarii businessurilor.

    Dar de unde stia un tanar absolvent de liceu ca cei mai multi bani se fac din afaceri cu statul? Cine i-a vandut pontul? Seful Asesoft sustine: “Nimeni!”. Argumentul? Destul de sec pentru a fi considerat unic: “Legislatia Romaniei obliga orice institutie a statului sa faca anunturi publice in Monitorul Oficial si mai tarziu pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice cu privire la licitatiile care au loc”. In plus, Ghita spune ca nu intelege de ce toata lumea pune sub semnul intrebarii si gaseste foarte dubios faptul ca lucreaza cu statul. “Cine sa faca afaceri cu statul roman? Nemtii? Eu m-am nascut aici, am crescut aici, am fost educat de familia mea, de statul roman… cine sa munceasca pentru el?” Si totusi, am putea sa ne gandim ca Sebastian Ghita a reusit sa fie unul dintre cei mai bogati”bugetari” dintre antreprenorii romani si chiar din istorie, avand un salariu mediu anual de 3,5 milioane de euro.

    Licitatie la majorat
    La 18 ani a inceput sa urmareasca atent anunturile de licitatii din Monitorul Oficial si se inscria la toate cele care erau pe domeniul lui. “Sigur ca la inceput mare parte dintre ele le pierdeam, dar dupa aceea, incet, incet am capatat experienta, am inceput sa intelegem ce isi doresc clientii de la noi – fie ei de stat sau privati – si am inceput sa castigam.”

    Prima licitatie (pentru furnizarea unor calculatoare) a castigat-o, in 1998, impotriva unei companii mari din Ploiesti care se numea Sprint Computers. Ironia sortii face ca la scurt timp dupa aceea, Sprint Computers sa dea faliment pentru ca nu a reusit sa faca fata cu bine perioadei in care rata inflatiei era foarte mare. “Noi eram mici si nu ne-a afectat foarte tare acea perioada.”

    Cu o afacere de pus pe picioare, tanarul antreprenor a trebuit sa fie altfel decat majoritatea oamenilor de varsta sa, mai matur si mai constient de viata sa. La 20 de ani nu se gandea la ce film sa se duca, nici in ce bar sa iasa cu prietenii, ci cum sa-si construiasca o cariera si o familie. Cele doua obiective au mers mana in mana, pentru ca actuala lui sotie a fost colega sa de banca si i-a fost alaturi inca de la inceputurile timide de antreprenor ale fondatorului Asesoft. “E drept, nu stii ce surprize iti rezerva viata. Uneori construiesti mai usor, alteori mai greu.”

    El a fost un norocos al sortii. Cert este ca a construit repede si profitabil. Dar considera ca a construit greu, daca privesti prin prisma cercului de prieteni si a familiei. “Dar daca te gandesti ca in jurul meu sunt firme, masini si bani, lucruri pe care eu le consider doar ‘lucruri’ si pe care altii le considera succes in viata, pot spune ca am ajuns foarte repede sau mai repede decat altii la aceste rezultate.”

    Cum se face atunci ca investeste in continuare, cautand cele mai profitabile domenii sau afaceri prin care sa-si mareasca averea? Cand vorbeste despre averea sa, subliniaza ca munca pe care o face ii place foarte mult, ca este ca un fel de distractie pentru el si ca daca nu ar fi fost asa, este convins ca nu ar fi reusit. “Pentru mine este un fel de amuzament. Nu fac asta ca sa strang mai multi sau mai putini bani. Spre exemplu, mi-a placut zona de la Tohani si am vrut sa investesc intr-o vie. De fapt am vrut sa creez ceva acolo si sunt sigur ca o sa produca o gramada de bani in viitor, iar ca valoare imobiliara afacerea este foarte mare.” Cu toate acestea, tanarul milionar sustine ca atunci cand a investit in domeniul viticol, a facut-o doar ca sa nu dispara o vie care i-a starnit sentimente placute, nu ca s-ar fi gandit la profit.

    Usi deschise
    In 2005, Sebastian Ghita cumpara un pachet de 32% din actiunile Domeniilor Tohani, pentru ca la sfarsitul anului 2006 sa-si vanda participatiile pentru “cateva milioane de euro”, alegand sa porneasca pe cont propriu in industria viticola. Astfel, impreuna cu alti doi investitori, a format o noua companie, Podgoriile Tohani, cu acelasi obiect de activitate, cumparand 265 de hectare de vita-de-vie in judetul Prahova.

    Ca si cum nu ar vrea sa piarda niciun minut din viata (si cu atat mai putin bani), milionarul din Ploiesti investeste in domeniul care aduce cele mai mari randamente in acest moment – domeniul imobiliar. Acesta va investi 100 de milioane de euro intr-un bloc de birouri si cladiri rezidentiale in Ploiesti. De unde vin toti acesti bani? Din credite bancare, in proportie de 90%, restul fiind din fonduri proprii. Prima investitie imobiliara consta intr-un bloc de apartamente pentru angajatii din Asesoft. “Vor exista niste avantaje materiale care sa-i stimuleze sa ramana alaturi de noi.”

    Constructia acestui bloc va incepe in primavara anului viitor si va avea apartamente de 3 si 4 camere, cu un cost de achizitie de aproximativ 800 euro/mp, la un cost de productie care se ridica la 400 euro/mp. Constructia va fi situata in zona centrala a orasului Ploiesti, pe unul dintre terenurile detinute de compania omului de afaceri ploiestean care estimeaza un termen de doi ani pentru recuperarea investitiei. Pe langa cele 100 de milioane de euro pentru investitiile imobiliare, Sebastian Ghita mai are nevoie de inca 100 pentru a cumpara 32,5% (detinute de Polish Enterprise Fund V si de Intel Capital) din actiunile Siveco, cel mai mare producator de software din Romania.

    Motivul este cat se poate de simplu: prin aceasta achizitie grupul Asesoft se va dezvolta la nivel de jucator regional si isi va consolida pozitia de grup tehnologic pe piata de IT. “Din pacate, actionarii lor (ai Siveco – n.r) au luat decizia de a vinde toti impreuna, actiuni care se ridica la valoarea de 100 de milioane de dolari. Deci daca nu gasesc acesti bani, nu-mi voi putea vedea realizat planul.” Cel mai probabil, seful Asesoft va apela tot la credite bancare. Bancile cu care tanarul antreprenor lucreaza sunt City Bank, ABN Amro, BCR, BRD si Millenium Bank, iar pe partea de private banking lucreaza cu Dan Sandu, director general adjunct al Millenium BCP Bank.

    Cand vine vorba de suma pe care bancherul sau privat o administreaza, Sebastian Ghita evita raspunsul si spune doar ca daca poti sa-ti numeri banii, inseamna ca nu esti suficient de bogat. Si oricata avere ar avea pe hartie, tot banii cash ii dau un anumit sentiment de putere, de aceea niciodata nu umbla fara bani lichizi la el.

    “Sunt unul dintre oamenii care apreciaza puterea pe care ti-o da o anumita rezerva de bani cash si consider ca echilibrul si viteza cu care se misca grupul Asesoft se datoreaza acestei capabilitati de acces rapid la lichiditati. Suntem totusi un grup care in curand va face 200 de milioane de euro pe an si pentru o astfel de cifra de afaceri iti trebuie o rezerva de bani. Iar eu sunt de acord cu ce a spus odata Ion Tiriac (unul din oamenii pe care ii admir cel mai mult in mediul de business): ?nu este important cati bani cash ai, ci la cati bani poti sa ai acces?.” El este convins ca poate mobiliza zeci de milioane fara probleme, intr-un timp foarte scurt, avand usa deschisa la banci, parteneri de afaceri si alte institutii financiare.

    Cosul de 3 puncte
    Desi este un investitor activ si se caracterizeaza ca fiind un om de afaceri care are capacitatea de a lua decizii si de a-si asuma riscuri fondatorul Asesoft spune ca niciodata nu ar investi pe Bursa. “Romania ofera investitorilor si antreprenorilor foarte multe posibilitati de businessuri serioase si cu randamente foarte mari. De ce sa ma duc la bursa si sa castig sau sa pierd 1%, 5%, 7%, cand pot sa investesc 10 milioane de euro in imobiliare si sa castig intr-un an 20 de milioane de euro?”

    Un castig si mai mare ar veni daca ar vinde Asesoft, dar deocamdata nu ia in calcul aceasta idee. A avut oferte, dar spune ca este un independent, iar Asesoftul poate ca va accepta candva investitori sau va fi listata la bursa, in niciun caz nu va fi vanduta.
    “N-are bani nici imparatul ca sa cumpere baiatul…
    Nu suntem de vanzare, nu ne preocupa acest lucru. Sunt prea tanar si nelinistit ca sa vand. Vreau sa ma mai distrez o vreme.”

    Ce si-ar mai putea dori un tanar de 29 de ani cu 35 de milioane de euro in cont? Un raspuns simplu pe care l-ar da orice om “normal” ar fi “nimic”. Insa omul de afaceri nu se multumeste cu stadiul la care a ajuns si spune ca are multe idei “destepte” care asteapta sa fie aplicate: servicii de informatizare a administratiei publice, servicii publice pentru cetateni, outsourcing pentru companii. Intr-un domeniu in care concurenta este acerba, Sebastian Ghita isi doreste sa ajunga cel mai bun. Si, cum orice competitie se desfasoara pe mai multe terenuri, Sebastian Ghita vrea sa fie lider si in baschet, cu echipa sa, CSU Asesoft. Lider am spus? Atunci lider sa fie – si nu numai in Romania, ci in intreaga Europa.

    Visul lui este o echipa de baschet mai mare care sa joace in Euro Liga, dar este constient ca pana acolo campioana Romaniei la baschet masculin mai are de parcurs un drum lung. Pasiunea pentru baschet o are din clasa a 6-a. Atunci s-a mutat la Liceul Caragiale din Ploiesti, unde sportul principal era baschetul. A prins gustul acestui sport si de atunci nu s-a mai rupt de aceasta activitate.

    In timpul liber mai joaca si fotbal, dar doar daca nu are de ales si toti prietenii lui aleg aceasta activitate. De altfel, fotbalul i se pare un joc prea simplu, si ramane fanul sportului cu “cos”. A fost o vreme in care era fan Serbia Buducnost, dar acum nu mai este o echipa asa de mare si s-a orientat catre Partizan Belgrad.”Imi place foarte mult aceasta echipa, la fel si Steaua Rosie Belgrad. Oricum, baschetul pe care il admir cel mai mult este baschetul ex-iugoslav. Este si modelul care ne-a inspirat pe noi (CSU Asesoft – n.r). In general cei mai multi jucatori care au venit la noi au fost sarbi si ei reprezinta o natie de la care, din anumite puncte de vedere, putem lua exemplu. Sunt niste oameni foarte puternici si foarte determinati in ceea ce fac.”

    Conducator de stat?
    Visul oricarui om este sa aiba atat de multi bani incat sa-si permita luxul de a nu mai munci deloc. Antreprenorul din Ploiesti are acesti bani, dar nu si acest vis. Nu se vede nici la 50 de ani retras pe o insula, sub un palmier si band cocteiluri din cele mai exotice. Nu ar rezista mai mult de 3 zile supus la acest tratament “dureros”. Si nici nu este genul care sa calatoreasca in cele mai indepartate tinuturi. A fost si nu se va mai duce vreodata pe vreo insula. “Sunt minunate, dar sunt departe rau. Calatoresc atat timp cat destinatia este aproape.” Nu stie ce va face la 50 de ani, dar stie ca va fi tot un conducator, asa cum este acum si asa cum si-a dorit de mic.

    “Eram la scoala si un profesor m-a ridicat in picioare si m-a intrebat ce vreau sa ma fac cand voi fi mare. Eu am spus atunci ca vreau sa fiu director. Si m-am facut. Peste 30 de ani voi fi tot un conducator. Vom vedea de care.” Poate un conducator de stat, ca tot a activat in politica atata vreme, migrand de la un partid la altul in momente strategice (cand treceau la guvernare). “Nu cred ca poate fi o dorinta pe care s-o exprimi asa.” Ceea ce nu exclude faptul ca s-a gandit la asta si ca isi va exprima intentia daca si cand va fi cazul. Pana atunci, este sigur ca va activa in management. “Poate sa fie management social, caritabil sau sportiv, dar trebuie sa fie un lucru care sa implice ceea ce mi-a dat Dumnezeu – abilitatea de a lua decizii si de a-mi asuma riscuri.”

    Ce face la birou

    Isi imparte cartile de vizita in”maligne” si”benigne”.
    Are o cana, pe care o tine la birou, inscriptionata cu mesajul”THE BOSS”.
    Petrece foarte putin timp la birou si spune ca rolul sau in companie este acela de”facilitator de relatii”. A ajuns la stadiul in care munca sa este de a forma relatii pentru directorii din Asesoft.
    Nu s-ar muta niciodata in Bucuresti, desi are in plan de a investi in Capitala in domeniul imobiliar. In Ploiesti se simte”acasa”, iar acolo are familia si toti prietenii lui, de care nu s-ar putea detasa vreodata.”Nu vad de ce m-as rupe de toate acestea pentru a sta doua ore pe zi in intersectie la Aviatorilor.”
    Sotia sa conduce doua saloane de infrumusetare, dar simte ca aceasta activitate nu i se potriveste si vrea sa faca ceva mai”academic”.
    >> Sotia sa a lucrat cu el in companie, dar s-a plictisit. In plus, Sebastian Ghita considera ca nu este foarte indicat sa amesteci lucrurile.”Sa vada ce salariu am?”, glumeste omul de afaceri.
    Restaurantul lui preferat este Viena Caf? din Ploiesti, unde are si cartierul general echipa sa de baschet.
    Nu ar investi intr-un restaurant, desi s-a gandit de vreo doua ori la aceasta idee, pentru ca stie ca nu le poate face bine pe toate. In plus, are prieteni care au restaurant si crede ca nu ar mai avea rost sa mai faca si el unul.
    Este viitor tatic. Isi doreste un copil zglobiu, un interesat, un preocupat de viitorul sau, pentru ca altfel ar trebui sa fie foarte atent la el si la educatia lui. Oricum il va sustine in orice va dori sa faca, asa cum s-a intamplat si in cazul lui.
    Casa sa, care inca nu este terminata, se intinde pe o suprafata de aproximativ 1.000 de metri patrati si va valora in jur de 2 milioane de euro.

    Realizare vs. esec

    Fondatorul Asesoft considera ca cea mai mare realizare a sa pe plan profesional este faptul ca grupul Asesoft are in conducere 20 de executivi sub 30 de ani.”Nu stiu ce companie se mai poate lauda cu acest lucru. Eu nu cunosc niciuna in Romania.” Cea mai mare greseala pe care a facut-o de cand a intrat in mediul de afaceri a fost sa respecte principiul conform caruia trebuie sa ai relatii bune cu toata lumea. La un moment dat, a fost foarte orgolios, i-a devenit antipatic lui Liviu Luca, liderul sindicatului de la Petrom, si a pierdut serios la capitolul imagine.

    ASESOFT
    Asesoft are o cifra de afaceri de peste 110 milioane de euro in 2007 si estimarile indica peste 150 de milioane de euro in 2008. Grupul Asesoft incorporeaza sase companii – in domeniul serviciilor IT, integrare de sisteme audio-video, automatizari, aplicatii de business, e-government si webdesign si servicii de comunicatii. La acestea se mai adauga o companie de media si clubul de baschet CSU Asesoft. Profitul net, in anul 2006, al Asesoft Distribution, divizie a Grupului Asesoft, a fost de 3,3 milioane de euro la afaceri de 59,5 milioane de euro. Distribuitorul de produse IT al Asesoft a inregistrat o crestere de 65% a veniturilor din primele noua luni ale anului, obtinute din vanzarea de hard discuri Western Digital.