BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Produsele KFC inventate în România şi preluate ulterior de restaurantele din alte ţări din Europa

    Monica Eftimie, directorul de marketing al KFC România spune că, deşi există posibilitatea preluării „copy-paste” înh România a unor produse deja consacrate în afara ţării, brandul oferă flexibilitate şi pentru dezvoltarea de produse locale. Două exemple sunt sandvişul Crispy şi gama de sandvişuri Booster, apărute doar pe piaţa din România şi adoptate ulterior în alte patru ţări din Europa.

    „Consumatorul român va fi întotdeauna sensibil la preţ, chiar şi în condiţii economice bune. Dar am învăţat că e foarte inteligent şi vrea ca produsele pe care le primeşte să fie de calitate. Bătălia în piaţă se duce în preţ, dar şi pe ceea ce se primeşte în schimb”, spune Eftimie.

    Diferenţele de abordare faţă de pieţele deja mature au la bază, în primul rând, obiceiurile de consum ale clienţilor. „Cele mai iubite trei produse de către români sunt crispy strips, aripioarele picante şi sosul de usturoi, în timp ce în alte ţări clasamentul e format din sandvişuri. De aceea focusul se mută pe alte produse, iar inovaţia se face pe o altă gamă.” 

    Restaurantele KFC de pe piaţa locală au raportat în 2012 o cifră de afaceri de 42,4 milioane de euro, în creştere cu 16% comparativ cu anul anterior, şi un profit cu 13% mai mare, de circa 2,3 milioane de euro. Reţeaua numără în prezent 51 de restaurante, dintre care cinci sunt drive thru. Eftimie spune că, în cazul KFC, calendarele de marketing se fac de către responsabilii din fiecare ţară, dat fiind că brandul operează în România în regim de franciză.

     

  • Povestea prahovencei care i-a convins pe nemţii de la Nordsee să vină în România

    „Eu sunt din Filipeştii de Pădure şi când am venit prima dată la facultate în Bucureşti eram convinsă că nu o să rămân aici, că nu o să mă pot adapta în agitaţia din Capitală. Acum nu mă văd locuind altundeva”, îşi aminteşte antreprenoarea primul ei contact cu Capitala.

    Povestea începe, aşa cum spune chiar ea, la finalul anilor ’80, când a intrat la Facultatea de Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE, pe care a absolvit-o în 1991, fiind astfel prima generaţie de absolveţi din capitalism. Imediat după terminarea studiilor s-a angajat la Eximbank, iar apoi a rămas în sistemul bancar până în 1997. „Ne-au recrutat (cei de la Eximbank – n.red.) de pe băncile facultăţii.„ După circa patru ani a plecat la ABN, tot ca analist. „Eu asta ştiu să fac, să lucrez cu cifrele.„ Din sistemul bancar a plecat la Société Générale Securities, unde lucra ca analist pe acţiuni pentru companii din industria bunurilor de larg consum din România, Slovenia şi Lituania.

    În 2002 o parte din colegii săi au înfiinţat Orion XXI – o firmă de consultanţă în M&A (fuziuni şi achiziţii) – şi au convins-o şi pe ea să li se alăture ca analist şi partener. Astăzi, după mai bine de un deceniu, perioadă în care şi-a pus pe picioare şi primul său business antreprenorial, Liliana Farmache este în continuare analist pentru Orion XXI, şi deşi recunoaşte că au existat momente dificile şi zile când s-a gândit să renunţe, uitându-se în urmă, crede că a făcut alegerea potrivită atunci când a decis să meargă în paralel cu jobul de analist şi cu cel de antreprenor.

    În 2007, după mai bine de 15 ani lucraţi exclusiv în sistemul financiar, cumnatul ei i-a propus să îşi pună bazele propriului business în domeniul restaurantelor. El lucrase înainte în domeniu la Intermacedonia şi când a mers în Austria a descoperit Nordsee: „S-a întors hotărât să mă convingă„.

    Iniţial, Liliana Farmache (soţia unui executiv de la Credit Europe Bank şi fost trezorier la ING – Silvian Farmache) a crezut că va fi dificilă trecerea de la analist la antreprenor, însă a decis totuşi să dea o şansă proiectului. „La vremea aceea nu eram nici măcar fan al peştelui şi fructelor de mare şi nici nu ştiam restaurantele Nordsee.„ Pentru a-l ajuta însă pe cumnatul ei a realizat un plan de fezabilitate pentru un business în domeniu, l-a trimis acţionarilor din Germania care i-au contactat rapid pentru o întâlnire: „Planul nostru i-a convins şi ne-au acordat franciza„. Compania Darcom Sea Food, care operează franciza Nordsee în România, este deţinută de Liliana Farmache (33%), Aurelian Cristian Farmache (33%) şi Handrea Darius Onuţ (34%).

    Lanţul Nordsee, care are o istorie de peste un secol, deţine peste 400 de restaurante în Europa şi Orientul Mijlociu, cele mai multe în Germania (344) şi Austria (42). Compania este de asemenea prezentă în cele mai multe state din regiune, respectiv Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria cu 3 până la 5 unităţi. „Nouă ne-a fost acordată prima franciză internaţională.„

    Primele restaurante din România – cele două din Băneasa Shopping City – au fost deschise în 2008 după un training de trei luni în Germania la sediul central. „A fost o pregătire şi teoretică şi practică, cei trimişi de noi (printre care şi cumnatul ei – n.red.) trebuind să muncească în toate departamentele, au spălat pe jos, au stat la casă şi au şi gătit.„ Cumnatul ei Aurelian Cristian Farmache este în continuare implicat în funcţionarea de zi cu zi a businessului, el petrecându-şi fiecare zi în cele patru localuri ale lanţului (două în Băneasa Shopping City şi câte unu în AFI Palace şi Bucureşti Mall). Liliana Farmache este în continuare omul din spatele cifrelor, ea fiind cea care urmăreşte activitatea financiară a firmei.

  • De unde provine carnea de pui din restaurantele KFC din România

    Reprezentanţii US Food Network, societatea care operează franciza KFC în România, cu 51 de restaurante pe piaţa locală, precizează că două treimi din carnea de pui comercializată provine de la furnizori locali. Printre cei mai importanţi furnizorii locali se regăsesc companiile Transavia şi Avicola Buzău.

    Anul 2013 a fost cel mai profitabil an pentru Transavia, cu cea mai mare cifră de afaceri, 135 de milioane de euro, şi un profit brut de 12,5 milioane de euro. Ioan Popa a clădit în judeţul Alba în doar 22 de ani de la zero Transavia, compania care conduce clasamentul producatorilor de carne de pasare. Ioan Popa a obţinut primul milion de euro profit în doar câţiva ani, a investit peste 100 de milioane de euro, iar afacerea sa valoreaza astazi de doua ori mai mult.

    Avicola Buzău, listată la Bursa de Valori Bucureşti, a încheiat anul 2012 cu un profit net în valoare de 1,68 milioane de lei, în scădere uşoară faţă de câştigul obţinut în 2011, de 1,82 milioane de lei. Cifra de afaceri a fost de 116,2 milioane de lei (26 milioane de euro), în creştere de la 94 milioane de lei în anul precendent. Avicola Buzău este deţinută de firma Aaylex Prod SRL, în proportie de 66,84%.

    Ingredientele folosite în produsele din restaurantele McDonald’s, concurentul principal al KFC de pe piaţa locală, provin în mare parte din import. Doar carnea de porc, sucul de mere, o parte din legume şi chiflele din restaurantele McDonald’s de pe piaţa locală au legătură cu România. CITIŢI AICI cine sunt furnizorii Mc Donald’s din România.

    Restaurantele KFC de pe piaţa locală sunt administrate prin intermediul companiei US Food Network, care a raportat în 2012 o cifră de afaceri de 187,1 milioane lei (42,4 milioane euro), în creştere cu 16% comparativ cu anul anterior, şi un profit cu 13% mai mare, de circa 10 milioane lei (2,26 milioane euro). Asociaţii US Food Network sunt firmele Bladon Enterprises (27,33%), Tatika Investments (27,33%) şi Lunic Franchising and Consulting Ltd (22,34%), înregistrate în Cipru, şi M.B.L. Computers (23%), înregistrată în Bucureşti.

  • Câştigul mediu a crescut în decembrie cu 6,7% faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari creşteri

     “În luna decembrie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat creşteri faţă de luna noiembrie 2013 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului mediu net au fost în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (26,7%), în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (între 21% şi 23,5%), în transporturi pe apă, telecomunicaţii, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (între 18% şi 19,5%), respectiv în industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor din tutun (între 15% şi 18%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzile de mâncare prin aplicaţii, o afacere de 20 de milioane de dolari

     

    Compania funcţionează în prezent pe patru continente, anul trecut  foodpanda extindinzându-se în 20 de ţări, printre care şi România. Ca urmare a strategiei de creştere, foodpanda îşi va extinde serviciile în alte opt ţări în prima parte a lui 2014: Croaţia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Kazahstan, Azerbaidjan, Tanzania şi Uganda, în acestea două din urmă serviciul fiind deja lansat.

    “În prezent, suntem cea mai mare platformă pentru comenzi online de mâncare din lume, fiind activi şi extinzându-ne în Asia, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa. Beneficiind deja de încrederea investitorilor cu experienţă, ne vom putea continua strategia de creştere, pentru a deveni un brand online cu adevărat global. Mai mult, vom continua să ne extindem şi în pieţele în care suntem deja activi, astfel încât să fim prezenţi în fiecare colţ al ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, continuăm să investim în serviciile pentru clienţi şi să creăm cel mai convenabil mod de a comanda mâncare – indiferent de locul de unde este realizată comanda”, a spus Ralf Wenzel, cofondator şi global managing director foodpanda / hellofood.

    Platforma online pentru comenzi de mâncare ajută restaurantele să îşi crească vânzările prin intermediul site-ului şi al aplicaţiei, oferindu-le totodată tehnologii şi instrumente de analytics performante. Clienţii îşi pot alege mâncarea preferată online, iar foodpanda procesează comanda şi o trimite direct către restaurant, care se ocupă de livrare.

    „(…) În ceea ce priveşte România, finanţarea ne va ajuta să ne extindem în toate oraşele mari din ţară, aşa cum ne-am propus”, a spus Dan Macarie, country manager foodpanda.ro.

    Foodpanda are parteneriate cu peste 22.000 de restaurante la nivel mondial, în România colaborând în prezent cu peste 150 de restaurante din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    În 2013, foodpanda a primit o finanţare de peste 20 de milioane de dolari de la Phenomen Ventures şi Investment AB Kinnevik şi alte 8 milioane de dolari de la iMENA Holdings.

     

  • ANALIZĂ: Hotelurile şi restaurantele de la munte pierd peste 1 milion de euro pe zi pentru că nu ninge

     “Este extrem de rău. Un dezastru”, a declarat agenţiei MEDIAFAX George Copos, proprietarul a trei hoteluri şi al unei firme de transport pe cablu în Poiana Braşov.

    El spune că şi industria hotelieră, şi cea de transport pe cablu suferă din cauza absenţei turiştilor.

    “Din data de 15 decembrie nu am mai avut temperaturi cu minus. Pentru transportul pe cablu, în care am investit 17 milioane de euro, vom avea o nerealizare a bugetului de mai mult de jumătate. Şi la hoteluri am avut investiţii de peste 20 de milioane de euro, iar în luna ianuarie vom avea o scădere la jumătate a bugetului estimat iniţial. Totul este la jumătate”, a adăugat Copos.

    El spune că din cauza vremii calde, nu au putut funcţiona nici tunurile care produc zăpadă artificială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gustaţi câteva noutăţi din bucătăria medievală

    Aceştia apelează la cărţi de bucate de demult, pe care le folosesc în modificarea meniurilor localurilor la care activează.Un astfel de exemplu este Adam Leonti, care a devenit şef peste bucătăria celebrului restaurant Vetri din Philadelphia în urmă cu câţiva ani, unde a introdus reţete inspirate de lucrări cum ar fi cartea de bucate a lui Marcus Gavius Apicius din secolul al V-lea, “De Re Coquinaria” ori “Opera di Bartolomeo Scappi” din 1570.

    Mai mult, Leonti merge frecvent în Italia, unde discută cu localnicii şi caută atent prin arhivele primăriilor din diverse localităţi reţete vechi de secole, găsind, de exemplu, una de pâine fără sare creată în Toscana în secolul al XIII-lea pentru a protesta împotriva birului pe sare.

    Jori Jayne, coproprietară a restaurantului Fish&Game din Hudson, New York, apelează la cărţi vechi scrise pentru a le învăţa pe femei cum să fie bune gospodine, una dintre cele mai importante fiind “The Martha Washington Cookbook”, carte de bucate care conţine culegerea de reţete din familia soţiei primului preşedinte al SUA, George Washington.

    La rândul său, Shane McBride, colecţionar pasionat de vechi cărţi de bucate, s-a inspirat din colecţia sa, mai precis din nişte lucrări scrise în urmă cu câteva zeci de ani despre vinurile şi mâncărurile provinciale franţuzeşti pentru a stabili meniul unui local pe care a fost solicitat să-l transforme.

    Motivul pentru care toţi aceşti maeştri bucătari îşi caută inspiraţia în trecut este simplu: credinţa că, în domeniul culinar, metodele verificate în timp sunt mai bune decât inovaţia.

  • Concept Hotels: “Piaţa ospitalităţii este în creştere”

    Odată cu venirea crizei, cifra de afaceri a companiei s-a prăbuşit, “pentru că 75% din business era generat de hotelurile noi deschise, pentru care furnizam piese pentru echipare, de pildă numerele pentru camere. Iar în 2009 s-au sistat toate investiţiile hoteliere”, explică Dragoş Popescu. Concept Hotels a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri estimată la 750.000 de euro, în creştere cu 7-8% faţă de 2012, dar în scădere faţă de nivelul din 2008, când se plasa la circa 1,3 milioane de euro.

    Compania, care are listate 15.000 de produse dintre care o treime sunt pe stoc, are acum 10 angajaţi, la jumătate faţă de câţi avea cu cinci ani în urmă. Compania a lansat recent o nouă gamă de produse, Bronneley, cosmetice de lux, produse de un furnizor al Casei Regale a Marii Britanii. În cadrul evenimentului de lansare, Dragoş Petrescu a anunţat şi un parteneriat cu British Gallery, prin care Concept Hotels devine distribuitor pentru ceaiurile Taylors of Harrogate şi cafeaua Gourmet Taylors. O afacere pornită, după spusele proprietarului Marius Pleşea ”dintr-un hobby”, British Gallery a realizat anul trecut vânzări de circa 500.000 de lire sterline, iar pentru anul în curs rezultate în creştere, până la circa 700.000 de lire sterline. British Gallery funcţionează de şase ani pe piaţa românească, distribuind branduri britanice, între care se numără ceaiurile şi cafelele Taylors of Harrogate, cosmeticele Yardley, ceramica şi porţelanurile Wedgwood şo Portmeiron, seturile de masă Arthur Price of England.

  • A gătit în cele mai bune restaurante din toate colţurile lumii, iar acum a ales să fie bucătar-şef la Bucureşti

    Kevin Hill are 53 de ani şi a venit pentru prima dată în România acum 14 ani, pentru a duce în Marea Britanie 14 chefi locali. A revenit în vara acestui an şi vrea să rămână pentru a creşte vânzările şi profitul grupului City Grill şi pentru a dezvolta Academia de Bucătari.

    „Am revenit acum patru luni în România deşi niciodată nu am crezut că o să mă întorc. Acum cinci ani mi-am cumpărat o casă în Marea Britanie şi am crezut că mă liniştesc şi mă stabilesc acolo. Nu s-a întâmplat aşa„, povesteşte britanicul într-o engleză cu accent australian. Momentan învaţă şi limba română, însă afirmă că înţelege doar anumite cuvinte. „Vreau să călătoresc în România, să învăţ limba şi să fac profilul consumatorului local.„ Mâncarea tradiţională deja a încercat-o, îi plac micii, mămăliga şi sarmalele. Acum stă într-un apartament din cartierul Obor şi merge la piaţa agroalimentară din zonă pentru legume, fructe, lactate şi carne. Spune că găseşte acolo tot ce are nevoie.

    Pe lista viitoare de planuri se numără o călătorie în Transilvania şi una în Deltă, unde poate merge şi la pescuit, în contextul în care pescuitul la muscă, schiatul şi cursele de maşini (Australian V8 Supercars) sunt cele care îi ocupă timpul liber, respectiv cel când nu găteşte.
    „Îmi place diversitatea României atât în ceea ce priveşte mâncarea, cât şi oamenii. Mereu găseşti ceva nou aici.„ Totuşi, cea mai apropiată ţară de sufletul lui rămâne Australia, unde de altfel şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale de adult. Copiii săi au rămas acolo. „În Marea Britanie oamenii ies în oraş, petrec timpul în baruri şi pub-uri. În Australia oamenii merg la grătar şi petrec timp acasă, viaţa este liniştită.„

    Kevin Hill a ajuns în Australia în 1982 şi a rămas până în 2002, când s-a întors în Europa. „Am lucrat iniţial ca inginer (weapons engineer, n.red.) în Marina Regală Britanică, iar apoi am plecat la forţele aeriene regale din Australia„. A luat decizia de a pleca la capătul celălalt al lumii după ce a făcut o călătorie acolo şi i-au plăcut peisajul şi oamenii.

    A lucrat în divizia de IT (computer science), iar după aproape un deceniu a făcut o schimbare radicală de carieră. „La forţele aeriene şi în marina regală după circa 20 de ani ieşi la pensie, aşa că am decis să nu aştept acea zi ca să fac o schimbare. Mereu mi-a plăcut să gătesc, aşa că am hotărât să devin chef.„ Spune că nu a stat prea mult pe gânduri, avea un prieten care lucra în bucătăria hotelului Hilton din Adelaide care l-a luat sub aripa sa.

    „Am luat decizia şi am lăsat totul în urmă. A trebuit să învăţ rapid ce se întâmplă în bucătărie„, îşi aminteşte el. A rămas circa cinci ani la Hilton, în restaurantul care avea două stele Michelin, iar apoi a plecat ca head chef în alte două companii din Australia. La începutul anilor 2000 s-a întors în Marea Britanie (Londra) şi apoi a plecat în Spania (Mallorca, unde a fost head chef la un restaurant cu o stea Michelin), unde a rămas doi ani. Înainte de a veni în România a stat şase ani în Marea Britanie, unde a îmbinat arta gătitului cu arta de a face business din poziţia de group executive chef.
     

  • S-a infiintat HORA, Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania

    HORA reuneste proprietari din industria hotelurilor si restaurantelor romanesti, creand o comunitate bazata pe principii precum traditia bunei ospitalitati romanesti, pasiunea pentru servicii impecabile, credinta in spiritul antreprenorial de profil si importanta vitala a eticii in afaceri, potrivit reprezentantilor organizatiei.

    Membrii fondatori ai HORA sunt reprezentantii Argentine, Benihana, Biutiful, Caru’ cu Bere, Casa Di David, Casa Doina, City Grill, Crêperie d’Amour, Fratelli, Hard Rock Café, La Fattoria, La Mama, Loft, White Horse.