BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Cum construiesc comunismul capitaliştii din Beijing

    Indicele Shanghai Composite Index (SHCOMP) a ajuns miercuri la 2.206,61 puncte, cel mai mare nivel din octombrie încoace, iar indicele Hang Seng China Enterprises Index (HSCEI) a ajuns la 11.437,44 puncte, câştigând în doar câteva zile 11%, cea mai mare creştere de acest fel din octombrie 2011 încoace.

    Guvernatorul Zhou Xiaochuan a anunţat că accelerarea convertibilităţii yuanului este printre priorităţile decise la recenta plenară a Partidului Comunist, care intenţionează să realizeze acest obiectiv până în 2020, alături de alte reforme cu bătaie lungă, precum relaxarea restricţiilor în domeniul rezidenţei şi măsuri de modernizare a agriculturii. Pieţele au salutat ideea, considerând că dereglementarea pieţei valutare va atrage investiţii la bursă şi va stimula lichiditatea.

    Nu e singura veste bună de la Beijing – economia chineză a crescut cu 7,8% în al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce ar trebui să permită atingerea ţintei de 7,5% fixate de partid pentru 2013.

  • Ponta spune că Florin Georgescu i-a explicat semnificaţia unor termeni economici, ca PIB sau ESA

     “Sunt astăzi aici şi vorbesc în calitate de unul dintre elevii domnului Florin Georgescu. În 2010, în martie dacă nu mă înşel, domnul Georgescu m-a luat să mă înveţe câteva lucruri absolut necesare pentru orice eventuală poziţie pe care urma să o ocup. Ulterior, domnul profesor Dãianu s-a alăturat acestui efort, încă nu fructuos, de a creşte o nouă generaţie, s-a alăturat şi Liviu Voinea. Aşa încât lucrurile bune făcute într-un an şi jumătate de guvern sunt datorate domnului Georgescu, iar cele rele sunt contribuţia mea personală şi a lui Liviu Voinea”, a spus Ponta.

    Premierul a mai arătat că prim-viceguvernatorul BNR a fost persoana care i-a explicat semnificaţia unor termeni economici, cum ar fi “PIB” sau “ESA”, şi totodată l-a învăţat “consecvenţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wall Street Journal: Taxele mari pe muncă blochează revenirea economiei italiene. Plăţile în contul pensiilor totalizează aproape 13% din PIB

     Statul italian preia aproximativ două treimi din profitul brut al firmelor prin taxe pe profit şi pe muncă, potrivit unei analize Wall Street Journal (WSJ).

    “Statul ne strânge de gât”, se plânge Partizia Zanotta, proprietarul unei firme de sudură cu 10 angajaţi din nordul Italiei, care a redus programul de lucru şi a renunţat la investiţii în echipamente din cauza crizei economice.

    Italia a avut în ultimii 10 ani cea mai slabă creştere economică dintre cele 34 de state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Economia este încă în recesiune în urma crizei financiare, iar şomajul a atins cele mai ridicate niveluri din ultimii 40 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Japonezii tot încearcă să-şi urnească economia

    Importurile au crescut cu 2,2%, în timp ce exporturile s-au redus cu 0,6%. Investiţiile s-au majorat cu numai 0,7%, faţă de 4,4% în trimestrul precedent.

    Ryuzo Miyao, membru al consiliului Băncii Japoniei, a afirmat că “incertitudinile din mediul global”, îndeosebi disputele fiscale din SUA, periclitează şansele de relansare pentru economia niponă, unde parametrii urmăriţi de guvern (cererea internă, investiţiile, salariile în sectorul privat, inflaţia) întârzie să-şi revină.

    Banca n-a mai făcut nicio schimbare în politica monetară din aprilie, când s-a angajat să dubleze baza monetară în următorii doi ani, prin cumpărări agresive de active, spre a stimula economia grevată de deflaţie. Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, în special de o creştere a salariilor, spre a stimula consumul intern.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

  • Cum am ajuns campionii Europei la creştere economică

    Prin comparaţie, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.

    În primele două trimestre, creşterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste aşteptările pieţei şi ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit şi drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).

    “Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susţinută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuţii a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat”, arată Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.

    Dincolo de agricultură însă, performanţa economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) faţă de aceeaşi lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import), relevă INSSE.

    Performanţa din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o uşoară majorare a inflaţiei, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% – o dovadă, în opinia analiştilor BCR, că dezinflaţia susţinută de recolta abundentă a anului ar putea fi ameninţată în următoarele luni. Noua prognoză de inflaţie a BCR este 2% pentru decembrie. “Recent anunţatele majorări ale accizelor pentru combustibili şi tutun şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflaţia anului care vine. În absenţa acestor măsuri fiscale, inflaţia ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014”, estimează Eugen Şinca, economist al BCR.

    |n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creşterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, şi a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părţii sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Naţional şi liniile de metrou Drumul Taberei şi Otopeni.

    Mai mulţi bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educaţia, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR şi Preşedinţia vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro şi va primi de la UE 8,6 mld. euro.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    860 mil. euro
    profiturile şi dividendele repatriate în străinătate în luna septembrie de companiile multinaţionale, ducând la creşterea deficitului de cont curent la 595 mil. euro

    18.212
    numărul de copii născuţi în septembrie, cu 1.161 mai puţini decât în luna august

    31 mld. dolari
    excedentul comercial al Chinei în octombrie, faţă de 15,2 mld. dolari septembrie, în condiţiile în care exporturile spre UE au crescut cu 12% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar cele spre SUA cu 8,1%

    19%
    creşterea excedentului comercial al Germaniei în septembrie, la nivelul record de 18,8 mld. euro, precedentul record de 18,7 mld. euro fiind atins în septembrie 2007

    15,98 tone
    importurile de aur ale Turciei în octombrie, faţă de 4,84 tone în septembrie, ceea ce ridică volumul importurilor de aur pe primele zece luni la 251,39 tone, faţă de 120,78 tone în 2012

    17,2%
    creşterea exporturilor României în septembrie, la 19,8 mld. lei, după un avans de 6,7% în luna precedentă, în timp ce importurile s-au majorat cu 3,3%, la 21,7 miliarde de lei


     


     

     

     

  • Economia A CRESCUT cu 1,6% în trimestrul trei, PESTE AŞTEPTĂRI. Avans de 2,7% după 9 luni

     “Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I – 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier”, aratã INS, într-un comunicat.

    Datele reprezintă “estimările semnal” ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi III anunţată la 4 decembrie.

    Creşterea de 1,6% este mai mare decât cea anticipată de analişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Veniturile consolidate vor însuma tot 32,9%, dar dintr-un PIB mai mare. Cursul luat în calcul – 4,45 lei/euro

     Pentru acest an, Produsul Intern Brut a fost estimat la 625,6 miliarde lei, proiecţa bugetară pentru anul viitor bazându-se pe un PIB de 658,6 miliarde lei, conform unui document obţinut de MEDIAFAX.

    Veniturile bugetului consolidat sunt anticipate la 216,8 miliarde de lei (32,9% din PIB). Guvernul a estimat un total de încasări din economie de 201,9 miliarde lei la bugetul de stat (30,7% din PIB) şi o absorbţie de fonduri europene uşor mai mare decât cea din strategia fiscal-bugetară, respectiv de 14,8 miliarde lei fonduri nerambursabile (2,23% din PIB) faţă de 14,4 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţele României pentru 2014

    În raportul cuprinzând prognoza de toamnă pentru ţările membre, publicat săptămâna trecută, CE apreciază că motorul principal al creşterii economice se va deplasa la anul de la exporturile nete spre cererea internă (deplasarea pe care majoritatea analiştilor o prevăzuseră anul trecut pentru 2013).

    Investiţiile ar urma să-şi revină, ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor UE şi a relansării marilor proiecte de infrastructură, iar cererea internă ar urma să-şi revină ca efect al creşterii ocupării forţei de muncă şi al unei inflaţii moderate. CE notează că majorarea consumului guvernamental va fi însă limitată de continuarea consolidării fiscale.

  • Ce face Rusia dacă se ieftineşte petrolul

    Economia rusească va creşte cu o medie de 2,5% anual până în 2030, sub rata globală de creştere de 3,4-3,5%, ceea ce va reduce cota Rusiei din PIB global la 3,4%, de la 4% anul trecut, potrivit lui Uliukaev.

    Economia Rusiei a crescut cu o medie anuală de 7% din 2009 până în 2008, în regimul Putin, după care a scăzut cu 7,8% în 2009 din cauza ieftinirii petrolului, aminteşte Bloomberg.

    Oficialii de la Kremlin, inclusiv premierul Medvedev, avertizează că modelul de creştere bazat pe exporturi se apropie de epuizare, iar analiştii occidentali afirmă că situaţia de faţă, când creşterea PIB nu mai poate fi susţinută de preţurile mari ale petrolului, începe să semene cu “stagnarea” din anii ’80 care a subminat decisiv puterea URSS.