Tag: management

  • Noul CEO al Telekom România pregăteşte primele schimbări în echipa de top management. Patru oameni recrutaţi de Nikolai Beckers pleacă

    Miroslav Majoros, slovacul care a preluat în urmă cu trei luni poziţia de CEO al Telekom România, pregăteşte primele schimbări din echipa de top management a celui mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţa locală, ca parte a unui plan mai larg prin care managerul urmăreşte să readucă pe creştere grupul de companii, au declarat pentru ZF mai multe surse din industria locală de telecom.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Directorul general al Tarom a fost suspendat din funcţie

    Administratorii Tarom au decis vineri să-l suspende din funcţie, de la 22 martie, pe directorul general al companiei, Christian Heinzmann, ca urmare a unor deficienţe de management, a anunţat ministrul de resort, Dan Costescu, scrie Ziarul Financiar

    Administratorii Tarom au decis vineri să-l suspende din funcţie, de la 22 martie, pe directorul general al companiei, ChristianHeinzmann, ca urmare a unor deficienţe de management, a anunţat ministrul de resort, Dan Costescu.

    “Managerul trebuia să asigure resursele financiare şi de personal pentru îndeplinirea misiunii companiei. Termenul pe care l-a dat autoritatea aeronautică este 22, din 22 nu va mai putea să îndeplinească. Este primul punct pe care l-am primit de la CA Tarom. (…) Lipsa de responsabilitate şi deficienţele de management nu mi se par în regulă. Sunt lucruri privind nerealizarea bugetului de venituri şi cheltuieli, în loc să aibă 8 milioane de milione pierderi, au avut 41 de milioane. Asta în condiţiile în care anul trecut preţul cherosenului a scăzut spectaculos. Daca nu era nici acest avantaj, aveam un dezastru”, a afirmat Costescu.

    Pe de altă parte, belgianul Christian Heinzmann, CEO al companiei de stat Tarom, cu pierderi de 110 milioane lei în 2014 (25 mil. euro) în 2014, spune că se “pun presiuni politice” pentru înlăturarea lui de la conducerea companiei, dar este hotărât să îşi ducă mandatul până la final, în noiembrie anul acesta, pentru “siguranţa companiei”.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 martie 2016

    COVER STORY: Generaţia care face diferenţa. Zece proiecte care schimbă lumea în bine
     
    Vă prezentăm în acest număr zece astfel de proiecte, identificate în urma demersului Samsung, iniţiatorul conceptului „Generaţia A“. Proiectele de acest gen sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru că au o anvergură redusă, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.
     

    AFACERI: Secretele unei creşteri de 114%


    AUTO: Viitorul maşinilor automone în viziunea Renault

     


    SPECIAL: Creatorul superinteligenţei artificiale

     


    ANTREPRENORIAT: Joaca de banca virtuală

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • The Entrepreneurship Academy, singura facultate de antreprenoriat din Sud-Estul Europei, lansează fondul de burse în valoare de peste 170.000 de euro

    The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de antreprenoriat din Sud-Estul Europei în care înveţi de la antreprenori, lansează şi fondul de burse oferit primilor studenţi în valoare de peste 170.000 euro, burse susţinute de companii şi de antreprenori români.

    De asemea, EA îşi prezintă oferta de studiu la RIUF (Romanian International University Fair) în perioada 18-24 martie. Membrii boardului The Entrepreneurship Academy vor prezenta noul model educaţional la Bucureşti, între 18 şi 20 martie, în Cluj, pe 22 martie, şi la Braşov, pe 24 martie.

    La standul The Entrepreneurship Academy din cadrul RIUF vor fi prezenţi fondatori precum Cosmin Alexandru (Wanted Transformation), decan al facultăţii, Alexandru Ghiţă (Grupul Educativa), Ilinca Păun (Colliers România) sau Corina Gheonea (co-fondator Universitatea Alternativă).

    Deschisă în parteneriat cu Team Academy din Olanda, cea mai importantă şcoală internaţională de antreprenoriat, The Entrepreneurship Academy aduce în România un nou model educaţional universitar implementat cu succes şi în Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Argentina şi Peru, cu rezultate extraordinare: 91% dintre absolvenţii acestui model educaţional au un loc de muncă în primele 6 luni după absolvire, iar 47% au un business sustenabil la 2 ani după absolvire.

    Aplicaţiile pentru anul universitar 2016/2017 sunt deja deschise pe website-ul oficial.

    Pe parcursul celor 4 ani de studiu, studenţii antreprenori îşi vor împărţi timpul între cursuri de administrarea afacerilor, marketing, economie, management sau vânzări şi crearea şi dezvoltarea unor business-uri profitabile, subîndrumarea unor antreprenori şi oameni de afaceri precum: Florin Ilie – Head of Financial Markets Sales al ING Bank în Romania ING, Adrian Stanciu- Associated Dean, Knowledge and Leadership la Maastricht School of Management Romania; Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Cosmin Alexandru – decan al The Entrepreneurship Academy şi Sergiu Neguţ – Antreprenor şi Associate Dean la Maastricht School of Management.

    În acelaşi timp, anual, studenţii vor efectua stagii de practică în străinătate – în Amsterdam, Silicon Valley şi într-o ţară cu piaţă emergentă.

    Taxa de şcolarizare pentru studenţii care-şi vor începe studiile în luna septembrie 2016 este 6.500 EUR / an, timp de 4 ani. Din taxa de şcolarizare, studenţii îşi vor acoperi inclusiv cheltuielile de transport şi cazare în Amsterdam pe perioada celor 6 săptămâni de la începutul anului 1. Tot în cadrul RIUF, membrii fondatori vor lansa fondul de burse pe care studenţii îl pot accesa după ce vor trece prin procesul de selecţie şi de admitere. Până acum, fondul de burse a atins valoare de peste 170.000 euro/4 ani, iar bursele sunt în valoare de 1.500 şi 3.000 euro. Primul fond de burse EA a fost pus la dispoziţie de ING Bank, partener fondator al The Entrepreneurship Academy, companie care oferă 10 burse/4 ani, în valoare de 60.000 euro. Restul burselor sunt oferite de antreprenori, dar şi de companii româneşti precum Felix Pătrăşcanu (Fan Curier), Felix Tătaru (GMP Advertising) Adrian Ţuluca (Propaganda), Wargha Enayati (Fundaţia Regina Maria), Trendconsult Group.
     

  • Opinie Daniel Bujorean, Ensight Managament Consulting: Cealaltă dimensiune a competiţiei. Sfaturi de la cea mai competitivă economie a lumii

    De cele mai multe ori managementul îşi defineşte termenul din prisma activităţilor de marketing, adică întâlniri în „primă linie” cu o companie competitoare, activităţi de go-to market, comunicare în mass-media şi mai puţin din perspectiva activităţilor interne precum reducere de costuri şi optimizare de procese sau creştere a productivităţii cu impact în costuri şi venituri. A concura înseamnă atât a te „duela” pe piaţă pentru prospectarea clienţilor, a vinde, precum şi a îmbunătăţi continuu şi intrinsec compania şi portofoliul de produse.

    Un raport din Elveţia, cea mai competitivă economie a lumii potrivit World Economic Forum, cu titlul „Business Competitiveness Switzerland” explică importanţa celei de-a doua dimensiuni a competiţiei: „Competitivitatea în afaceri este capacitatea unei firme de a crea valoare prin creştere şi profitabilitate sustenabile pe termen lung. Sunt două dimensiuni ale competitivităţii în afaceri – generală şi intrinsecă. Dimensiunea generală (contextul în care o companie operează) influenţează natura practicilor pe care o companie alege să le adopte. Dimensiunea intrinsecă se referă la comportamentele şi practicile care permit unei firme să îşi susţină performanţa pe termen lung“ (IMD World Competitiveness Center, Lausanne, 2014).

    Companiile au acuzat diferiţi factori externi pentru necompetitivitate, dintre care amintim doar câţiva, aşa cum apar în raportul de ţară al Fondului Monetar Internaţional din 2015: infrastructura, mediul macroeconomic nefavorabil şi o slabă specializare a serviciilor de pregătire profesională. Premisa acestui articol consideră că deşi factorii externi sunt foarte importanţi, sunt şi factori intrinseci care influenţează competitivitatea unei companii.

    Raportul elveţian, menţionat mai sus evidenţiază o serie de factori care au susţinut competitivitatea celor mai de succes firme elveţiene: managementul talentului, managementul performant al proceselor, transparenţa în luarea deciziilor, cooperarea internă, inovaţia, dezvoltarea continuă a avantajelor competitive şi deschiderea pentru investiţii în digitalizare.

    Din experienţa consultanţilor de la Ensight Management Consulting, factorii intrinseci sunt imperativi în creşterea competitivităţii unei companii pe termen lung şi această transformare trebuie să aibă loc mai degrabă mai curând decât mai târziu.
    Din păcate, de cele mai multe ori, companiile nu au parte de pieţe cu creşteri exponenţiale care să mascheze problemele de management intern. De aceea, sunt importante: managementul şi redesignul proceselor de afaceri pentru reducerea costurilor, creşterea productivităţii şi creşterea calităţii. De asemenea este important să optimizăm vânzările prin: definirea strategiei de vânzări, segmentarea clienţilor, optimizarea portofoliului de produse şi clienţi şi eficientizarea forţei de vânzări.

    Rolurile şi responsabilităţile clar definite pentru toate nivelele sunt o trăsătură distinctivă a majorităţii companiilor de succes, concluzionează studiul elveţian. „Firmele de top au mai mult succes decât companiile cu performanţă medie în asigurarea interacţiunii şi cooperării între consiliul director şi echipa de management. Adiţional, Campionii Creşterii se concentrează preponderent pe excelenţa proceselor ca parte centrală a afacerii precum şi pe transparenţa fluxului decizional.”

    Şi în final, în egală măsură, companiile din România trebuie să investească în inovaţie şi digitalizare dacă doresc să respecte recomandările de bună practică ale elveţienilor.
    Francezii de la Eurogroup Consulting, care sunt parte din aceeaşi reţea de consultanţă ca şi Ensight Management Consulting, vorbesc în cel mai recent studiu al lor („Managerii faţă în faţă cu Revoluţia Digitală, 2015“) despre o revoluţie digitală care va transforma radical relaţiile de management în companie.

    Conform acestui studiu, „revoluţia digitală va transforma radical practicile de management. Comunităţile de lucru de pe reţelele sociale interne vor facilita o sporire considerabilă a transparenţei; ierarhiile vor fi reduse pe măsură ce munca devine colaborativă; acum munca nu se referă la informaţia pe care o păstrăm pentru noi, ci la cea pe care o împărtăşim cu ceilalţi. Scenariul viitorului model managerial este deja scris“.

    Scenariul este deja scris, titrează colegii noştri francezi şi nu pot fi contrazişi. Digitalizarea, cooperarea internă susţinută de noile tehnologii şi inovaţia tehnologică influenţează în mod direct proporţional un management performant al proceselor de business, managementul talentelor şi transparenţa deciziilor, adică toate acele elemente care susţin competitivitatea firmelor elveţiene. Revoluţia digitală nu este viitorul, ci prezentul.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 martie 2016

    COVER STORY: Bancher de cursă lungă
     
    De când Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, a venit în România, instituţia financiară a avansat trei poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Experienţa celor două crize din Turcia, pe care CEO-ul le-a trăit în sistemul bancar din ţara natală, s-a dovedit folositoare şi în România.
     

    STRATEGIE: Criza a fost cea mai bună oportunitate pentru Dragoş Anastasiu

     

     


    COMERŢ: Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

     


    TENDINŢE: Roboţii devin analişti pe Wall Street. Jumătate din slujbe sunt ameninţate

     


    MACROECONOMIE: Legea dării în plată ţine în continuare capul de afiş al agendei publice

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cătălin Buliga preia funcţia de director tehnic al Vodafone România, în locul lui Giovanni Chiarelli

    Cătălin Buliga, unul dintre cei mai experimentaţi manageri români din industria locală de comunicaţii, care şi-a început cariera în 1989 la Romtelecom pentru ca ulterior să ocupe diferite poziţii de management pe segmentul de tehnologie şi în cadrul UPC şi Vodafone, va fi promovat director tehnic în cadrul Vodafone România, în locul italianului Giovanni Chiarelli, care va pleca din România pentru a prelua o poziţie de management în Spania, informează Ziarul Financiar.

    Cătălin Buliga a revenit în cadrul Vodafone România în toamna anului trecut, după ce a lucrat aproximativ 7 ani de zile în cadrul UPC, unde ultima poziţie deţinută a fost de director de tehnologie pentru subsidiarele din România şi Ungaria. Poziţia pe care Buliga a revenit la Vodafone a fost de “Head of Fixed Access, Engineering & Deployment”.

    Înainte de a fi recrutat de UPC în 2008, Buliga a lucrat timp de zece ani la Vodafone, pe diferite poziţii de conducere. Anterior, în perioada 1989-1998 el a lucrat la Romtelecom, ca tehnician în centrul de reţea şi inginer în cadrul centrului de coordonare al reţelei în Iaşi.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 martie 2016

    COVER STORY: Întotdeauna cu un plan
     
    Hezi Shayb a venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional. Liderul New Kopel Group a vorbit la evenimentul Meet The Ceo despre momentele care i-au definit personalitatea, despre experienţa sa din armată şi despre faptul că nu poate conduce o companie la care totul merge bine. Spune că, deşi nu este un jucător, îi place ca, din când în când, să pună toate cărţile pe masă.
     

    STRATEGIE: Alexandra Copos aduce filosofia Kaizen la Ana


    CONSUM: Cum va afecta legea antifumat afacerile din HoReCa

     


    INTERNAŢIONAL: Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi


     STUDIU DE CAZ: Antreprenorii care au redevenit corporatişti când şi-au vândut o parte din afacere


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     


    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei


    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Elena Antoneac: Antreprenoriatul nu este punctul forte al românilor. Nu avem această cultură a antreprenoriatului.

    BM: Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?

    Elena Antoneac: Antreprenoriatul nu este punctul forte al românilor. Nu avem această cultură a antreprenoriatului. Teama de eşec este „cultivată” din şcoala românească. Este o ruşine să dăm un răspuns greşit în faţa profesorului şi preferăm să nu îl dăm. Antreprenoriatul conţine prin esenţa lui extrem de mulţi factori de risc iar românii nu sunt risk takeri prin definiţie. De aceea şi numărul mic de afaceri 100% româneşti la nivel naţional în comparaţie cu SUA, Israel, Olanda spre exemplu unde oamenii încearcă diverse forme de antreprenoriat.

    BM: In ecuatia patronat – lucrator – castiguri – trai indestulat, care este rolul sindicatelor? Sunt sindicatele suficient de prezente si active pentru a sustine o piata “sanatoasa” a muncii?

    Elena Antoneac: Sindicatele şi-au pierdut rolul de catalizator şi portavoce dintre angajat şi angajator. În plus România s-a transformat într-un furnizor de servicii cu foarte puţine companii care au un număr mare de angajaţi. Generaţia tânără activă în zona de servicii nu crede în Sindicate prin urmare în zona furnizorilor de servicii Sindicatele sunt de cele mai multe ori doar pe hârtie. Sindicatele şi-au păstrat din tradiţie preponderent în industrie.

    BM: Care sunt tendintele pe piata internationala a muncii?

    Elena Antoneac: Schimbarea, reinventarea sunt cuvintele cheie ce marchează în acest secol piaţa internaţională a muncii. Nevoile companiilor se schimbă, angajaţii trebuie să se adapteze la noi cerinţe venite din piaţă. Robotizarea mătură 7 milioane de locuri de muncă la nivel mondial, prin urmare cerinţele se schimbă iar reconversia profesională va fi punctul forte al celor care îşi fac loc în piaţă. Suedia a redus orele de muncă de la 8 ore pe zi la 6 ore pe zi, ceea ce este un prim pas şi un anunţ că piaţa muncii se schimbă iar modelele contemporane nu vor mai fi de actualitate în cîţiva ani.

    Joburile din zona de IT, Inginerie vor continua să dea bătăi de cap companiilor care vor avea nevoie de tot mai mulţi specialişti iar bătălia dintre companii pentru aceste resurse va fi acerbă.

    BM: Un fapt – muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?

    Elena Antoneac: În România dictonul „Merge şi aşa” este şi astăzi bine impregnat în conştiinţa noastră. Muncitorul român ştie că dacă face o lucrare în casă cuiva nu trebuie să fie perfectă, de aceea nici nu îşi dă interesul ca munca prestată să fie impecabilă. În plus nu există acest cult al detaliului în România, dorinţa de a face ceva perfect este de cele mai multe ori văzută ca o obsesie, ca ceva negativ ce ar trebui evitat.

    În Germania spre exemplu, unde cetăţenii sunt perfecţionişti prin definiţie apare presiunea socială pe calitate. Dacă românul face o lucrare modestă în Germania, neamţul nu îl va remunera până ce românul îşi duce la bun sfârşit lucrarea la standardul solicitat.