BusinessMagazin

Tag: incheiere

  • Preşedinţie: CSAT nu a avizat niciodată un contract de privatizare după încheierea procesului de licitaţie. Băsescu: Ponta să nominalizeze cele trei contracte avizate de CSAT

     Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Bogdan Oprea afirmă, “referitor la declaraţiile ministrului interimar al Transporturilor şi prim-ministru al Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, făcute joi, 25 iulie, la Sibiu, potrivit căror Consilul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) ar fi avizat trei contracte de privatizare”, că “CSAT nu a avizat niciodată un contract de privatizare după încheierea procesului de licitaţie”.

    “De la intrarea în vigoare a Legii nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi până în prezent, CSAT nu a avizat niciodată un contract de privatizare după încheierea procesului de licitaţie, acest lucru neintrând în atribuţiile CSAT. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, îl invită pe ministrul interimar al Transporturilor şi prim-ministru al Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, să nominalizeze cele trei contracte de privatizare care, potrivit domniei sale, au primit avizul CSAT”, afirmă Oprea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Băsescu nu a respectat pactul de coabitare. Nu ar fi nici prima, nici ultima dată când nu îşi respectă un cuvânt dat

     El a răspuns astfel întrebat de jurnalişti dacă pactul de coabitare semnat cu preşedintele mai este în vigoare în acest moment.

    “Acel acord de colaborare instituţională, în ceea ce mă priveşte, eu sunt foarte hotărât să îmi respect obligaţiile care îmi revin. Din punctul de vedere al preşedintelui, e foarte clar că nu, domnia sa nu l-a mai respectat şi, mă rog, nu ar fi nici prima şi nici ultima dată când nu îşi respectă un cuvânt dat”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Microsoft a crescut cu 29% în anul fiscal încheiat în iunie

     Rezultatul de anul trecut a fost afectat de un cost excepţional de 6,2 miliarde de dolari legat de achiziţia AQuantive Inc de către Microsoft.

    Pentru trimestrul al patrulea al anului fiscal, intervalul aprilie-iunie, Microsoft a anunţat un profit de cinci miliarde de dolari, faţă de un rezultat negativ de 492 milioane de dolari în urmă cu un an. Grupul american a contabilizat costul legat de achiziţia AQuantive în trimestrul al patrulea al anului fiscal anterior.

    Rezultatul la trimestru al Microsoft s-a situat sub aşteptările analiştilor consultaţi de Bloomberg, ca urmare a reducerii cererii consumatorilor pentru computere care rulează sistemul de operare Windows. Profitul a fost, de asemenea, influenţat negativ şi de un cost excepţional de 900 de milioane de dolari legat de stocurile de tablete Surface. Fără acest cost, câştigul pe titlu s-a situat la 66 de cenţi pe acţiune, în timp ce analiştii anticipau 75 de cenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ceremonie sobră în Belgia, pentru a marca încheierea domniei lui Albert al II-lea

     După 20 de ani de domnie, regele Albert al II-lea, în vârstă de 79 de ani, şi-a anunţat la începutul lui iulie decizia de a abdica, din motive de sănătate, la 21 iulie, ziua sărbătorii naţionale.

    Regele, erou al unităţii Belgiei şi a cărui domnie a fost marcată de două mari crize politice între flamanzi şi francofoni, va semna actul de abdicare la ora 10.30 (11.30 ora României).

    La ora 13.00 (14.00 ora României), fiul său cel mare, prinţul Philippe, în vârstă de 53 de ani, va depune jurământul în faţa Senatului şi a Camerei Deputaţilor reunite, potrivit unei tradiţii stabilite la 21 iulie 1831, de către strămoşul său Leopold I.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul începe negocierile cu FMI pentru un nou acord după finalizarea cu trei derogări a evaluării

     Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

    Surse guvernamentale afirmau miercuri că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

    Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Însărcinatul american cu afaceri Duane Butcher: România ar trebui să încheie un nou acord cu FMI

    “Pentru toţi investitorii, incluzându-i şi pe cei americani, stabilitatea şi predictibilitatea sunt vitale. Acordurile cu FMI sunt importante pentru realizarea nivelului de stabilitate şi predictibilitate pe care le caută investitorii. Şi de aceea credem că un nou acord ar trebui probabil încheiat”, a afirmat Butcher, întrebat dacă România ar trebui să încheie un nou acord şi ce obiective ar trebui acesta să conţină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta vrea să încheie un parteneriat strategic cu China

    “Ne-am dori – anul viitor sunt 65 de ani de relaţii diplomatice – să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică care este cea de substanţă, dar şi culturală, educaţie şi alte domenii”, a spus Ponta, aflat la Beijing.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Pentru Nabucco a căzut cortina. Europa de sud-est depinde tot de gazul rusesc

    Gazoductul Nabucco, proiect privit de 12 ani ca o soluŢie pentru reducerea dependenŢei UE de importurile de gaze naturale din Rusia, a fost ajuns din urmă de ironiile lui Putin, eşuând tocmai din cauza lipsei de furnizori invocată acum cinci ani de carismaticul lider de la Kremlin. Nu-mele „Nabucco“ a fost preluat de la opera cu acelaşi nume semnată de Giuseppe Verdi, partenerii fondatori fiind inspiraţi de un spectacol la care au asistat, la Opera din Viena, după o întâlnire în oc-tombrie 2002.

    Pregătiri de peste un deceniu. Proiectul Nabucco a fost iniţiat la începutul anului 2002, când au avut loc discuţii preliminare între OMV Austria şi BOTAS Turcia. OMV a abordat apoi MOL Ungaria, Transgaz Mediaş şi Bulgargaz Bulgaria, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a fost semnat acordul de cooperare între cele 5 companii, în baza căruia a fost realizat studiul de fezabilitate pentru con-struirea gazoductului.

    La sfârşitul anului 2003 a fost încheiat un acord de granturi între cei cinci parteneri asociaţi proiec-tului şi Comisia Europeană, pentru ca în 2004 să fie înfiinţată, la Viena, compania de proiect Nabucco Gas Pipeline International. Cinci ani mai târziu, în ianuarie 2009, Nabucco a câştigat an-gajamentul politic total UE şi al guvernelor din ţările de tranzit.

    La jumătatea aceluiaşi an a fost semnat, la Ankara, acordul interguvernamental între Austria, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia, prin care a fost armonizat cadrul legal pentru construcţia proiectului, garantând condiţii stabile, de egalitate, pentru toţi partenerii şi clienţii din proiect.
    În 2010 au fost înfiinţate în ţările de tranzit companiile naţionale Nabucco, iar acordul interguver-namental a fost ratificat de parlamentele celor cinci state.

    Consorţiul a transmis oferta către şah Deniz în septembrie 2011 şi a actualizat-o în mai 2012, după adoptarea variantei Nabucco Vest.Nabucco Vest a apărut ca urmare a construirii gazoductului TANAP, care leagă zăcământul şah Deniz, din Marea Caspică, de graniţa europeană a Turciei. Tot în 2012 s-a vorbit despre retragerea Ungariei din proiect şi preluarea participaţiei MOL de către Bayerngas, ipoteză care însă nu s-a materializat.

    Anul 2013 a adus ieşirea grupului german RWE din proiect, înlocuit la scurt timp de gigantul franco-belgian GDF Suez. Conform noii variante, Nabucco urma să aducă în Europa gaze naturale extrase din Marea Caspică, prin Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Pe teritoriul României avea să treacă un tronson de 475 kilometri, prin judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

    Consorţiul Nabucco a cheltuit până în prezent, pentru dezvoltarea proiectului, mai puţin de 5% din valoarea investiţiei, declara în luna mai a acestui an, la Bucureşti, într-o conferinţă, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, fără să menţioneze o sumă.
    La aceeaşi conferinţă, oficialii prezenţi s-au arătat însă încrezători în şansele de succes ale proiectului până în ultimul moment.

  • România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu FMI: “Economia s-a stabilizat, totuşi, creşterea este slabă”

     Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.

    Finalizarea evalărilor a şaptea şi a opta fac disponibilă pentru tragere o sumă echivalentă cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispoziţia României din partea Fondului în actualul acord se situează la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arată într-un comunicat al FMI.

    În luna ianuarie, o misiune comună a experţilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privavatizări care urmau să fie implementate pentru ca acordul să poată fi încheiat, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Restanţele cu FMI au fost recuperate. Acordul va fi încheiat cu succes

    “În cursul zilei de astăzi, în şedinţa board-ului FMI, se va lua în discuţie scrisoarea de intenţie şi, practic, încheierea cu bine a acordului dintre România şi FMI. Am avut într-un an, peste un an de guvernare, cred că în fiecare zi, tot felul de voci mai mult sau mai puţin avizate care ne explicau că deraiem de la program, că nu îndeplinim… Îndeplinim absolut toate condiţiile, am recuperat – şi aici a fost un efort comun – lucrurile care ţineau atât de listarea Transgazului, de arieratele la autorităţi locale şi centrale, privatizarea CFR-ului, foarte multe alte sarcini dificile pentru fiecare dintre miniştri, şi mesajul de astăzi e un mesaj foarte puternic de stabilitate fiscal-bugetară şi un mesaj foarte clar pentru un guvern care e hotărât să meargă într-o direcţie clară şi într-o direcţie corectă în ceea ce priveşte stabilitatea noastră”, le-a spus premierul miniştrilor, în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro