Tag: incheiere

  • Bursa de Valori a încheiat prima jumătate de an cu toţi indicii pe plus şi creşteri de două cifre

    Această creştere accelerată a apărut şi ca urmare a unui efect de bază, pentru că piaţa era foarte jos la finalul anului trecut. Capitalizarea bursieră a tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a BVB a depăşit 34,8 de mld. euro în ultima şedinţă de tranzacţionare din iunie 2019, comparativ cu 30,6 mld. euro la final de 2018, în creştere cu 14%.

    Piaţa reglementata de acţiuni, excluzând ofertele publice iniţiale şi secundare, care a generat 93% din totalul veniturilor din tranzacţionare în prima jumătate a anului 2019 (S1 2018: 60% din totalul veniturilor din tranzacţionare la BVB) a înregistrat o creştere cu 12% a valorii tranzacţionate, respectiv 5,25 mld. lei, rezultat al interesului investitorilor pentru tranzacţionarea pe piaţa secundară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veste bună pentru românii care merg la concerte: UPC a încheiat un parteneriat cu distribuitorul de bilete Eventim

    Compania de cablu UPC, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii, care urmează să intre, în câteva luni, în portofoliul subsidiarei locale a grupului britanic Vodafone, anunţă încheierea unui parteneriat cu Eventim, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de bilete pentru concerte, festivaluri şi evenimente culturale şi sportive, prin care românii pot achiziţiona bilete direct de pe site-ul operatorului.

    În plus, UPC urmează să listeze şi bilete cu preţuri speciale pentru unele dintre cele mai importante concerte şi evenimente ce vor avea loc până la finalul acestui an în România, potrivit informaţiilor transmise de companie.  

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine va fi noul director general al METROREX. Mandatul lui Dumitru Şodolescu se încheie marţi

    Motivul pentru care mandatul lui Dumitru Şodolescu nu a fost prelungit de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, ar fi presiunile sindicaliştilor care au protestat în nenumărate rânduri, aceştia fiind nemulţumiţi de lipsa de personal şi de alocările financiare insuficiente.

    Actualul director a fost numit în funcţie în martie 2018, când l-a înlocuit pe Ion Constantinescu.

    Ion Rădoi, liderul sindicaliştilor METROREX declara în august 2018 că „ar trebui să angajăm 700 de oameni pentru a avea siguranţă în circulaţia metroului, dar conducerea Metrorex a angajat directori şi personal de conducere în loc să asigure angajările la nivelul mentenanţei şi al celorlalte posturi necesare”.

    Marin Aldea a mai deţinut această funcţie în 2017, dar a fost demis în data de 3 noiembrie de către Consiliul de Administraţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump susţine că Marea Britanie şi SUA ar putea încheia un acord comercial major după ce Regatul Unit se “descătuşează”

    “Un acord comercial mare este posibil după ce Regatul Unit se eliberează de cătuşe. Deja am început să discutăm”, a scris liderul de la Casa Albă pe Twitter, în cursul vizitei sale în Marea Britanie.

    Anterior, Trump a îndemnat Marea Britanie să se “retragă” din negocierile cu Uniunea Europeană dacă nu reuşeşte să obţină un acord de Brexit favorabil.

    Marea Britanie este una din cele mai importante pieţe pentru exporturile americane, dar şi o sursă majoră de importuri pentru SUA, astfel că un acord comercial amplu ar putea fi benefic pentru ambele ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele reacţii politice după condamnarea la ÎNCHISOARE a lui Liviu Dragnea: Barna: Se încheie cea mai neagră perioadă din ultimii 30 de ani

    „ICCJ s-a pronunţat în dosarul Liviu Dragnea.

    Prin decizia de astăzi a ICCJ se încheie epoca Liviu Dragnea, una din cele mai negre perioade politice din ultimii 30 de ani.

    România se însănătoşeste.
    Ne întoarcem în Europa”, a scris Dan Barna pe Facebook. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogăţia din Westeros, transpusă în lumea reală

    Game of Thrones a fost o adevărată mină de aur pentru HBO şi compania care deţine postul, Time Warner (achiziţionată de AT&T în 2018 pentru 85 de miliarde de dolari). Acesta nu este doar cel mai urmărit serial din istoria HBO, cu aproape 30 de milioane de telespectatori la fiecare episod doar în Statele Unite, ci şi o franciză cu o valoare de peste 1 miliard de dolari, potrivit celor de la New York Times.
    Pentru ultimul sezon, HBO a pus la bătaie 90 de milioane de dolari, adică 15 milioane de dolari pentru fiecare episod, o sumă nemaiîntâlnită în istoria televiziunilor.
    De unde vin însă banii? HBO nu se bazează pe publicitate, aşa cum fac reţelele tradiţionale, mizând în schimb pe abonamentele lunare pe care oamenii le achită operatorilor de cablu. Pare a fi o formulă câştigătoare, profitul HBO situându-se în jurul valorii de 6 miliarde de dolari în perioada 2015-2018, iar o bună parte din bani sunt reinvestiţi în producţii originale.
    Avantajul unui astfel de sistem, fără publicitate, este că cei de la HBO nu sunt neapărat interesaţi de performanţele fiecărui episod în parte, ci mai degrabă de evoluţia pe parcursul unui întreg an.
    Cei de la Hollywood Reporter au calculat că numărul celor care s-au abonat la HBO pentru a urmări Game of Thrones este unul impresionant: 50 de milioane.
    Dacă punem la socoteală şi
    DVD-urile, jucăriile şi celelalte produse inspirate de Westeros, concluzia este că Game of Thrones a asigurat o bună parte din veniturile gigantului HBO.
    Nu toată lumea e însă dispusă să plătească pentru a-şi vedea personajele preferate: serialul a reprezentat 17% din tot conţinutul piratat infectat de pe internet în 2018, deşi anul trecut nu a fost programată apariţia unor episoade noi din Game of Thrones. Descoperirea a fost făcută în urma unei cercetări întreprinse de compania de securitate cibernetică Kaspersky.

    Sōnar Māzis
    (Winter is coming)
    Game of Thrones şi lumea din Westeros au astfel o componentă economică puternică, atât în lumea reală cât şi în cea imaginată de George R.R. Martin în cartea sa – Cântec de gheaţă şi foc. În lumea reală, serialul înseamnă nu numai audienţă, ci şi turism. Filmat în Croaţia, Irlanda de Nord şi Islanda, a dus la o creştere importantă a încasărilor din turism. Este cazul Dubrovnikului, care, după apariţia sa începând cu sezonul 2, a înregistrat 244.000 de turişti, care au cheltuit 126 de milioane de euro. În 2017 numărul turiştilor a crescut la circa 2 milioane, într-un oraş cu 42.000 de locuitori.
    Serialul a beneficiat şi de sprijinul financiar al guvernului Irlandei de Nord, care estima că beneficiile aduse economiei locale depăşesc 200 de milioane de dolari. Câştigurile au fost şi de altă natură: expresia „Winter is coming” a intrat nu numai în vorbirea populară, ci şi în discursurile de la Casa Albă sau negocierile pentru Brexit. Arya a devenit unul dintre cele mai populare nume în Marea Britanie, la colegiul Berkeley se studiază limba dothraki şi se înregistrează o creştere a interesului tinerilor pentru studiile medievale. Chiar şi aplicaţia DuoLingo oferă cursuri de High Valyrian.
    Economic vorbind, dragonul este cea mai importantă valoare a lumii din Game of Thrones, pentru că reprezintă nu numai cele mai puternice creaturi, ci şi cea mai importantă monedă. Daenerys a dat o valoare, la un moment dat, unui pui de dragon, oferindu-l unui negustor pentru 8.000 de sclavi şi 5.000 de nepătaţi. Sub forma monezii de aur, un dragon valorează 30 – 210 monezi de argint şi între 1.470 şi 23.520 de monezi comune.
    Dimensunea financiară a Westerosului este dată de Banca de Fier, cea care a finanţat tronul de fier cu 3 milioane de monede, alături de Lannisteri, cu 2 milioane şi Credinţa celor Şapte cu 1 milion de monede. Economiştii au calculat că după venirea pe tron a lui Robert Baratheon cheltuielile coroanei au explodat, iar veniturile din taxe au scăzut.
    Cu toate că serialul produs de HBO a devenit unul dintre cele mai de succes producţii TV din toate timpurile, actorii din Game of Thrones încă nu au ajuns la nivelul de salarizare a unor vedete precum Charlie Sheen (Two and a Half Men) sau actorii din Friends, care primeau pe episod peste 1 milion de dolari (în sezonul 10 în cazul Friends).
    Publicaţia Hollywood Reporter a dezvăluit că o parte din actori a obţinut măriri de salariu. Astfel Peter Dinklage (Tyrion Lannister), Lena Headey (Cersei Lannister), Kit Harington (Jon Snow), Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lannister) şi Emilia Clarke (Daenerys Targaryen) au câştigat fiecare câte 500.000 de dolari de pe episod în ultimele două sezoane ale serialului (7 şi 8).
    Cu toate acestea, nu sunt cei mai bine plătiţi actori de la TV. Jim Parsons, Johnny Galecki sau Kaley Cuoco, vedetele din Big Bang Theory, câştigă 1 milion de dolari pe episod, iar Sofia Vergara (Modern Family) a avut venituri anul trecut de 28,5 milioane de dolari; o mare parte din acestă sumă a provenit din apariţiile în serialul Modern Family, potrivit Forbes.
    Chiar dacă finalul lui Game of Thrones nu a fost pe placul tuturor, un lucru este sigur: va trece mult timp până când un alt serial va putea fi numit, pe bună dreptate, un fenomen.


    1. Sansa Stark (Lady de Winterfell) / Sophie Turner
    Salariu: 150.000 de dolari/episod
    Avere netă: 6 milioane de dolari


    2. Arya Stark / Maisie Williams
    Salariu: 150.000 de dolari/episod
    Avere netă: 6 milioane de dolari


    3. Daenerys Targaryen / Emilia Clarke
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 13 milioane de dolari


    4. Jaime Lannister / Nikola Coster-Waldau
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 16 milioane de dolari


    5. Tyrion Lannister / Peter Dinklage
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 15 milioane de dolari


    6. Jon Snow / Kit Harington
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere estimată: 12 milioane de dolari


    7. Cersei Lannister / Lena Headey
    Salariu net: 500.000 de dolari/episod
    Avere estimată: 9 milioane de dolari

    Sursa: stylecaster.com

  • Fermierii vor primi garanţii, după ce FNGCIMM a încheiat cu Eximbank două convenţii de lucru

    FNGCIMM va garanta în procent de până la 80% din valoare, cel mult 2.400.000 de euro, creditele acordate de către instituţiile finanţatoare beneficiarilor eligibili, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, vegetal, zootehnic sau al acvaculturii sau care derulează proiecte de investiţii cu finanţare prin PNDR 2014-2020 şi POPAM 2014-2020. Garanţia se obţine la solicitarea băncii, în bază unei finanţări aprobate.

    Până în prezent, FNGCIMM a semnat Convenţii de lucru pentru acordarea garanţiilor în bază OUG 43/2013 cu patru bănci, respectiv: Libră Internet Bank, First Bank, OTP Bank România şi EximBank.

    Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii respectiv.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment într-o clepsidră

    Pentru a atrage atenţia asupra ei, scrie Dezeen, designerul tasmanian Brodie Neill a prezentat la recent încheiata Săptămână a Designului de la Milano o clepsidră umplută nu cu nisip, aşa cum se obişnuieşte, ci cu microplastic, acele mici fragmente de plastic care ajung în ocean şi fac rău vieţuitoarelor care le înghit.

    Microplasticul din clepsidra numită Capsule a fost adunat de pe plajele din Tasmania, dar pe viitor colecţionarii care vor dori un exemplar vor putea specifica de unde să le fie adus acesta, locul de provenienţă fiind apoi marcat pe o hartă de pe capetele clepsidrei.

  • Proiect: Companiile vor fi obligate să încheie anual o asigurare de răspundere profesională

    Poliţa trebuie transmisă Registrului Comerţului, iar în caz contrar instituţia va putea să dizolve firma.

    „Societăţile sunt obligate să încheie anual asigurare de răspundere profesională care să acopere cel puţin cheltuielile de derulare a procedurilor de insolvenţă, dizolvare, lichidare şi radiere judiciară”, scrie în proiect, prevederea urmând să fie introdusă în Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internaţionalizarea în agricultura ecologică

    „Există un segment de agricultură ecologică în plină dezvoltare în ultimii ani, există mult interes pentru tehnologii noi şi pentru optimizarea producţiei pe hectar, mai ales în contextul în care fermierii din Republica Moldova nu beneficiază de subvenţii din partea statului”, descrie Vlad Popescu, director general şi cofondator al Norofert Organics, piaţa pe care şi-au anunţat recent intrarea.

    Compania pe care o conduce, parte din grupul românesc Norofert, este primul producător de inputuri ecologice din România şi are în portofoliu o gamă completă de fitosanitare şi îngrăşăminte destinate agriculturii organice.

    Începând cu anul 2016, Norofert deţine prima fabrică de fungicide, insecticide şi îngrăşăminte ecologice din România, asigurând necesarul pentru fermierii din sistemul ecologic, la nivel naţional. Astfel, dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei şi un profit net de 170.000 de lei. Pentru anul 2018 nu au încheiat calculele, dar Vlad Popescu estimează o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei; în ceea ce priveşte volumele de vânzări pentru anul 2019, spune că acestea sunt greu de anticipat. „Vorbim despre un an care a început foarte dificil pentru agricultura din România, dar, bazându-ne pe creşterile din anii anteriori, putem fi confortabili cu o creştere de cel puţin 35-40%”, descrie directorul general al Norofert Organics contextul de piaţă. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul fixat este ca acestea să genereze între 10 şi 15% din venituri. 

    „Fiind vorba de o piaţă nouă, vrem să începem prudent, având în minte un plan pe termen lung. Datorită tehnologiei şi produselor dezvoltate de noi, Norofert a devenit un business scalabil la nivel internaţional, iar în acest sens avem convingerea că mutarea concentrării noastre pe pieţele externe este un pariu câştigător”, descrie directorul general al Norofert Organics strategia pentru perioada următoare. Prin extinderea în Republica Moldova, compania lor a devenit prima de pe piaţa moldovenească care oferă un portofoliu complet de produse pentru agricultura ecologică.

    Pentru a intra pe această piaţă, au început o colaborare cu WeTrade, cel mai mare distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe din Republica Moldova. „La fel ca noi, sunt o echipă tânără care a înţeles procesul de dezvoltare accelerată a agriculturii ecologice în Republica Moldova. Întrucât şi la ei există un interes mare referitor la extinderea portofoliului în agricultura ecologică, parteneriatul cu Norofert a apărut ca un lucru firesc”, descrie Vlad Popescu această colaborare.

    După Republica Moldova, şi-au propus să se extindă în Bulgaria, în prezent fiind în curs de omologare şi aliniere la particularităţile legislative specifice ale acestei ţări, şi apreciază că în septembrie vor putea anunţa noul parteneriat cu distribuitorul bulgar. O altă piaţă în care vor să ajungă anul acesta este Croaţia: „Discuţiile sunt în fază incipientă, dar sperăm ca spre finalul anului să facem un prim pas spre deschiderea acestei pieţe (…). Evident, cu cât ne apropiem de vestul Europei, cu atât concurenţa este mai mare şi mai bine dezvoltată. Suntem convinşi că putem găsi pieţe interesante în Italia, Spania sau Polonia”.
    Cele mai recente investiţii ale Norofert Organics au fost direcţionate înspre dezvoltarea capacităţii de producţie a fabricii din Filiaşi, iar următoarea mare investiţie va fi în deschiderea celei de a doua facilităţi de producţie, din judeţul Constanţa, obiectiv pe care şi l-au fixat până la finalul anului 2019.

    „Acolo ne vom concentra pe dezvoltarea liniei de producţie de îngrăşăminte de mare tonaj alături de secţiile de pesticide lichide şi tablete efervescente. O parte importantă din planul de investiţii de anul acesta este extinderea şi utilarea laboratorului nostru, pentru a putea dezvolta propriile culturi de microorganisme folosite în producţia de fertilizanţi şi pesticide”, spune directorul general al Norofert Organics. 

    În prezent, în cadrul companiei Norofert Organics lucrează 24 de angajaţi, însă şi-au propus să extindă echipa de vânzare cu încă 5 persoane. Acestora li se vor adăuga alţi 20 de angajaţi în viitoare fabrică din Constanţa.

    În afară de extinderea la nivel internaţional şi de deschiderea celei de a doua fabrici, din planurile fondatorilor Norofert Organics nu lipseşte dezvoltarea de produse noi în continuare. „Pregătim un produs cel puţin la fel de revoluţionar ca tabletele efervescente, însă de data aceasta este vorba despre o soluţie hardware cu inteligenţă artificială integrată, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor”, spune Popescu, fără să ofere mai multe detalii despre acest produs. „Lansarea de produse şi soluţii inovative face parte din planul de dezvoltare.” 


    CONTEXT:
    Suprafeţele din agricultura ecologică, de aproximativ 150.000 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, cărora le sunt destinate produsele Norofert Organics, reprezintă un procent foarte mic din totalul de 12 milioane de hectare de teren arabil din România, potrivit informaţiilor companiei Norofert Organics. 


    DECIZIE:
    Extinderea pe pieţele internaţionale, un prim pas făcut în această direcţie fiind exporturile în Republica Moldova.


    CONSECINŢE:
    Între 10% şi 15% din veniturile Norofert Organics vor fi generate de exporturi anul acesta, potrivit estimărilor antreprenorilor. Creşterea estimată a veniturilor este cuprinsă între 35 şi 40%. 


    Cine sunt fondatorii Norofert Organics:

    Absolvent de Ştiinţe Politice la SNSPA, Vlad Popescu a intrat în afacerea familiei la 20 de ani. Tradiţia în domeniul fertilizatoarelor în familia Popescu este una îndepărtată şi vine de la bunicul tânărului antreprenor, care a lucrat ca director al combinatului chimic Doljchim înainte de 1989. Tatăl său, Florin Popescu, a început să „fie prezent şi el în lumea îngrăşămintelor încă din 1979”. Firma-mamă, Norofert Eco, a fost înfiinţată de tatăl lui Vlad Popescu în 2000. Până în 2009, activităţile acesteia erau concentrate pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice.


    Absolvent de Psihologie la USH Bucureşti, Mugur Gabriel Ionel este în prezent executive manager & new products manager în cadrul Norofert, după ce anterior a lucrat în cadrul companiei româneşti de profil Rodbun. Dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Potrivit lor, prima formă a fabricii a fost una rudimentară şi au fost nevoiţi să facă eforturi pentru găsirea unor specialişti în agrochimie care să elaboreze reţetele produselor. După ce au testat şi îmbunătăţit produsele în mare parte a anului 2016, la finalul acestei perioade au lansat pe piaţă prima gamă de astfel de produse. Clienţii Norofert sunt mai ales ferme mari, de peste 1.000 de hectare, dar au şi câţiva clienţi cu suprafeţe mai mici.