Tag: europene

  • România a avut cea mai mare creştere economică în primul trimestru dintre statele Uniunii Europene

    Produsul Intern Brut al României a crescut în primul trimestru din 2017 cu 5,7% faţă de acelaşi trimestru din 2016 şi cu 1,7% faţă de trimestrul anterior, arată datele comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea ajustată sezonier a fost de 5,6%.

    Finlanda ocupă poziţia a doua în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului în primul trimestru (1,6%) comparativ cu trimestrul anterior, fiind urmată de Letonia (1,5%).

    În ceea ce priveşte creşterea PIB-ului în primele trei luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, România (5,6%) este urmată de Polonia şi Lituania (ambele 4,1%).

    PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,5%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în primul trimestru din 2017, faţă de trimestrul trecut, potrivit unei estimări a Eurostat.

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 1,7% în zona euro şi cu 2% în Uniunea Europeană, în primul trimestru din 2017, după creşteri de 1,8%, respectiv 1,9% în trimestrul trecut.

  • Petrecerea a luat SFÂRŞIT. Preşedintele Comisiei Europene a dat cel mai PROST SEMNAL pentru ROMÂNIA, chiar de la tribuna Parlamentului de la Bucureşti

    Jean-Claude Junker, unul dintre cei mai puternici oameni din lume şi preşedintele Comisiei Europene, a fost la sfârşitul săptămânii acesteia în Parlamentul României şi a făcut o serie de declaraţii îngrijorătoare pentru noi. La sfârşit, după ce parlamentarii au rămas uitându-se lung, a încercat să consoleze România, cu o declaraţie care a stârnit tot la fel de multe controverse. 
     
  • Petrecerea a luat SFÂRŞIT. Preşedintele Comisiei Europene a dat cel mai PROST SEMNAL pentru ROMÂNIA, chiar de la tribuna Parlamentului de la Bucureşti

    Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat joi în Parlamentul de la Bucureşti că România şi Uniunea Europeană merg împreună, dar că s-ar putea să existe ritmuri diferite. 
     
    ” O Europă cu mai multe viteze este prevăzută în tratate.”
     
    Ca o consolare, Juncker a menţionat că nu există ţări de mâna a doua sau ţări pe care să le lăsăm în urmă pe drum. 
     
  • Ungaria cere demisia prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans

    În cadrul unei conferinţe de presă, Peter Szijjarto a precizat că acuzaţiile făcute de către Frans Timmermans sunt “inacceptabile şi scandaloase”, adăugând că “Ungaria a avut cele mai multe demersuri împotriva antisemitismului în Europa”.

    “Am introdus ziua memorială dedicată victimelor Holocaustului şi am renovat sinagogi, atât în Ungaria, cât şi în afara graniţelor. Totodată, am stabilit că negarea Holocaustului este o infracţiune. Avem toleranţă zero pentru antisemitism. Sistemul constituţional din Ungaria, plasat pe fundaţii noi, garantează siguranţa evreilor maghiari, care sunt o parte integrantă a Ungariei. Comunitatea evreilor din Ungaria poate să conteze pe respectul, prietenia şi protecţia guvernului ungar”, a spus Szijjarto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îndepărtezi investitorii

    Iar atractivitatea României poate să fie afectată în perspectivă, semnalele transmise fiind negative şi pentru potenţialele investiţii străine viitoare, în condiţiile în care se vor diminua garanţiile şi protecţia de care beneficiază investitorii, consideră Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP). „În contextul solicitărilor repetate şi insistente ale Comisiei Europene de a pune capăt tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-UE, întrebarea este dacă demersul prompt al României, cu motivarea formal justificată de a se conforma cu poziţia Comisiei Europene, este unul în totalitate asumat sub aspectul implicaţiilor. Prin recent promulgata lege, România face o declaraţie cu rezonanţă şi puternic mesaj negativ în legătură cu ideea de protecţie a investiţiilor străine şi cu privire la intenţia de diminuare a garanţiilor de care vor beneficia investitorii străini deja prezenţi în România, cât şi potenţialii noi investitori străini”, a declarat Cosmin Vasile.

    Menţinerea tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-EU este o problemă generală, iar în prezent sunt deja cinci state membre implicate în proceduri de infringement în legătură cu tratatele bilaterale de investiţii intra-UE. Însă reacţia generală a statelor UE este una de ezitare şi, în primul rând, precauţie cu privire la adoptarea oricăror măsuri imediate, dominând starea de expectativă, în timp ce România s-a grăbit să adopte o lege privind aprobarea încetării valabilităţii tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, ieşind, astfel, în prim-plan pe harta UE cu această măsură care nu poate să fie privită cu simpatie în rândul investitorilor străini, în opinia reprezentantului ZRP.

    „Mesajul pe care îl transmite România în această situaţie este negativ vizavi de investitorii străini, pentru că suntem statul care a declarat ferm şi răspicat că doreşte să pună capăt acestei protecţii. S-ar putea ca, la un moment dat, să se ajungă la un acord la nivelul UE şi să înceteze toate tratatele bilaterale prin acord. S-ar putea ca la un moment dat să existe o convenţie intra-EU, care să înlocuiască toate tratatele bilaterale, dar, până atunci, rămâi cu ce ai acum. Iar pe investitorii străini îi interesează un singur lucru: protecţia de care ei beneficiază. Tratatele bilaterale sunt forma tipică de protejare a investiţiilor străine”.

    Cosmin Vasile a amintit că mai există ţări europene care au făcut paşi pentru denunţarea tratatelor intra-UE, cum ar fi Italia şi Irlanda, care au denunţat tratatele intra-UE la care erau parte în 2012 şi, respectiv, 2013. Iar Polonia este în proces de revizie şi analiză a propriilor tratate bilaterale, luând în calcul încetarea acestora. Însă iniţiativa autorităţilor române (în contextul iniţierii procedurilor de infringement), de a aproba prin lege, în bloc, încetarea tratatelor bilaterale intra-UE pare a fi cel mai prompt şi energic demers de conformare cu poziţia Comisiei Europene în privinţa tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, susţine reprezentantul ZRP.

    Ce avantaje ofereau până acum tratatele bilaterale investitorilor străini?

    Avantajul esenţial oferit de tratatele bilaterale de investiţii, pe care îl percep investitorii străini, este dat de posibilitatea soluţionării diferendelor cu statul-gazdă de către un for neutru, conform regulilor de drept internaţional, pe calea arbitrajului internaţional, ori de câte ori regulile specifice de protejare a investiţiilor ar fi încălcate, susţine Cosmin Vasile. „Studiile sugerează că aceste instrumente internaţionale stimulează, în mod efectiv, fluxul de investiţii mai ales în ţările mai puţin dezvoltate, importatoare de capital. Climatul de siguranţă şi previzibilitate de care beneficiază investiţiile străine în reglementarea tratatelor bilaterale de investiţii este un factor important de atractivitate.”

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate şi cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor creşterea PIB-ului. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Volumul ISD-urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Soldul sumelor aduse de investitorii străini în România s-a dublat în ultimul deceniu, reuşind să treacă de 64 mld. euro.

    „Apar efecte ale legii legate de imaginea României şi perspectiva investitorilor străini. Eu, de exemplu, sunt investitor străin intra-EU şi contemplu: unde să investesc, într-o ţară sau în mai multe, şi constat, dacă mă uit, că cel mai hotărât stat să denunţe protecţia specifică investiţiilor străine prin tratate bilaterale este România, în vreme ce alte state vecine păstrează tratatele şi nu au de gând sau cel puţin nu se grăbesc să înlăture această protecţie. Problema este delicată din punct de vedere juridic şi cu multe faţete. Dar, până la lămurirea acestor aspecte, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitorii străini şi al mesajului pe care îl transmiţi pentru investitori, ca ţară care vrea şi are nevoie să atragă investititori străini, este cert că dezavantajează România. Dacă investitorii străini vor să facă o investiţie pe următorii 10-20 de ani şi analizează această chestiune punctuală, pot alege alte ţări în detrimentul României”.

  • Întrebarea care îi ÎNCURCĂ pe mulţi! Unde este singurul deşert din Romania?

    România este una dintre puţinele ţări europene care deţin aproape toate tipurile de ecosistem de pe Bătrânul Continent. Şi oricât de greu ar fi de crezut, ţara noastra are şi un deşert.

    Practic, aici se poate vorbi despre unicul deşert din Romania. Deşertul românesc este unul foarte nou între peisajele ţării. În trecutul apropiat, zona era plină de dune peste care creşteau însă diverse specii ierboase, care apoi se uscau pe timpul verii.

    Vezi aici unde se află singurul deşert din Romania!

  • Recep Erdogan: Turcia nu va aştepta pentru totdeauna la uşa Europei

    “Lucrurile au devenit foarte serioase în Europa în ceea ce priveşte nivelul islamofobiei. Uniunea Europeană îşi închide porţile în faţa Turciei, dar Turcia nu-şi închide porţile în faţa nimănui”, a declarat Erdogan, care exemplificat afirmaţiile sale cu imagini ale unor moschei devastate şi mitinguri ale militanţilor kurzi organizate în unele oraşe europene.

    “Dacă nu acţionează într-un mod sincer va trebui să acţionăm într-un mod sincer. De ce să mai aşteptăm. Discutăm de aproximativ 54 de ani”, a adăugat liderul turc, făcând referire la acordul de la Ankara din anul 1963, prin care se enunţa obiectivul pe termen lung al Turciei de a adera la UE.

  • România are una dintre cele mai mari diferenţe între ratele de angajare la femei şi bărbaţi din UE

    În România, în 2016, era angajată 66,3% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, 75% fiind bărbaţi şi 57,4% femei. Ţinta de ocupare a forţei de muncă stabilită de România pentru anul 2020 vizează o rată de 70% pentru populaţia în vârstă de 20-64 de ani.

    Alte state care au înregistrat diferenţe mari între rata de angajare la femei şi cea la bărbaţi, persoane cu vârste curpinse între 20 şi 64 de ani, sunt Cehia (16 puncte procentuale), Grecia (19 pp) şi Italia (20,1 pp).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolicea, despre decizia CEDO: Vedeţi că avem dreptate?

    „Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.

    CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

  • CEDO cere România să prezinte în 6 luni planuri de rezolvare a situaţiei din închisori

    Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.

    Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro