BusinessMagazin

Tag: drum

  • Cultura merge pe drum şi trece graniţa prin stomac

    ADRIANA SOHODOLEANU
    (CĂLĂTOR PASIONAT, GASTRONOM ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE DESERTURI ŞI CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

    În oraşe, cultura venea pe via, intra pe cardo maximo, cotea pe decumanus şi de acolo intra în case prin apeducte şi băi, ingrediente din provincii de la celălalt capăt al imperiului, sclavi şi idei filosofice, discursuri şi obiecte domestice.

    Cu ajutorul drumurilor, provinciile erau polenizate încrucişat, ceea ce se întâmplă şi astăzi – cum este cazul micii provincii Limburg, din sudul Olandei, în care am ajuns pentru un weekend luna trecută. Stein este un sat olandez normal, poate puţin mai mare ca altele. Are 25.000 de locuitori, este preponderent rezidenţial şi deci foarte liniştit, locuitorii merg la brutărie şi concerte cu bicicleta, iar mallul a ars acum patru ani şi este în reconstrucţie. Nimic neobişnuit, până acum, pentru această parte de lume.

    Din punct de vedere culinar, Olanda nu oferă multe, însă poate părea paradoxal că opţiunile sunt nenumărate în ceea ce priveşte restaurantele etnice. Multitudinea etniilor imigrante strămutate în nordul european pe căi rutiere, maritime sau aeriene aduce la o aruncătură de băţ cam tot ce ţi-ai putea dori în materie gastronomică, de la restaurante de fine dining la take-away, all-you-can-eat şi lanţuri de supermarketuri asiatice pe mii de metri pătraţi.

    Graţie geografiei generoase – de ţară aflată la graniţa cu Belgia şi Germania –, oameni care nu ieşit vreodată din marele sat european sunt versaţi în meniurile japoneze şi particularităţile patiseriei franceze. Săteni olandezi care poate nu au mers vreodată cu avionul îşi prepară micul dejun pe pâine nemţească, pot avea scoici aburite în bere la prânz în Liege – doar 40 km mai departe, prilej să alimenteze la benzinăria de acolo (că e mai ieftin) – sau să mănânce sushi ori specialităţi indiene în satul vecin.

    Acelaşi lucru se întâmplă în zonele de confluenţă franceză-elveţiană-germanică. Ştiu familii care locuiesc în Franţa, lucrează în Elveţia, fac cumpărăturile în Germania, iar copiii trec graniţa cu bicicleta pentru a merge la şcoală.

    EUROPA PROVINCIALĂ ESTE MAI COSMOPOLITĂ DECÂT CAPITALELE UNOR STATE DIN ESTUL EUROPEAN, ORIENTAL SAU ÎNDEPĂRTAT.
    Geografia nu este însă singura responsabilă pentru această globalizare culinară şi nu numai. Drumurile sunt impecabile, indiferent că mergi prin sate sau treci graniţa, iar aceasta din urmă practic nu mai există. Acum eşti în Olanda, două clipiri mai târziu vezi deja semne de circulaţie în franceză şi flamandă, iar din Ungaria ajungi în Austria cu preţul câtorva ore.

    Uşurinţa şi rapiditatea contribuie decisiv. În definitiv şi noi am merge mai des la Istanbul sau Budapesta dacă nu ar trebui să o facem pe drumurile Bulgariei sau serpentinele de pe Dealul Negru. Şi mai e ceva – curiozitatea. Mobilitatea fizică este dublată de una a minţii şi a gustului. Poate are de-a face cu secolele de aventurare pe mare sau uscat şi spiritul cuceritor şi colonizator. Poate este ceva dezvoltat în urma evoluţiei economice şi edilitare – bugete familiale mai generoase şi infrastructură rutieră interorăşenească.

  • Ponta: Lucrările la metroul Drumul Taberei-Universitate merg mai repede, banii sunt asiguraţi

     “Îmi pare rău că s-au pierdut doi ani, din 2010 până în 2012 nimeni nu s-a gândit cum să facă aceste lucruri să funcţioneze”, a spus Ponta, adăugând că este convins că, împreună cu ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, va inaugura, la momentul respectiv, primul tren care va trece pe noua linie.

    Premierul a ţinut totodată să precizeze că metroul va fi trecut în administrarea Primăriei, dar Guvernul va finanţa în totalitate toate investiţiile începute.

    La rândul său, ministrul Transporturilor a arătat că speră ca ritmul lucrărilor să fie menţinut, deoarece traficul din Drumul Taberei este un “calvar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mol investeşte un milion de euro într-o nouă benzinărie

    Finalizată pe baza unei investiţii de aproape 1 milion de euro, noua staţie este amplasată în Săcele, pe ruta de ieşire dinspre Braşov către Drumul Naţional 1 – drumul european E60, cea mai importantă arteră de transport rutier din România. Benzinăria are o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi este echipată cu trei pompe multi-produs, inclusiv două pistoale cu alimentare rapidă pentru autovehiculele comerciale.

    Grupul Mol are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 30.000 de angajaţi în întreaga lume. Segmentul Upstream cuprinde operaţiuni în Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud şi ţările membre CSI, compania având peste 75 de ani de experienţă în producţia de hidrocarburi. În prezent desfăşoară activităţi de explorare în 11 ţări şi de producţie în 7 ţări, nivelul producţiei fiind de peste 118.000 barili echivalent petrol pe zi. Compania are, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, dintre care 142 în România.
     

  • Ilie Sârbu, despre o posibilă despărţire a USL: Ori compromis, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte

     El a fost întrebat, la B1 Tv, în contextul unei discuţii despre subiectele în disensiune şi schimburile de replici dintre PSD şi PNL din ultima perioadă, cum ar trebui să se regleze situaţia dacă liberalii şi social-democraţii rămân fiecare pe poziţiile lor.

    “Ceea ce urmează ştiţi şi dumneavoastră”, a spus Sârbu. Întrebat dacă are în vedere “divorţul” în USL, Ilie Sârbu a răspuns: “Nu, nu divorţăm în USL (…) … Despărţirea, nu există soluţie de compromis dacă nu înţelegem că nu se poate continua aşa. E un lucru simplu şi am discutat asta, am discutat şi cu domnul Antonescu şi cu ceilalţi colegi din PNL, care nu sunt fericiţi că se întâmplă lucrurile astea. (…) Întrebarea pe care aţi pus-o nu are decât un singur răspuns sau poate mai e o variantă, compromisul.

    Ori compromis şi să mergem mai departe aşa, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte şi fiecare merge pe drumul lui. Nu se poate altfel, două variante sunt, pornind de la ideea pe care cu toţii am agreat-o, că nu ne face bine. Şi, sigur, opoziţia se bucură, domnul Băsescu se bucură, le dăm o ocazie să se bucure”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Linia de metrou Gara de Nord-Aeroport, doar după finalizarea lucrărilor la alte tronsoane

     “Problema este că dacă începem zece proiecte şi nu terminăm niciunul, asta este cea mai rea variantă. Noi ne-am trezit că săpături trei metri la Magistrala 5 şi niciun ban, cu studiul de fezabilitate şi niciun ban pentru aeroport, cu toate lucrurile începute câte un pic şi nimic terminat. Haideţi să ne concentrăm să terminăm ăsta (Magistrala 5-n.r.), să terminăm Străuleştiul şi după aceea o să facem şi drumul spre aeroport”, a spus Ponta, aflat pe şantierul Magistralei 5.

    Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, s-a întâlnit luni, la sediul ministerului, cu ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Keiji Yamamoto, subiectul central al discuţiei fiind proiectul Magistralei 6 Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă, început în 1999 şi care, începând din 2010, beneficiază de un sprijin important din partea guvernului Japoniei printr-un împrumut de 41,8 miliarde yeni (aproximativ 300 milioane de euro) acordat României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tronsonul de metrou Drumul Taberei-Universitate va fi pus în funcţiune în 2016, cu un an întârziere

     El a precizat că o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte fluidizarea traficului rutier în cartierul Drumul Taberei, afectat în prezent de şantierul la metrou, va fi înregistrată abia în toamna anului viitor.

    “Proiectul a început foarte prost, nu a fost gândit foarte clar ca finanţare şi ca timp. Fostul guvern a alocat 10 milioane euro, noi trebuie să alocăm restul până la 1,5 miliarde”, a spus Ponta, aflat pe şantierul Magistralei 5 cu ocazia punerii în funcţiune a utilajelor de săpat pentru execuţia tunelelor de metrou Tunnel Boring Machine (TBM).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, pe şantierul liniei de metrou Drumul Taberei-Universitate: Facem minerit măcar în Bucureşti!

     “Facem minerit măcar în Bucureşti !”, spus Ponta.

    Luni, aflat la Helsinki, premierul Victor Ponta a afrmat că România trebuie să îşi exploateze resursele naturale, nu să le blocheze, pe baza unor standarde ridicate de mediu care pot fi preluate din legislaţia finlandeză şi care, odată respectate, nu mai pot reprezenta un motiv ca exploatarea să nu fie aprobată.

    “Aurul se exploatează cu cianură, nu există altă tehnologie care să scoată acest cuvânt odios, că până la urmă cuvântul este problema. Cianura este folosită în multe alte tehnologii, inclusiv în România. Şi în Finlanda tot cu cianură exploatează. Nu cunosc foarte bine tehnic, dar putem să învăţăm de la ei şi să ştim ce ce putem cere ca standarde de mediu de la orice fel de companie, nu de la una anume, ci de la oricine vrea şi poate să investească în România”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alte 400 de persoane din judeţul Galaţi au fost evacuate din locuinţe, în urma unei noi viituri

     Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Galaţi, cele 400 de persoane evacuate sunt din localitatea Valea Mărului.

    De asemenea, un drum naţional şi un drum judeţean care fac legătura între localităţile afectate de inundaţii sunt blocate.

    “Încă 400 de persoane au fost evacuate de la Valea Mărului în această noapte din cauza unei viituri pe pârâul Geru, debite mari înregistrându-se şi pe afluenţii acestuia. Sunt blocate DN 25 între Vameş şi Tudor Vladimirescu şi DJ 253, între Băleni şi Cudalbi din cauza avarierii unui pod”, a declarat Petrica Paţilea, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi.

    Potrivit unui nou bilanţ, 16 comune şi mai multe sate au fost afectate de ploile puternice din ultimele două zile, pagube importante înregistrându-se şi în oraşul Tecuci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pantofii made in Romania, prezenţi pe harta mondială înaintea celor de la Louboutin sau Jimmy Choo

    Fie ei germani, francezi sau italieni, jucătorii străini au ales să vină să producă în România pentru că forţa de muncă era ieftină. Un alt avantaj îl constituia apropierea de pieţele vestice, principala ţintă a pantofilor „made in Romania„. Ulterior, giganţi cu afaceri de miliarde de euro au fost convinşi să rămână pentru că forţa de muncă este calificată şi infrastructura de producţie deja existentă.

    „Am lucrat (familia Pache, n.red.) de-a lungul timpului cu multe branduri mari, precum Clarks, Dolomite, Imac sau Skechers„, spune Raluca Pache (33 de ani), cea care a creat brandul PJ Shoes pentru copii. Ea s-a întors în România în 2009 după ce a studiat şi a lucrat la New York, pe Wall Street. Potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare LinkedIn, ultimele poziţii deţinute în Statele Unite au fost senior securitization şi consultant în cadrul Deloitte. Raluca Pache deţine împreună cu familia sa o fabrică în cartierul Berceni din Capitală, în care produce 180.000 de perechi de pantofi pe an, 20.000 sub brandul propriu (PJ Shoes) şi 160.000 în sistem de lohn pentru Imac, o companie din Italia care produce anual 7,3 milioane de perechi de încălţăminte. Fabrica este amplasată într-o clădire pe care familia Pache a cumpărat-o „cu banii câştigaţi de pe urma contractelor cu Clarks„.

    Clarks nu este singurul nume mare care a ales să lucreze în România, branduri precum Ara sau Riecker investind în producţia de pantofi pe piaţa locală. Aceste investiţii au venit să continue tradiţia. „În anii de dinainte de ‘90 industria de încălţăminte era una foarte cunoscută, sute de mii de oameni lucrând în fabricile de profil„, spun reprezentanţii familiei Pache, cu o experienţă de peste trei decenii în domeniu. Angela Pache, mama Ralucăi, şi-a lansat fabrica proprie în 1997 împreună cu soţul său. Anterior ea a lucrat în cadrul fabricii-fanion Pionierul, ultima funcţie deţinută fiind cea de director general. Astăzi, pe locul fostei fabrici este un centru sportiv.

    La fel ca Pionierul, multe fabrici şi-au închis porţile şi odată cu ele şi multe companii din industriile adiacente. „Multe dintre tăbăcăriile din România s-au închis în ultimii ani„, spune Raluca Pache, care îşi cumpără materia primă din România şi Spania.

    La rândul său, Mihaela Mihalache, directorul general al atelierului de pantofi lucraţi manual Condur by Alexandru, spune că toate componentele de pantofi sunt importate din Italia, din aceleaşi motive. De asemenea, cizmăriile, acele ateliere de meşteşugari foarte căutate în anii trecuţi pentru mici reparaţii, au fost forţate să tragă obloanele în contextul în care românii aleg să poarte „chinezării„ (70% din pantofii pe care România îi importă sunt din China), pantofi ieftini care sunt schimbaţi repede. Mai bine de jumătate din pantofii importaţi sunt din cauciuc şi plastic, iar mai bine de un sfert din material textil, doar 11% fiind din piele.

    Totuşi, în timp ce unele fabrici, cizmării sau tăbăcării s-au închis, există şi companii care continuă să investească în România. Cei mai mulţi producători realizează pe piaţa locală produse din piele (65% din totalul exportat). Compania Ara a ales să investească în România acum mai bine de zece ani, într-o perioadă când forţa de muncă era ieftină. Grupul a venit pe piaţa locală cu un business plan pe termen lung şi a decis să investească în construcţia de la zero de fabrici care astăzi deservesc întregul grup, spunea anterior Filip Schwartz, acţionarului grupului Otter Distribution, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de încălţăminte. Grupul Otter Distribution este reprezentantul Ara în România, pantofii germanilor fiind vânduţi în magazinele multibrand Otter. Grupul german controlează pe piaţa locală două companii – Ara Shoes Romania şi Lloyd Shoes România – cu afaceri cumulate de peste 400 mil. lei (aproape 100 mil. euro) şi cu un total de peste 2.000 de angajaţi.
     

  • FURTUNĂ PUTERNICĂ în Vaslui: Acoperişuri smulse de pe case, 94 de localităţi fără curent şi un drum blocat

     UPDATE Un număr de 94 de localităţi din judeţul Vaslui, fără energie electrică în urma unei furtuni

    Un număr de 94 de localităţi din judeţul Vaslui au rămas fără energie electrică, luni seară, în unei furtuni puternice care a afectat reţelele de alimentare, echipe ale E.ON Moldova intervenind în teren pentru remedierea defecţiunilor.

    Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Vaslui, în urma furtunii din vestul judeţului, 94 de localităţi au rămas fără curent electric, vântul puternic rupând reţelele de alimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro