BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Numaratoarea inversa: UE are zece zile ca sa salveze euro

    Trei erau lucrurile care amenintau acest nobil tel de salvare a
    euro prin salvarea Greciei: o posibila respingere in aceasta
    saptamana de catre parlament a planului nou de austeritate al
    guvernului Papandreou, in valoare de 28 de miliarde de euro, o
    posibila crestere a rezistentei populare fata de taierile bugetare
    si cresterile de taxe, care sa faca imposibila continuarea
    planului, si un refuz al bancilor private de a contribui la
    sustinerea Greciei, acceptand o rostogolire a unor datorii de circa
    30 de miliarde de euro scadente in 2014-2015. Aceasta suma, la care
    s-ar adauga venituri din privatizari de 30 de miliarde, ar urma sa
    le completeze pe cele furnizate de UE si FMI.

    Problema cea mai mare e cea a bancilor, fiindca pe de o parte e
    greu sa aduci atatea banci la un numitor comun (vezi lista
    alaturata, unde e doar topul celor mai mari creditori), iar pe de
    alta parte agentiile de rating au anuntat ca vor considera
    incapacitate de plata si vor depuncta atat ratingul Greciei, cat si
    cel al bancilor creditoare, daca ele vor accepta orice fel de plan
    care sa le produca pagube. Moody’s a avertizat deja marile banci
    franceze si italiene in acest sens.

    Analistii Danske Bank au explicat ca subterfugiul care i-ar
    scapa pe toti de depunctare ar fi ca rostogolirea datoriilor
    (cumpararea de obligatiuni noi, in loc de incasarea banilor la
    scadenta) sa se faca informal si voluntar. Frank Hansen, analist al
    Danske, crede ca e posibil un scenariu in care investitorii sa fie
    convinsi de liderii europeni ca alternativa la neparticiparea la
    plan ar fi mult mai rea decat implicarea (pierderi mari pentru ei
    si o criza financiara europeana), iar liderii europeni i-ar putea
    ajuta la coordonare, fiindca fiecare dintre banci va fi astfel
    asigurata ca si celelalte fac acelasi lucru.

    Federico Ghizzoni, seful UniCredit, spusese deja de la jumatatea
    lunii iunie ca e deschis ideii de contributie a sectorului privat
    la rezolvarea crizei grecesti si ca intelege ca e important ca
    Atena sa aiba suficienta lichiditate ca sa-si indeplineasca
    obligatiile de plata. “Daca vorbim de o rostogolire a datoriei
    facuta voluntar, cred ca bancile si firmele de asigurari vizate ar
    putea lua in considerare propunerea”, a declarat Ghizzoni pentru
    Reuters, atragand atentia ca lasarea Greciei sa intre in
    incapacitate de plata ar avea consecinte dramatice pentru toata
    economia europeana, “incepand cu tarile mai slabe, Portugalia sau
    Irlanda”. Deschiderea UniCredit se explica prin pozitia joasa in
    topul creditorilor, avand creante la guvernul grec de doar circa
    800 de milioane de euro.

    Ceva mai sus in top, reprezentantul Asociatiei Bancilor
    Austriece, din care fac parte Erste si Raiffeisen, s-a aratat ceva
    mai reticent, din cauza complicatiilor create de numarul foarte
    mare de investitori care au creditat Grecia si care ar face
    dificila orice operatiune de coordonare. In fine, Josef Ackerman,
    seful Deutsche Bank, a spus ca bancile germane ar fi gata sa
    participe la un plan de salvare a unitatii zonei euro, acceptand sa
    nu solicite rambursarea la scadenta a obligatiunilor elene, dar
    numai cu conditia ca riscurile sa le fie garantate, asadar cerand
    tot statelor sa se implice cu o oferta de stimulente pentru
    banci.

    Cum ar afecta planul bancile care au si afaceri in Romania? Dupa
    cum o arata si statistica de aici prezentata de UBS, depinde de
    marimea expunerii la datoria publica elena, unde conduc detasat
    bancile grecesti. Din ATE Bank, institutia cu cea mai mare
    expunere, se stie deja de mai multa vreme ca statul ar putea vinde
    ATE Bank Romania, AIK Banka din Serbia si FBB din Grecia, in cadrul
    marelui plan de privatizare despre care unii experti europeni cred
    ca ar da randament mai mare daca ar viza activele din strainatate
    ale unor companii grecesti, asadar si filialele straine ale
    bancilor. National Bank of Greece, cea mai mare banca elena
    (actionarul Bancii Romanesti), a anuntat ca ar putea grupa
    operatiunile din Europa de Sud-Est intr-o singura entitate, din
    motive de cost, si sa vanda o participatie la filiala din Turcia,
    Finansbank. Despre celelalte banci cu capital elen, JP Morgan a
    apreciat acum cateva zile ca BNR ar putea sa le preia, intr-un
    scenariu extrem, spre a le revinde altor banci straine, insa
    reprezentantii BNR au replicat ca nu este cazul, pentru ca aceste
    banci nu au probleme.

    Evident, vanzarea unei filiale dintr-o tara nu este o varianta care
    sa sperie. Pana la astfel de evenimente insa, tensiunile din jurul
    Greciei si al euro lovesc indirect, prin limitarea optiunilor de
    politica monetara. In ultima saptamana, leul s-a intarit de la 4,24
    la 4,21 pentru un euro, “pe masura ce investitorii straini par sa
    fi recastigat intrucatva incredere, desi Grecia ramane confruntata
    in continuare cu probleme spinoase”, apreciaza analistii BCR. Chiar
    si asa insa, nu pare de asteptat ca BNR sa inceapa un nou ciclu de
    reducere a ratei dobanzii decat in prima jumatate a lui 2010, avand
    in vedere inclusiv vulnerabilitatea la noi astfel de episoade de
    depreciere. “Grecia joaca un rol important in sistemul bancar
    romanesc, detinand circa 17% din totalul activelor, dar si in
    economia reala, fiind pe locul al cincilea ca sold al
    investitiilor”, subliniaza analistii BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca si el
    ca rata de schimb a suferit de pe urma aversiunii de risc pe
    pietele straine si considera ca incertitudinea in privinta crizei
    datoriilor grecesti e de asteptat sa persiste in urmatoarele
    saptamani, dar nu se asteapta ca impactul crizei asupra pietei
    financiare romanesti sa fie altfel decat “relativ limitat”. Ilker
    Domac, analist al Citigroup, estimeaza ca tehnic exista potential
    de apreciere, astfel incat anul se va putea incheia la 4,1 lei/euro
    si tot cu aceeasi dobanda a BNR de acum, adica 6,25%, singura
    situatie care ar putea face BNR sa creasca dobanda fiind o crestere
    a inflatiei sau a asteptarilor inflationiste mult peste
    asteptari.

  • Millennium Bank aloca 50 mil. euro pentru credite Prima Casa

    Clientii pot beneficia de credite Prima Casa in euro, cu dobanda
    variabila, calculata ca suma dintre Euribor la trei luni si marja
    de 4%. Comisioanele de analiza si de acordare sunt zero, iar costul
    evaluarii locuintei este suportat de catre banca.

    Millennium se alatura astfel BCR, Alpha Bank, CEC si BRD, care au
    anuntat in ultimele zile ca au inceput sa accepte dosare de credit
    pentru Prima Casa. Si-au declarat deja interesul si sunt asteptate
    sa anunte acelasi lucru Banca Transilvania, OTP, UniCredit si
    Bancpost.

    “Clientii nostri s-au aratat interesati de credite Prima Casa,
    asadar vom fi un jucator activ si in aceasta editie a programului.
    Continuam eforturile de a le oferi clientilor solutii accesibile de
    finantare pentru achizitia unei locuinte”, a declarat Eliza Erhan,
    director de dezvoltare pentru produse de retail la Millennium
    Bank.

    Oferta de creditare a Millennium Bank mai include si credite
    ipotecare cu avans de 10% si marja incepand de la 5%, credite de
    nevoi personale cu ipoteca a caror suma maxima ajunge pana la 75%
    din valoarea garantiei si care au marje incepand de la 6%, precum
    si credite de refinantare.

    Banca are in total 74 de unitati in Romania. La sfarsitul anului
    2010 avea peste 45.000 de clienti, 731 de angajati si pierderi de
    99 de milioane de lei (24 de milioane de euro), in scadere cu 38%
    fata de anul precedent. Activele totale ale bancii erau de 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat in
    2009.

  • Economiile in valuta: La un depozit de 400 euro pe trei luni nu mai iei nici banii depusi

    Astfel s-a ajuns in situatia in care un client care constituie
    un depozit in valuta pe trei luni – una dintre scaden¬tele
    preferate – sa retraga mai putini bani decat au depus daca merg la
    ghiseul bancii in oricare alta zi decat cea de scadenta. Multe
    banci nu percep comision de retragere in ziua in care depozitul
    ajunge la maturitate. “Exista o practica foarte variata in ceea ce
    priveste comisioanele de retragere. Acum cinci-sase ani existau
    foarte putine comisioane, dar paleta s-a diversificat foarte mult
    in ultima perioada. Bancile incearca astfel sa-si mareasca baza de
    venituri deoarece castigurile din marja de dobanda s-au ingustat si
    si-au dat seama ca nu se pot baza pe o singura sursa de venit”,
    comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Saptamana buna pentru Finante: investitorii s-au inghesuit sa finanteze Romania

    Randamentul a fost de 5,298%, peste cel de 5,17% de la emisiune
    de obligatiuni din martie 2010, cand Romania a atras 1 miliard de
    euro. “Factorii pozitivi se refera la cererea ce a totalizat
    aproximativ 3 miliarde euro si la faptul ca Ministerul Finantelor a
    platit un randament situat la 255 de puncte de baza peste
    mid-swaps, insa mai scazut decat nivelul indicativ de 260 de puncte
    de baza peste mid-swaps”, apreciaza analistii ING Bank Romania.

    In luna mai, Ungaria a vandut la randul sau obligatiuni in euro
    pe sapte ani in valoare de un miliard de euro, cu un randament
    situat la 270 de puncte de baza peste mid-swaps (nivelul dobanzii
    medii la euro pe pietele internationale), asadar Romania a stat mai
    bine din acest punct de vedere, desi Ungaria are un rating
    superior.

    “Factorul mai putin pozitiv se refera la prima platita, ce s-a
    situat cu 20 de puncte de baza peste nivelul CDS.” Nivelul mai
    ridicat al primei era un fenomen greu de evitat insa in actuala
    conjunctura a pietei, oricat de pozitiva ar fi perceptia
    investitorilor despre ameliorarea fiscala si perspectivele
    economice din Romania. Ratingul Romaniei ramane in continuare in
    categoria “junk”, conform evaluarii Standard&Poor’s si a Fitch
    (BB+), singura agentie care a acordat Romaniei un rating superior
    (“investment grade” – recomandat investitorilor) fiind Moody’s
    (Baa3).

    Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, a facut cunoscut ca
    urmatoarea emisiune din programul de finantari pe piata externa de
    7 miliarde de euro prin titluri pe termen mediu (EMTN) va avea loc
    in a doua jumatate a anului, insa ramane de vazut daca va fi in
    euro sau in dolari, avand in vedere ca pe piata a existat si cerere
    de titluri in dolari. Programul este administrat de Erste Group
    Bank si Societe Generale.

  • De ce Banca Nationala a Poloniei a majorat dobanda

    Daca masura este relevanta la nivel regional pentru felul cum
    bancile centrale abordeaza inflatia, inclusiv in Romania, tinand
    cont ca aceiasi factori (scumpirea energiei si a alimentelor)
    actioneaza si in celelalte economii din zona, Polonia isi permite
    sa creasca insa dobanda fara a ruina cresterea economica, ajunsa la
    3,9% in ultimul trimestru din 2010, fata de 4,6% in cel precedent.
    Mai mult, consiliul bancii a facut cunoscut ca ar mai putea opera
    anul acesta doua pana la patru majorari similare, tot cu 0,25%.

    Performanta puternica a economiei germane, principalul partener
    comercial, si stabilitatea zlotului au slujit de minune statutul
    Poloniei de tara ferita de criza. Guvernatorul bancii centrale,
    Marek Belka, a admis ca majorarea dobanzii de baza “ar putea avea
    un anumit efect de intarire a zlotului”, conform Warsaw
    Voice.

    In acelasi timp insa, bancherii centrali polonezi au alte probleme:
    deficitul bugetar si datoria publica au crescut, ceea ce loveste in
    planul Varsoviei, reconfirmat saptamana trecuta, de a adera la zona
    euro “cat mai curand posibil”.

  • De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei

    “Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
    ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
    analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
    dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
    modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
    considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
    cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
    de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
    “Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
    dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
    probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
    inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
    martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
    a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
    ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    – concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
    o tinta centrala nu-si mai are rostul.

    Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
    mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
    o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
    calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
    din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
    date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
    au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
    (6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
    atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
    martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
    precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
    spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
    inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
    respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
    apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
    incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
    rata anuala de inflatie.

    Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
    calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
    criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
    agricola si politica de preturi administrate la preturile
    internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
    inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
    datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
    fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
    intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
    decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
    maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
    de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
    graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
    contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
    sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
    riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.

    In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
    saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
    depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
    spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
    la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
    prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
    respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
    depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
    atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
    autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
    remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
    cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
    politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
    anticipare a unei cresteri de dobanda).

    Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
    calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
    temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
    pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
    dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
    pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
    pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
    pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
    prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
    fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
    din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
    au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
    au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
    unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
    vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
    politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
    de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
    Isarescu.

    Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
    tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
    deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
    “in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
    tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
    cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
    “toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
    limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
    ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
    guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
    “dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
    productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
    echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.

    Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
    decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
    analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
    5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
    Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
    mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
    cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
    liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
    economie.

    “Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
    potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
    transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
    BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
    “riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
    gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
    elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
    fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
    care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
    sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
    astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei.

  • BNR va mentine marti dobanda de politica monetara la 6,25% si nivelul actual al RMO

    Asteptarile privind mentinerea dobanzii de politica monetara si
    rezervelor minime obligatorii apartin in premiera tuturor membrilor
    Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) care
    au participat la un sondaj intern. Totodata, majoritatea
    respondentilor la sondaj anticipeaza ca dobanda de politica
    monetara va ramane nemodificata pana la finele acestui an, la
    6,25%, dar estimarile variaza intre 5,5% si 6,75%. Si sondajul
    aferent lunii martie anticipa mentinerea ratei de politica monetara
    la 6,25%, insa sondajele anterioare prognozau scaderea acesteia la
    5,75%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dupa ce a terminat plafonul acordat de stat, Millennium iese cu o varianta proprie de Prima Casa

    In plus, pentru creditul ipotecar standard, clientul nu trebuie
    sa constituie un depozit colateral si nu plateste un comision
    anual, cum este cel datorat Fondului National de Garantare a
    Creditelor pentru IMM-uri.

    Banca a folosit in intregime plafonul de 6,5 milioane de euro
    acordat de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
    pentru credite Prima Casa.

    “Creditul ipotecar oferit de Millennium Bank este o alternativa
    pentru clientii care doresc sa cumpere o locuinta si nu mai au
    acces la credite Prima Casa. Am redus avansul minim, iar dobanda
    este de asemenea comparabila cu Prima Casa”, a declarat Eliza
    Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium
    Bank.

    Un credit ipotecar de 40.000 de euro, contractat pe 30 de ani de un
    client care isi transfera salariul la banca are DAE de 6,81%, iar
    rata lunara este de 255 de euro. Clientii care contracteaza un
    credit ipotecar beneficiaza de asigurare de viata gratuita si de
    zero comision de administrare. Perioada creditului este de 30 de
    ani.

    Banca are in total 74 de unitati in Romania. La sfarsitul anului
    2010 avea peste 45.000 de clienti, 731 de angajati si pierderi de
    99 de milioane de lei (24 de milioane de euro), in scadere cu 38%
    fata de anul precedent. Activele totale ale bancii erau de 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat in
    2009.

  • Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?

    La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
    spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
    fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
    Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
    Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
    de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
    precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
    adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
    Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
    bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
    deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
    ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
    potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
    acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
    IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.

    |n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
    bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
    intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
    credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
    aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
    scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
    bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
    fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
    reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
    scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
    cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
    dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
    credite.

    La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
    reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
    dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
    unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
    8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
    extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
    electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
    rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
    pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
    aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
    euro, conform Raiffeisen Bank.

    Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
    optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
    sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
    considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
    suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
    infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
    de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
    fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
    ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
    ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
    faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
    ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
    (iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
    vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
    leului).

    Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
    Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
    de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
    confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
    euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
    program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
    simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
    relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
    bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
    considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
    monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
    are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
    trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor.

  • Rate cu dobanda zero pentru cumparaturile de peste 1.000 de lei cu cardurile Millennium

    Beneficiul poate fi aplicat pentru o anumita tranzactie sau
    pentru mai multe tranzactii, cumulate, iar numarul de rate lunare
    este, de asemenea, la alegerea clientului.

    Clientii pot folosi aceasta optiune pentru cumparaturile facute la
    oricare dintre cei 30 de milioane de comercianti din 200 de tari
    care accepta plati cu cardurile Visa, ceea ce reprezinta o premiera
    pentru un card de credit emis pe piata din Romania.

    Avantajul este disponibil pentru cumparaturi cu cardul de credit in
    valoare de peste 1.000 de lei. Planul de rate cu dobanda zero poate
    fi activat pentru o singura tranzactie care are cel putin valoarea
    mentionata, dar si pentru mai multe tranzactii mai mici, cumulate,
    efectuate in cursul lunii anterioare.

    “Clientii Millennium Bank folosesc mult cardurile de credit pentru
    cumparaturi, 75% dintre tranzactii fiind efectuate la comercianti.
    Pentru a le oferi valoare adaugata, am lansat, in premiera pentru
    piata romaneasca, un plan de rate cu dobanda zero”, a declarat
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la
    Millennium Bank.

    Numarul de rate lunare pentru care poate opta un client variaza
    intre 4 si 12. Prima plata va fi efectuata in interval de o luna de
    la activarea beneficiului. Planul de rate cu dobanda zero poate fi
    activat de doua ori pe an, printr-un apel la serviciul de relatii
    cu clientii al bancii.

    Portofoliul de carduri Millennium Bank mai ofera si alte beneficii,
    cum ar fi programul de discount, care aduce reduceri de pana la 30%
    posesorilor de carduri de debit si de credit pentru plati efectuate
    la comerciantii parteneri ai bancii.