BusinessMagazin

Tag: branduri

  • TOP 10 cele mai valoroase branduri din lume

    Cel mai valoros brand din afara Americii este China Mobile, care se plasează abia locul 11 în topul global, cu o valoare estimată la 43,98 miliarde de dolari.

    LVHM (Luis Vuitton Moet Hennessy) este compania europeană cu cele mai de valoare mărci, evaluate la 34,3 miliarde de dolari, pe locul 14 în top, căreia îi urmează Vodafone, 28,57 miliarde dolari, pe poziţia a 17-a, şi brandurile producătorului de bere ABInBev, cu 28 miliarde de dolari, pe locul 19.

    Compania austriacă eurobrand, înregistrată la Viena, este specializată în servicii de consultanţă şi evaluare a mărcilor şi patentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luxul se mută de pe Calea Victoriei pe Dorobanţi

    Bucureştiul a fost împărţit în ultimii ani în poli de interes. Centrul Vechi a atras cafenelele şi restaurantele, Calea Victoriei a mers pe mâna magazinelor de lux, în timp ce Calea Moşilor a optat pentru bănci şi farmacii. Zona Dorobanţi a devenit încă de acum aproape un deceniu zona cafenelelor “de fiţe”, şi nu fără motiv, în condiţiile în care, încă de la începutul anilor 2000, numele de rezonanţă, atât în materie de clienţi, cât şi de localuri, au venit aici.

    În ultimii ani însă, atenţia celor care ies în oraş s-a orientat fie către zona Decebal, fie către Centrul Istoric, care astăzi a adunat peste 150 de localuri. Ce rezervă astfel destinul pentru zona Dorobanţi?
    Andrei Alecu, unul dintre cei doi români care au adus Hugo Boss pe piaţa locală, spunea în urmă cu circa două luni că în prezent Calea Victoriei este zona zero pentru comerţul de lux, însă pe viitor s-ar putea contura o nouă arteră de shopping, şi anume Calea Dorobanţi. Andrei Alecu, fiul lui Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus unul dintre cele mai importante lanţuri de restaurante din România, McDonald’s, a poziţionat magazinul Hugo Boss pe Calea Victoriei, care până acum a fost singura posibilitate. Partenerul său este Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care deţine importatorul de băuturi Lerida International.
    Alecu spunea în urmă cu câteva luni că multe branduri de lux internaţionale nu permit deschiderea de magazine decât în zone stradale, astfel că, după ocuparea singurei artere de această natură din România – Calea Victoriei, va fi nevoie de apariţia unei alte rute de shopping.

    Primele cărămizi pentru construcţia unei noi artere au fost deja puse de câteva nume de lux, precum monobrandurile Canali şi Moschino şi multibrandurile Distinto şi The Place Concept Store, toate poziţionate pe Calea Dorobanţi. Ultimul nume care se va adăuga acestei liste este Victoria 46.

    Această nouă arteră de lux are o caracteristică diferită faţă de Calea Victoriei, respectiv toate magazinele de lux de aici sunt deţinute de români. Familia Şeitan deţine aici magazinele Moschino, Canali şi Distinto iar Iulia Dobrin deţine The Place. Aceasta din urmă este cunoscută ca fiind proprietara brandului de lenjerie de lux ID Sarrieri.

    Multibrandul Victoria 46, unul dintre cele mai cunoscute magazine de lux din România, amplasat în prezent pe Calea Victoriei, se mută începând cu data de 1 iunie pe Calea Dorobanţi 126-130, în spaţiul ocupat anterior de magazinul de mobilă de lux Rovere. Va fi un concept cu totul nou, iar suprafaţa magazinului va fi aproape dublă comparativ cu cea actuală. Magazinul va fi deschis iniţial în acelaşi concept – multibrand – ca şi pe Calea Victoriei. “Începând cu sezonul primăvară-vară 2013 însă, vom deschide a doua fază a proiectului, un concept de department store, care la parter va avea un model de shop in shop pentru Christian Dior, Lanvin, Alexander Mcqueen şi încă două branduri. La etaj va rămâne multibrand”, spune Dorothy Constantin, managing partner în cadrul High Fashion Concept, grupul care deţine şi Victoria 46.

    Numele magazinului va rămâne în continuare acelaşi, Victoria 46, deşi acesta vine de la adresa unde se afla iniţial multibrandul (Calea Victoriei, numărul 46). “Victoria 46 este un brand înregistrat, foarte cunoscut pe piaţă. Astfel, indiferent unde se află magazinul, numele rămâne acelaşi”, explică Dorothy Constantin (28 de ani), care se află în acţionariatul High Fashion Concept alături de Andreea Altay.

  • Infograficul săptămânii: Primele 50 de mărci ale lumii

    Japonia este a doua naţiune În top, cu mărci de 324 de miliarde de dolari, În timp ce statele BRIC – Brazilia, Rusia, India Şi China – se pot lăuda cu branduri În valoare totală de 275 de miliarde de dolari.

  • Românii şi cuceritorii modei

    Compania TinaR Distribuţie, una dintre cele două companii care operează magazinele Tina R, şi-a cerut intrarea în insolvenţă la începutul lunii septembrie. Decizia privind insolvenţa ar putea fi luată pe 23 septembrie. “Am ales intrarea în insolvenţă pentru a putea negocia rambursarea unui credit de capital circulant pe care compania Tina R Distribuţie îl avea la Romexterra Bank. Creditul a fost vândut între timp către o firmă de recuperare creanţe”, spune Rareş Jianu (39 de ani), unul dintre fondatorii Tina R, la una dintre puţinele sale ieşiri în presă. Rareş Jianu a lansat lanţul de magazine Tina R în urmă cu 18 ani împreună cu Iulia Sevastina Stoica, care este în continuare acţionar în cadrul companiei. Tina R Distribuţie operează nouă dintre cele 17 magazine ale reţelei. Celelalte opt unităţi sunt operate de compania Brands in Trade, ferită de acţionari de problemele financiare.

    Rareş Jianu admite că s-a mai gândit la varianta intrării în insolvenţă în 2009, când şi alţi retaileri au ales această soluţie. La finalul lui 2009 Leonardo, cel mai mare retailer local de încălţăminte şi produse de marochinărie, deţinut de Florin Panea, a intrat în insolvenţă cu datorii de peste 100 de milioane de euro. În prezent, compania a reluat expansiunea, ajungând la circa 140 de magazine. Strategia administratorului a fost ca, imediat după intrarea în insolvenţă, să renunţe la operaţiunile pe pieţele externe unde Leonardo opera peste 40 de magazine. Anul trecut afacerile retailerului de pantofi şi marochinărie au ajuns la 66 milioane de euro, mai puţin de jumătate faţă de 2008, ultimul an de boom, când acestea ajungeau la 135 milioane de euro.

    Leonardo şi Jolidon erau, înainte de începerea crizei, cei mai extinşi retaileri români în străinătate. Dacă Leonardo a închis magazinele din afara ţării încă din 2009, odată cu intrarea în insolvenţă, Jolidon a început să le închidă treptat de anul trecut. Acum, Gabriel Cârlig, acţionarul majoritar şi directorul producătorului clujean din industria textilă Jolidon, admite că nu mai deţine magazine proprii în străinătate. Afacerile Jolidon au fost afectate de criză, ajungând la circa 18,7 milioane de euro anul trecut (aproape jumătate faţă de nivelul din urmă cu trei ani), iar datoriile au urcat la de circa trei ori mai mult. Gabriel Cârlig spune că, pentru a face faţă situaţiei dificile, închide magazinele neperformante, dar deschide altele în spaţii mai bune şi cu chirii mai mici. Astfel spune că va reuşi să închidă anul tot cu 85 de magazine, deşi în urmă cu puţin timp a închis magazinul de pe bulevardul Magheru, unul dintre cele mai cunoscute ale companiei.

    Şi Tina R a închis în ultima perioadă două unităţi, în Militari Shopping Center şi în Carrefour Militari, ajungând în prezent la 17 unităţi. Chiar dacă au cerut insolvenţa, oficialii companiei spun că nu au blocat extinderea, alte trei sau patru deschideri fiind programate până la finalul anului – Piaţa Romană, Galleria Arad, Maritimo Constanţa şi Electroputere Craiova. Compania nu se orientează doar către stradal sau malluri, însă spune că în următorii doi ani ar putea apărea alte cinci până la zece unităţi Tina R.

  • Pro TV – lider în topul celor mai puternice branduri de media româneşti

    Potrivit Adinei Vlad, Managing Partner Unlock Market Research, compania care a realizat studiul, Pro TV a obţinut un punctaj semnificativ mai mare faţă de celelalte branduri de media din top.

    Pe locul al doilea în acest top s-a situat Antena 1, urmat, în ordine, de Radio ZU, TVR, Prima TV, Kiss FM, Radio 21, Libertatea, Adevărul şi Europa F

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 50 cele mai puternice branduri româneşti

    Pe locul al doilea în acest top s-a situat Poiana, brand urmat, în ordine, de Kandia – care a înregistrat cea mai mare creştere din top -, Gerovital, care, de asemenea, a afişat o creştere spectaculoasă a punctajului, Dorna, BCR, La Dorna, Dacia, Plafar – nou intrat în top – şi Timişoreana – care este cel mai puternic brand de bere românesc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmeticele in Romania – frumusete dupa buget

    Anul trecut, consumul in Romania a scazut cu peste 5%.
    Producatorii si retailerii de cosmetice au fost insa dintre cei
    care au tras media in sus, dat fiind ca vanzarile lor fie au
    crescut usor, fie s-au mentinut pe linia de plutire, fie au scazut
    – insa mai putin decat consumul. Oamenii nu renunta atat de usor la
    produsele cosmetice, crede Erik Hageleit, seful Beiersdorf Romania,
    care detine in portofoliu brandurile Nivea, Eucerin, 8×4 si
    Atrix.

    “Intr-adevar, clientii s-au reorientat spre produse de baza,
    fara proprietati deosebite, precum efect de stralucire sau de
    fermitate. Acest lucru s-a intamplat pentru ca a crescut si
    sensibilitatea la pret. Produsele de baza sunt si mai ieftine.”
    Pentru a sustine si a impulsiona consumul, jucatorii de pe aceasta
    piata au apelat puternic la campaniile bazate pe pret. La fel ca in
    cazul altor industrii, si in cazul cosmeticelor pretul este unul
    dintre principalele argumente de achizitie.

    In acest context, cuvantul de ordine in 2010 pentru consumatori
    a fost prudenta, iar vanarea de chilipiruri a devenit o obisnuinta.
    Retailerii au reactionat si au apelat tot mai mult la reduceri,
    promotii si oferte. In cazul Oriflame, peste 95% din cele 600 de
    produse afisate in fiecare catalog sunt la oferta, la reduceri sau
    la promotii. In rafturile magazinelor, situatia nu a fost diferita.
    Comerciantii au apelat la cele mai puternice arme care sa ii atraga
    pe clienti in magazine si sa ii determine sa cumpere.

    “Am anticipat o scadere a consumului, de aceea am mizat pe
    produse mai ieftine. Romanii continua sa cumpere, insa cauta
    produse mai ieftine”, spunea in urma cu cateva luni Razvan
    Diratian, directorul comercial al Avon Romania & Moldova,
    companie care a reusit anul trecut sa isi majoreze atat cifra de
    afaceri, cat si profitul. Diratian crede ca situatia va continua si
    in acest an, in conditiile in care criza nu s-a incheiat, desi
    economia a iesit din recesiune.

    Seful Avon mai afirma in urma cu cateva luni ca este foarte greu
    de spus daca 2011 va fi mai bun decat 2010; in opinia sa criza nu
    s-a incheiat, dat fiind ca inca exista aceeasi reticenta a
    clientilor in a cumpara produsele foarte scumpe. Romanii isi doresc
    produse mai ieftine.

    Odata cu criza, si Erik Hageleit a observat o mai mare
    sensibilitate la pret. Totusi Beiersdorf nu a redus preturile. A
    apelat insa la mai multe promotii: “Aveam promotii si inainte, insa
    acum avem ceva mai multe”. La una dintre primele sale iesiri in
    presa, desi se afla la carma Beiersdorf Romania de patru ani,
    Hageleit spune insa ca pe o piata unde pretul este argumentul
    suprem de achizitie, brandul continua sa joace un rol crucial pe
    segmentul cosmeticelor, unde marcile private, mai atractive prin
    pret, nu reusesc sa castige teren in fata numelor mari: “Brandul
    este foarte important la romani atunci cand vine vorba de produse
    cosmetice. Marcile private detin o cota mica de piata pe acest
    segment si va fi la fel si pe viitor. Romanii vor produse noi,
    inovatoare, insa vor branduri pe care sa le stie”. Hageleit crede
    ca si pe viitor marcile private vor putea castiga cateva procente,
    dar nu mult: “Sunt lucruri pe care doar brandurile le pot face”. El
    mai spune ca piata locala de produse cosmetice ar putea creste usor
    in a doua jumatate din acest an, insa nu se poate spune clar daca
    la nivelul intregului an se va obtine crestere.

  • Bauturile alcoolice care domina lumea


    Competitia intre producatorii de bauturi alcoolice ramane insa
    acerba si cei mai multi mizeaza pe traditia indelungata pe care o
    au in piata. Asta in ciuda faptului ca au aparut competitori care
    scot in fata un atu la care multi clienti sunt extrem de sensibili
    – un pret mult mai mic.

    SURSA: www.cnbc.com


  • Care este brandul de 44 de miliarde de euro. Top 10 cele mai valoroase (GALERIE FOTO)

    Google a ajuns cel mai valoros brand din lume, potrivit
    raportului Brand Finance 2011, citat de cnbc.com, dupa ce anul
    trecut a ocupat locul al doilea in topul celor mai valoroase
    branduri din lume. In 2011, a doua pozitie este detinuta de
    Microsoft, care a urcat trei trepte in ierarhie si a carui valoare
    de brand a ajuns pana la 42,8 miliarde de euro.


    Cu o valoare de piata de 36,2 miliarde de dolari, brandul
    Wal-Mart coboara pe locul al treilea, dupa ce anul trecut a detinut
    pozitia fruntasa.

    Pentru prima oara de cand este realizat acest top, Coca Cola a
    reusit “performanta” de a nu mai fi prezenta. Brandul gigantului
    producator de bauturi racoritoare valoreaza 25,8 miliarde de
    dolari, ceea ce il arunca direct pe locul al 16-lea.

    “Faptul ca in top sunt prezente atatea branduri din industria IT
    este un semnal ca lumea este intr-o permanenta inovatie tehnologica
    si ca acesta este viitorul”, spune David Haigh, CEO-ul Brand
    Finance. La fel de interesanta este si observatia ca topul este
    dominat de companii americane, singura exceptie fiind Vodafone,
    care este un brand britanic, pozitionat pe locul al cincilea, cu o
    valoare de piata estimata 30,67 de miliarde de dolari.

    Sursa: CNBC.com

  • Ca sa stiti cine sunt: ce inseamna un rebranding reusit

    “Alevia 50%, Labormed 45%”. Socotelile ii apartin lui Stefan
    Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
    iar enumerarea contine exemple de proiecte de rebranding derulate
    de agentia pe care o conduce si rezultatele de dupa lansare.
    Masurarea acestor rezultate, in cazul de fata cu cat au crescut
    vanzarile firmelor in urmatorul an dupa rebranding, este foarte
    importanta, atat pentru companii, cat si pentru strategii de
    branding, pentru ca ele spun cel mai clar daca un proiect de acest
    gen a avut sau nu succes si daca banii investiti au fost aruncati
    sau nu pe fereastra.

    Despre derularea campaniilor de rebranding cu o frecventa atat
    de mare incat fenomenul s-a transformat in tendinta, BUSINESS
    Magazin a inceput sa vorbeasca inca de anul trecut si continuam si
    in 2010. Acum, nuantele repozitionarii de marca sunt chiar mai
    variate si se refera nu numai la modificarea imaginii in urma
    schimbarii actionarilor sau pentru a crea consumatorilor perceptia
    unei companii adaptate la conditii noi de piata, ci si la ce se
    intampla la nivel intern. Brandingul de angajator, asadar,
    reprezinta o preocupare la fel de actuala pentru unele companii din
    piata. “Explicatia este destul de simpla: companiile acestea vor
    sa-si pastreze talentele si sa se pregateasca pentru perioada
    iesirii din criza, cand vor reincepe proiectele de dezvoltare si
    pentru asta vor avea nevoie sa atraga oamenii cei mai buni din
    piata. Nu poti face acest lucru decat daca ai un brand de angajator
    puternic, pe care sa il construiesti si sa il mentii chiar si pe
    timp de criza”, spune Stefan Liute.

    Directorii de resurse umane confirma acest lucru si adauga chiar
    ca un brand puternic de angajator ajuta la mai mult decat atat.
    “Este foarte important in perioade precum cea de acum sa poti sa
    iti mentii angajatii motivati, sa vina la serviciu si sa fie
    intr-adevar implicati, nu sa astepte ora plecarii acasa sau sa
    caute sa se angajeze in alta parte”, spune Simona Popovici, noul
    director of rewards al grupului Coca-Cola Hellenic si fostul
    director de resurse umane al Coca-Cola HBC pentru Romania si
    Moldova.


    Cele mai vizibile sunt insa proiectele de branding sau
    rebranding adresate consumatorilor si interesant este si modul cum
    ele au ajutat in mod real marcile respective. Anul acesta au avut
    loc destul de multe campanii, in special in zona bunurilor de larg
    consum. Cel mai cunoscut este, poate, rebrandingul Zuzu, realizat
    de agentia Brand Tailors, care anul acesta a avut o activitate
    intensa pe segmentul de rebranding “alimentar” – alaturi de Zuzu, a
    redesenat ambalajele portofoliului de ciocolata Kandia, a finalizat
    al doilea rebranding pentru prajitura Magura, programul de
    rebranding pentru marca de snacks Star, precum si campaniile
    HapiHap si Raraul.

    De cele mai multe ori, companiile nu pleaca la drum cu asteptari
    iesite din comun, ci vor mai degraba sa-si consolideze pozitia in
    piata, sa fidelizeze cat mai multi consumatori si se declara
    multumite daca obtin chiar si cresteri mai mici de 5% in cota de
    piata sau vanzari. Asa a facut Raul Ciurtin, spre exemplu,
    presedintele Albalact, compania care produce Zuzu, atunci cand a
    decis sa schimbe celebrele pene de pe ambalajele Zuzu cu frunze si
    petale care sa duca gandul la originea naturala a produselor.
    Pentru asta a pus la bataie o jumatate de milion de euro anul
    acesta, iar tinta sa a vizat cresterea cotei de piata cu nu mai
    mult de 3% pana la sfarsitul anului. Pare putin si o miza mica
    pentru un buget atat de mare, insa intr-un climat competitiv precum
    cel de acum, chiar si astfel de cresteri marginale sunt binevenite.
    “Multe companii au vrut sa faca rebranding nu doar pentru a creste
    acum, ci si pentru a se asigura ca au un brand puternic atunci cand
    vor iesi din criza”, spune Beatrice Danis, managing partner al
    Brand Tailors.

    Exemplele prezentate insa la inceput de Stefan Liute arata ca in
    unele cazuri rebrandingul a avut un impact crucial asupra evolutiei
    companiilor. Un exemplu este producatorul de medicamente generice
    Labormed, care a trecut printr-un proces de rebranding dupa ce a
    fost preluat de fondul de investitii Advent. La acel moment,
    strategia Labormed a fost sa inceapa o crestere agresiva, realizata
    in special prin achizitii. Grapefruit au fost cei care i-au ajutat
    sa-si construiasca o noua identitate vizuala corporatista si de
    portofoliu, o arhitectura de brand, un nou website si o strategie
    de brand corporatist si de angajator. “Rezultatele au fost foarte
    clare: o crestere a cifrei de afaceri de 45% de la un an la altul
    si intarirea prezentei regionale prin cresterea exporturilor de la
    zero la 6% din productia totala”, precizeaza Liute.