Tag: angajare

  • O fată de 7 ani a trimis scrisoare de angajare la Google. Răspunsul primit i-a şocat pe părinţii ei

    În text, fata povesteşte că se joacă alături de tatăl său cu roboţi şi că foloseşte aplicaţii care-i dezvoltă abilităţile IT. De asemenea, îi mai spune şefului Google că un alt vis al ei este să înoate la Olimpiadă.
     
    Spre uimirea părinţilor fetei, CEO-ul copaniei, Sundar Pichai, i-a răspuns, scrie bbc.com.
     
    ”Îţi mulţumim mult pentru scrisoarea ta. Mă bucur că-ţi plac calculatoarele şi roboţii şi sper că vei continua să studiezi domeniul tehnologiei. Cred că dacă vei învăţa bine şi-ţi vei urma visurile vei putea să-ţi îndeplineşti toate obiectivele – de la a lucra la Google la a participa la proba de nataţie din cadrul Jocurilor Olimpice. Abia aştept să primesc CV-ul tău după ce vei absolvi studiile. Toate cele bune ţie şi familiei tale”, i-a răspuns Sundar Pichai, care este CEO al Google din 2015.
     
  • O fată de 7 ani a trimis scrisoare de angajare la Google. Răspunsul primit i-a şocat pe părinţii ei

    În text, fata povesteşte că se joacă alături de tatăl său cu roboţi şi că foloseşte aplicaţii care-i dezvoltă abilităţile IT. De asemenea, îi mai spune şefului Google că un alt vis al ei este să înoate la Olimpiadă.
     
    Spre uimirea părinţilor fetei, CEO-ul copaniei, Sundar Pichai, i-a răspuns, scrie bbc.com.
     
    ”Îţi mulţumim mult pentru scrisoarea ta. Mă bucur că-ţi plac calculatoarele şi roboţii şi sper că vei continua să studiezi domeniul tehnologiei. Cred că dacă vei învăţa bine şi-ţi vei urma visurile vei putea să-ţi îndeplineşti toate obiectivele – de la a lucra la Google la a participa la proba de nataţie din cadrul Jocurilor Olimpice. Abia aştept să primesc CV-ul tău după ce vei absolvi studiile. Toate cele bune ţie şi familiei tale”, i-a răspuns Sundar Pichai, care este CEO al Google din 2015.
     
  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Cum a strâns şi a cheltuit acest tânăr 21 de milioane de dolari: petreceri, hoteluri de lux şi excursii în Bora Bora

    În 2012, Marco Nardone a pus bazele Fling, un aplicaţie care conecta străini şi îi invita să comunice.

    Reacţiile au fost pozitive, iar Nardone a reuşit să strângă 21 de milioane de dolari pentru a dezvolta şi promova produsul. Doi ani mai târziu, aplicaţia avea 4 milioane de utilizatori care trimiseseră peste 4 miliarde de mesaje.

    Problemele companiei au început în iulie 2015, atunci când AppStore (platforma de aplicaţii a celor de la Apple) a decis să retragă Fling din oferta lor. Motivul invocat a fost faptul că aplicaţia devenise un spaţiu de promovare a materialelor cu caracter pornografic.

    Luna următoare, ultimele fonduri ale Fling se epuizau, iar compania depunea actele de intrare în insolvenţă.

    Ce s-a întâmplat însă cu cele 21 de milioane de dolari adunate drept capital?

    Mai mulţi angajaţi ai Fling au povestit celor de la Business Insider că principalul vinovat a fost chiar Nardone, fondatorul companiei. Acesta ar fi cheltuit sume exorbitante pe hoteluri şi restaurante de lux sau petreceri în compania unor celebrităţi.

    Nardone ar fi petrecut săptămâni întregi la Ibiza, insula cunoscută drept “capitala mondială a distracţiei”; chiar în seara în care Apple a transmis că aplicaţia va fi retrasă, tânărul de 27 de ani ar fi venit la birou în compania a două tinere pe care niciun angajat nu le cunoştea.

    Nici chiar falimentul companiei nu l-a împiedicat pe Marco Nardone să trăiască la nivel înalt: în ultimele luni, potrivit paginii sale de Instagram, el a vizitat locuri precum Bora Bora, Nisa, Veneţia sau Insulele Maldive.

    Un fost angajat al său a sintetizat perfect situaţia: “Arată exact ca unul dintre acei copii bogaţi de pe Instagram”.

  • Două blonde în ţinute provocatoare au trimis 100 de cereri de angajare. Rezultatele au fost şocante

    Chiar dacă femeile se străduiesc din greu să aibă un CV impecabil, conform unui studiu recent, obţinerea job-ului mult dorit nu ţine doar de asta.

    Studiul realizat de Dr. Sevag Kertechian, cercetătoare la Universitatea Sorbonna din Paris, a avut intenţia de a descoperi ce impact are îmbrăcămintea în procesul de recrutare.

    Vezi aici cum două blonde în ţinute provocatoare au trimis 100 de cereri de angajare. Rezultatele au fost ŞOCANTE

  • Cât câştigă un angajat la McDonald’s în România

    De la 1 ianuarie 2017, pachetul salarial pentru un lucrător la McDonald’s este de 33.000 de lei brut pe an , potrivit lui Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania care operează franciza McDonald’s pe piaţa locală.

    Astfel, cu un pachet salarial de 33.000 de lei brut pe an, un angajat al McDonald’s are venituri lunare medii de 2.750 de lei brut pe lună, echivalentul a 1.937 de lei net, potrivit unui calcul ZF.

    El spune că în prezent 4000 de angajaţi lucrează în cadrul celor 68 de restaurante McDonald’s din România. Din cei peste 4000 de angajaţi McDonald’s, 150 fac parte din echipa cafenelelor McCafé, lanţ care a ajuns în prezent la 25 de unităţi.

    În 2016 peste 500 de angajaţi au fost promovaţi în cadrul companiei, iar mai mult de 1.000 de tineri au fost pregătiţi în „Şcoala McDonald’s”.

    „Atunci când îi selectăm contează, în primul rând, personalitatea acestora. Ne dorim angajaţi deschişi, optimişti şi care să se adapteze uşor, să îşi dorească să înveţe, să se dezvolte”, descrie Daniel Boaje profilul angajatului ideal în cadrul unităţilor McDonald’s.

  • Cât câştigă un angajat la McDonald’s în România

    De la 1 ianuarie 2017, pachetul salarial pentru un lucrător la McDonald’s este de 33.000 de lei brut pe an , potrivit lui Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania care operează franciza McDonald’s pe piaţa locală.

    Astfel, cu un pachet salarial de 33.000 de lei brut pe an, un angajat al McDonald’s are venituri lunare medii de 2.750 de lei brut pe lună, echivalentul a 1.937 de lei net, potrivit unui calcul ZF.

    El spune că în prezent 4000 de angajaţi lucrează în cadrul celor 68 de restaurante McDonald’s din România. Din cei peste 4000 de angajaţi McDonald’s, 150 fac parte din echipa cafenelelor McCafé, lanţ care a ajuns în prezent la 25 de unităţi.

    În 2016 peste 500 de angajaţi au fost promovaţi în cadrul companiei, iar mai mult de 1.000 de tineri au fost pregătiţi în „Şcoala McDonald’s”.

    „Atunci când îi selectăm contează, în primul rând, personalitatea acestora. Ne dorim angajaţi deschişi, optimişti şi care să se adapteze uşor, să îşi dorească să înveţe, să se dezvolte”, descrie Daniel Boaje profilul angajatului ideal în cadrul unităţilor McDonald’s.

  • România a ajuns să furnizeze de şapte ori mai mulţi expaţi decât importă. ”Expatriatul costă de 3 ori mai mult decât un angajat local”

    Cristina Postolache, Big4HR: Directorii români au început să crească, să îşi dezvolte propria competenţă.

    Spre exemplu, la nivelul anului 2014 au plecat aproximativ 57.000 de persoane, în timp ce numărul celor care au venit a fost de aproape şase ori mai mic.

    „Fluxul de mobilitate a forţei de muncă se inversează, dacă înainte pri­meam mai mulţi expaţi în ţară, acum ob­servăm o schimbare de tendinţă“, a spus Daniela Oprescu, global mo­bility services în cadrul KPMG România, la prezentarea raportului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele două ordonanţe privind justiţia nu vor fi retrase, se ia în calcul inclusiv angajarea răspunderii, afirmă surse politice

    Sursele citate au precizat că Florin Iordache va decide modalitatea în care vor fi promovate cele două OUG luni seara, după consultările publice pe care le va avea pe această speţă.

    Retragerea sau renunţarea la proiectele respective nu este însă în niciun fel luată în calcul.

    Variantele asupra cărora ministrul Justiţiei va decide luni sunt menţinerea OUG şi adoptarea în Guvern, trimiterea la Parlament ca iniţiative legislative sau angajarea răspunderii Guvernului asupra acestui pachet legislativ, au mai arătat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro