Tag: companie

  • Mic şi delicat

    Nu toate obiectele mari sunt frumoase, par să afirme designerii şi producătorii, care încep să se orienteze spre obiecte de dimensiuni mai reduse realizate în serie mai mică.

    Această tendinţă se poate observa, spre exemplu, scrie The Telegraph, în expoziţia unei asociaţii daneze de meşteşugari, Danish Cabinetmakers (producătorii danezi de dulapuri) de la Paris, ai cărei membri au fost primit sarcina de a confecţiona piese de mobilier cu dimensiunea de 60 pe 60 de centimetri care trebuie să fie mici şi delicate.

    Tot mici şi delicate sunt şi piesele lansate de compania suedeză Smaller Objects, printre care se numără farfurioare pentru chei, ceşcuţe pentru espresso ori articolele create din porţelan şi teracotă de Reiko Kaneko, un designer japonez din Marea Britanie.

  • Rezultatele rebranding-ului la Rompetrol

    Timp de un an, specialiştii de la Rompetrol au căutat să contureze, în laboratorul în mărime naturală de la Mogoşoaia, benzinăria perfectă. S-au uitat la ce vor clienţii lor, la cum ar arăta spaţiul în care aceştia s-ar simţi cel mai bine şi în care, mai ales, ar reveni, dar s-au uitat şi la atributele care lipseau la celelalte benzinării din piaţă.

    În 2013, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, a fost lansată prima staţie redesenată după noul concept, Rompetrol Otopeni. Noul concept a îmbinat nevoile şi aşteptările clienţilor cu cele mai bune soluţii tehnice. În 2014 şi 2015, grupul a continuat programul de modernizare şi de trecere la noul concept în România, dar şi extinderea acestuia către ţările din regiune unde deţine benzinării Rompetrol – Moldova, Bulgaria şi Georgia. La finele lui 2015, 121 de staţii proprii şi 39 de staţii partener din România trecuseră la noul concept. În paralel, grupul a continuat şi programul de transfer al benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea reţelei de distribuţie carburanţi.

    Compania deţine 137 de staţii proprii, dintre care 93 au restaurant Hei. Segmentul de distribuţie carburanţi al grupului în România este format din peste 700 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite, 210 de staţii distribuţie GPL auto, peste 8.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere la Constanţa, Arad şi Bacău.

    Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al KMG International, spune că vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România s-a ridicat în perioada 2012 – 2015 la peste
    2,5 milioane tone, din care circa 24% în 2015. În aceeaşi perioadă, vânzările totale de carburanţi ale grupului în România (benzină, motorină, GPL) s-au ridicat la circa 7,4 milioane tone.

    ”Investiţiilor derulate în rebrandingul reţelei li s-au adăugat anul trecut un proces de optimizare a canalelor de distribuţie a carburanţilor, dar şi reducerea costurilor operaţionale şi implementarea unor politici comerciale flexibile: mai exact, transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea şi modernizarea reţelei de staţii de distribuţie carburanţi”, spune Cătălin Dumitru, care precizează că procesul de optimizare este la rândul lui adaptat în funcţie de piaţă: astfel, dacă în România compania funcţionează pe principiul CODO (Company Owned, Dealer Operated), adică staţiile companiei operate de dealeri, în Republica Moldova sistemul de business este unic în Europa, şi anume DOCO (Dealer Owned, Company Operated) – cel interesat investeşte şi construieşte staţia, pe care o transferă ulterior în administrarea companiei.

    La nivel regional, grupul a consemnat un volum record privind vânzările de carburanţi prin statiile Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria şi Georgia, până la un nivel de
    2,64 milioane tone. Chiar dacă pieţele sunt diferite, staţiile Rompetrol vor fi peste tot la fel, spun oficialii companiei. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. 

    Planurile companiei pentru 2016 prevăd deschiderea a 15 noi staţii şi finalizarea programului de rebranding in Romania şi continuarea acestuia in ţările vecine, spun oficialii companiei care vrea să îşi consolideze poziţiile în cele 12 pieţe în care activează, dar şi în regiunea Mării Negre, a cărei populaţie depăşeşte 160 de milioane de locuitori, iar piaţa de profil este estimată la peste 50 milioane tone carburanţi. Deocamdată, principala piaţă de desfacere a carburanţilor rămâne România, unde Rompetrol deţine majoritatea operaţiunilor şi activelor de rafinare şi distribuţie. În ultimii opt ani, compania kazahă care deţine în întregime fostul Grup Rompetrol a investit peste
    1,6 miliarde de dolari pentru dezvoltare, cea mai mare parte din această sumă mergând în retehnologizarea şi creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia.

    Petromidia, care asigură peste 40% din capacitatea de rafinare a României, a prelucrat anul trecut 4,95 milioane tone materie primă, nivel similar recordului atins în 2014 (5,05 milioane tone). Anul trecut, 15.000 tone de materii prime au fost procesate pe zi, aceasta fiind cea mai mare cantitate procesată de la punerea în funcţiune a rafinăriei în 1979. Finalizarea programului de investiţii de la rafinăria Petromidia a alimentat în 2012 nevoia de a creşte prezenţa şi calitatea acesteia, aşadar a dus la construcţia de noi staţii, la îmbunătăţirea sistemelor şi a echipamentelor din staţiile existente, dar şi la implementarea unui sistem de monitorizare a trasabilităţii carburanţilor de la rafinărie până în rezervorul clientului. Parte a acestui program de optimizare a vânzărilor pentru a utiliza cât mai eficient noua capacitate crescută de la Petromidia a fost şi programul de rebranding al staţiilor, care a presupus instalarea unor pompe de ultimă generaţie, cu sisteme multimedia şi cu sistem de iluminat LED pentru un consum redus de energie.

    Măsurătorile făcute de KMG International arată că benzinăria perfectă nu este chiar un obiectiv utopic: schimbările din staţii au fost apreciate pozitiv în 2015 de clienţii Rompetrol, compania înregistrând un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), dar şi creşterea notorietăţii brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului Fill & Go în rândul clienţilor.


    CONTEXT

    Grupul Rompetrol, în prezent KMG International, a dezvoltat din 2000 şi până în prezent o reţea de peste 700 de puncte de alimentare carburanţi şi s-a axat în general pe dezvoltarea de produse performante (carburanţi, investiţii în rafinărie) şi servicii inovative (cum at fi serviciul de plată la pompă).

    DECIZIE

    În 2012, KMG international a decis redefinirea imaginii staţiilor Rompetrol şi a derulat un amplu proces de rebranding al acestora, care a fost lansat în 2013 odată cu noua staţie din Otopeni. Până la finele anului trecut, sub umbrela noului concept se regăseau în România un număr de 118 staţii (exterior) şi 71 de staţii (interior). Grupul şi-a propus pentru acest an finalizarea programului de rebranding in Romania si continuarea acestuia in Bulgaria, Moldova, dar  dezvoltarea retelei de distribuţie prin construcţia de noi staţii.


    REZULTATE

    În 2015, clienţii Rompetrol au apreciat noua imagine a staţiilor, lucru care s-a tradus într-un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), notorietatea brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea marcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului
    Fill & Go în rândul clienţilor. Vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia au atins în 2015 un nivel record de 2,64 milioane tone.

     

     

  • Povestea lui André Citroën, industriaşul care a pus bazele unui imperiu auto

    Numele Citroen provine de la „Limoenman“, care în limba olandeză înseamnă „omul cu lămâi mici“, apoi a fost schimbat în Citron (lămâie), apoi când familia s-a mutat la Paris în 1873 numele a suferit o nouă transformare: Citron a devenit Citroën.

    André Citroën a fost fascinat de romanele lui Jules Verne, iar construcţia turnului Eiffel l-a făcut să-şi dorească să devină inginer. André a absolvit Ecole Polytechnique în 1898, apoi a lucrat ca inginer şi designer industrial. După absolvire a vizitat Polonia, locul de naştere al mamei sale, care murise recent. În acea călătorie, André Citroën a descoperit un procedeu de tăiere a angrenajelor în formă de „V“, a intuit mai multe posibilităţi de utilizare procedeului şi a cumpărat brevetul.

    În 1908 a fost angajat la automobilele Mors şi a reuşit să crească producţia companiei de la 125 de automobile pe an la 1.200. La vârsta de 24 de ani a pus bazele primei sale companii La Société des Engrenages Citroën (compania de angrenaje), pe care o transformă după Primul Război Mondial într-o companie de produs automobile. Prima maşină Citroën a ieşit de pe linia de asamblare în 1919. De-a lungul anilor construieşte mai multe fabrici în Franţa, iar în 1932 Citroen a devenit al patrulea producător de automobile din lume ca mărime.

    Pe lângă faptul că a adus producţia în masă a autovehiculelor în Europa, Citroën a creat o reţea de sedii unde oferea servicii postvânzare, dar a şi implementat mai multe semne de circulaţie în infrastructura franceză.

    Costurile pentru dezvoltarea automobilului Traction Avant, care, ironic, va creşte vânzările companiei, a dus la falimentul Citroën în 1934. Compania a fost preluată de creditorul principal, Michelin, apoi reorganizată în 1935.

    André Citroën a rămas în istorie datorită faptului că a adus metodele de reducere a costurilor şi timpului de producţie în industria europeană de automobile.

    Maşina introdusă în 1919 a devenit versiunea europeană a modelului Ford T, făcând automobilul accesibil omului obişnuit. Un alt model de succes al companiei îl reprezintă TA 7, aceasta fiind prima maşină populară cu tracţiune faţă. André Citroën a suferit de cancer la stomac şi a murit în 1935.

  • Familia Rockefeller renunţă la industria petrolieră pe baza căreia şi-a clădit averea

    Descendenţii lui John D. Rockefeller şi-au vândut acţiunile deţinute la compania Exxon Mobil şi intenţionează să renunţe la toate celelalte investiţii din sectorul combustibililor fosili, cea mai recentă mişcare împotriva industriei pe baza căreia familia Rockefeller şi-a clădit averea, scrie Bloomberg.

    Citiţi ma multe pe www.zf.ro

  • CNADNR: Traficul va fi închis parţial sâmbătă pe DN1A

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a transmis că restricţia se impune pentru a permite desfăşurarea competiţiei automobilistice Raliul Braşov, ediţia 45.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au devenit căştile un accesoriu important de fashion

    Până nu demult un simplu instrument folosit pentru ascultatul muzicii fără a-i deranja pe alţii, căştile au devenit astăzi un accesoriu important de fashion. Diverse companii, printre care şi case de modă, par să-şi fi zis că dacă oamenii tot poartă căşti, atunci de ce să nu se afişeze cu unele care arată elegant şi s-au pus pe treabă adoptând modelul aplicat în domeniul telefoanelor mobile, înfrumuseţate cu ajutorul unor designeri ori îmbrăcate în huse create de case de modă.

    Compania Beats, fondată de celebrul rapper Dr. Dre şi deţinută în prezent de Apple, a făcut echipă cu casa Fendi, pentru a crea o gamă de căşti de diverse culori îmbrăcate în piele cusută manual din gama Sellaria şi însoţite fiecare de propria gentuţă asortată confecţionată din acelaşi material, în care se pot păstra. O pereche de căşti din această gamă costă peste 1.200 de euro, scrie The Independent. Dolce & Gabbana a lansat la rândul său diverse modele de căşti, unele cu aspect clasic, iar altele care seamănă cu nişte cununi împodobite, acestea din urmă costând aproape 5.000 de euro.

    Master & Dynamic, o companie producătoare de căşti, încearcă să ofere o combinaţie de calitate a sunetului şi aspect, poziţionându-şi produsele drept accesorii care merg numai bine alături de un palton de la Prada sau o geantă Givenchy, fiind şi ele un simbol al statutului social al persoanei care le poartă.

  • Inteligenţa artificială păcălită. Cum a devenit ”rasist” un robot al Microsoft după câteva ore petrecute pe Twitter

    Microsoft a lansat pe Twitter un chat bot, bazat pe inteligenţă artificială dezvoltată de companie, care urma să interacţioneze cu tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, dar lucrurile au deviat de la planul iniţial, informează Go4it.

    Bot-ul “Tay”, @Tayandyou pe Twitter, trebuia să înveţe lucruri noi şi să devină mai inteligent în urma interacţiunilor de pe reţeaua de microblogging. Lucrurile au luat, însă, o întorsătură dezastruoasă. După numai câteva ore, Tay a început să publice comentarii rasiste, teorii ale conspiraţiei şi să nege genocide, potrivit Go4it.

    Unul dintre cele mai circulate mesaje publicate de Tay este: “Bush a făcut 9/11 şi Hitler ar fi făcut o treabă mai bună decât maimuţa pe care o avem acum. Donald Trump este singura speranţă pe care o avem”.

    Tay nu s-a oprit aici. A negat existenţa Holocaustului şi a afirmat că urăşte evreii şi feministele.

    După doar câteva ore, Microsoft a dezactivat bot-ul şi a anunţat că îl va relansa după ce programatorii companiei vor îmbunătăţi software-ul din spatele acestuia.

  • Playboy scos la vânzare. Preţul cerut este de 500 de milioane de dolari

    Grupul Playboy, cu o istorie de peste 60 de ani, ar putea fi vandut, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal şi Financial Times.

    Compania care detine faimoasa revista pentru barbati ar putea fi preluata pentru suma de 500 de milioane de dolari, transmite BBC.

    Tirajul revistei a scăzut foarte mult în ultimii ani de la 5,6 milioane de exemplare în 1975 la aproximativ 800.000 în zilele noastre.

    Hugh Hefner a fondat Playboy în 1953, iar actriţa Marilyn Monroe a fost pe copertă.Numele iniţial ar revistei trebuia să fie Stag Party (Petrecerea burlacilor), dar Hefner a decis să îi schimbe denumirea înainte de apariţia primului număr. Revista s-a vândut în peste 50.000 de exemplare, bucurându-se de un succes neaşteptat.

    Hugh Hefner nu a cunoscut-o personal pe Marilyn Monroe, dar a declarat de mai multe ori că ea a fost cea care i-a adus noroc; el a cumpărat cripta alăturată celei în care se află Monroe, din cimitirul Westwood Village Memorial.

    În octombrie anul trecut, Playboy a anunţat că nu va mai publica fotografii nud. În plus, publicaţia a renunţat la anumite rubrici considerate învechite, precum ar fi pagina de bancuri. Mişcarea facută de Playboy i-a adus noi clienţi şi noi canale de distribuţie. 

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 martie 2016

    COVER STORY: Revoluţia serviciilor

    Elena Călin, consultant în eficientizarea serviciilor, explică în ce constă revoluţia prin care România s-ar putea transforma într-un centru economic european pentru calitatea serviciilor oferite.


    RESURSE UMANE: Coşmarul angajatului eficient


    ANTREPRENORIAT: De la chimie anorganică la brânzeturi

     


    SOFT: Sistemul care te ajută să parchezi inteligent

     


    SOCIETATE: Un profesor român la Stanford

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Portretul robot al femeii de afaceri din România

    44 de ani. Inteligentă, educată, focusată pe consultanţă şi retail. Aşa arată portretul robot al femeii care face business în România. Un studiu realizat de compania de servicii financiare KeysFin relevă că, spre deosebire de anii trecuţi, tot mai multe femei intră în afaceri, dovadă că peste 200.000 de firme au acţionari majoritari reprezentantele sexului frumos.

    Cele mai noi date de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe arată că numai puţin de 217.400 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acţionari majoritari la societăţi comerciale active pe piaţa românească.

    Cele mai multe femei fac afaceri în Bucureşti, unde sunt înregistrate 47.118 firme cu acţionari majoritari femei, urmate de cele din Cluj (11.842 firme), de doamnele din Timiş (9797 firme), Constanţa (9401 societăţi), Prahova (7654 firme) şi Ilfov (6984 societăţi).
    Domeniile preferate de femei sunt comerţul cu amănuntul în magazinele nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare (7571 firme), lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale (6458 societăţi), activităţi de contabilitate şi audit financiar (5891 firme), baruri şi activităţi de servire a băuturilor (4867 firme) şi restaurante (4310 societăţi).

    Raportat la bărbaţi, femeile conduc majoritatea afacerilor din sănătate şi asistenţă socială (58,58%), gospodării private (66,67%), alte activităţi de servicii (51,78%) şi sunt aproape pe picior de egalitate în învăţământ (48,92%), intermedieri financiare (46,7%), activităţi profesionale (44,38%), comerţ (43,62%), hoteluri şi restaurante (42,64%).

    “Datele statistice arată că cele mai multe femei implicate în afaceri din poziţia de acţionar majoritar sunt românce. Tot în ţara noastră fac business, printre altele, 116 italience, peste 200 de chinezoaice, 105 femei din Germania, 74 de femei din Republica Moldova, 34 de austriece, 42 de turcoaice, 23 de franţuzoaice, 19 unguroaice şi 26 de femei din SUA”, spun experţii KeysFin.

    Spre deosebire de bărbaţi, femeile cu educaţie superioară reprezintă 78%, în timp în cazul bărbaţilor, procentul este de 74%.

    Şi în privinţa vârstei, femeile stau ceva mai bine. Vârsta medie a femeilor care fac afaceri este de 44 de ani, în timp ce la bărbaţi este de 44,6 ani.

    “Cele mai tinere femei care fac afaceri sunt implicate în organizarea de spectacole (medie de 40 ani), servicii şi activităţi ale gospodăriilor (41 de ani) în timp ce femeile cu vârsta medie cea mai ridicată ( de peste 47 ani) activează în sănătate şi asistenţă socială şi tranzacţii imobiliare. Asta în timp ce bărbaţii maturi sunt implicaţi mai ales în industria extractivă şi cea prelucrătoare, iar cei mai tineri în IT&C”, spun analiştii KeysFin