BusinessMagazin

Tag: companie

  • A şaptea generaţie a Clasei E

    Lansarea noii Clase E, în prezenţa a zeci de jurnalişti şi entuziaşti ai automobilelor, a început cu intrarea maşinii pe scenă într-o combinaţie spectaculoasă de fum şi lumini. După un scurt discurs introductiv, Philipp Hagenburger, CEO-ul Mercedes-Benz România, a prezentat mai multe aspecte tehnice pe care le veţi putea citi mai jos. Surpriza a venit însă în momentul în care urma prezentarea design-ului; ca un făcut, proiectoarele din sală s-au stins (fără a fi ceva plănuit de organizatori, ci o banală pană de curent) lăsând ca unică sursă de lumină farurile maşinii. Pentru câteva minute, flash-urile aparatelor foto au luminat întreaga sală; prezentarea a continuat apoi potrivit scenariului. În premieră la un autovehicul de serie, Mercedes a echipat Clasa E cu butoane de comandă cu tehnologie touch (Touch Controls) amplasate pe volan. Acestea răspund unor mişcări de glisare orizontale sau verticale, ca ecranul unui smartphone, permiţând controlul asupra sistemului multimedia fără a lua mâna de pe volan. Comenzile suplimentare ale sistemului multimedia sunt oferite sub forma sistemului de control vocal Linguatronic, a unui touchpad şi a unui controller amplasate în consola centrală, care au posibilitatea de a recunoaşte chiar şi scrisul de mână. De asemenea, sunt disponibile butoane cu acces direct pentru controlul diverselor funcţii precum sistemul de aer condiţionat pentru activarea sau dezactivarea oportună a sistemelor de asistenţă a şoferului.

    Noul Mercedes-Benz Clasa E este disponibil în două versiuni de motorizare: E 200, cu un motor turbo pe benzină cu patru cilindri şi E 220 d, propulsat de un motor diesel cu patru cilindri. Toate motoarele noii Clase E sunt echipate cu funcţia ECO start/stop, iar cele pe benzină îndeplinesc normele de emisii Euro 6. Toate modelele ce vor fi disponibile în momentul lansării vor fi echipate cu noua transmisie automată cu nouă trepte 9G-tronic, produsă în România. Grupul german Daimler a angajat peste 500 de oameni în fabrica din Sebeş pentru a porni în acest an producţia de cutii de viteze de ultimă generaţie; la începutul lunii aprilie, compania, prin intermediul celor două filiale Star Transmission şi Star Assembly prin care activează pe piaţa locală, va inaugura oficial fabrica unde vor fi realizate cutiile de viteze 9G Tronic. Principalul avantaj al noii transmisii, spun cei de la Mercedes, este schimbarea rapidă a vitezelor şi turaţii mai reduse ale motorului, ceea ce ar trebui să aibă un efect benefic asupra creşterii eficienţei şi reducerii nivelelor de zgomot.

    „De-a lungul istoriei de 130 de ani, Mercedes-Benz a setat noi standarde cu fiecare model lansat, făcând disponibile tehnologii în premieră în industria auto“, a spus Philipp Hagenburger. „Suntem încrezători că publicul din România va aprecia numeroasele opţiuni tehnologice prezente la bord.“

    Dieter Zetsche, preşedintele consiliului de administraţie al Daimler Ag, a declarant recent pentru Ziarul Financiar că „experienţa pozitivă“ pe care grupul o are în România cu fabrica de cutii de viteze poate fi un atu pentru o viitoare decizie privind construirea unei noi fabrici de maşini.

    Cea mai nouă uzină construită de Mercedes-Benz pe continent este în Ungaria, uzină care a ajutat ţara vecină să depăşească puternic România în ceea ce priveşte producţia totală de autoturisme. În 2008 România a pierdut în favoarea Ungariei o investiţie de peste 1 miliard de euro într-o nouă uzină de automobile. Ungurii au plusat la acea vreme cu planuri concrete legate de infrastructură, în contextul în care nici măcar în ziua de azi guvernul nostru nu poate spune sigur când se va circula pe autostradă de la Sibiu la graniţă.

    Atragerea unei uzine auto se află de ceva vreme pe lista priorităţilor, pentru că aceasta poate aduce creşterea salariilor din zonă, dar şi investiţii suplimentare din partea furnizorilor. Spre exemplu, Polonia dădea ca sigur faptul că Jaguar Land Rover va construi acolo o uzină auto, în timp ce Slovacia a reuşit să deturneze investiţia, după ce premierul Slovaciei s-a întâlnit cu oficialii companiei britanice. România nici măcar nu a fost inclusă pe lista scurtă a celor de la Jaguar Land Rover, care vor produce peste 250.000 de maşini în Slovacia, după ce uzina va fi gata.

    Revenind la Clasa E, un alt sistem inclus ca dotare standard este Active Brake Assist, care avertizează şoferul asupra situaţiilor de accident iminente, asigură asistenţă optimă în cazul frânării de urgenţă şi, dacă este necesar, activează automat frânarea. Pe lângă identificarea autovehiculelor care se deplasează încet, opresc sau staţionează, sistemul poate sesiza pietonii care traversează prin faţa autovehiculului.

    Incluse de asemenea ca dotări standard sunt şi funcţiile Attention Assist cu sensibilitate reglabilă, ce avertizează şoferul în caz de neatenţie sau somnolenţă, şi Crosswind Assist, ce îl ajută pe acesta în cazul unor curenţi laterali puternici, menţinând astfel stabilitatea maşinii.

    Vânzările de maşini Mercedes-Benz au crescut anul trecut cu 13,4%, la 1,87 milioane de maşini, 2015 fiind al cincilea an consecutiv în care producătorul auto german de maşini de lux înregistrează un maxim istoric, potrivit datelor obţinute de Ziarul Financiar. Evoluţia a fost susţinută în mare măsură de avansul vânzărilor limuzinei Clasa C cu 40% şi de rezultatul din China, care a devenit pentru prima dată cea mai mare piaţă a companiei auto.

    În luna decembrie, livrările au urcat cu 9,1%, la 178.017 unităţi, ajutând Mercedes să bifeze cel mai bun trimestru de până acum, cu 495.159 maşini, a anunţat compania la începutul lunii martie. În Europa, Mercedes a consemnat o creştere de 10,5%, în timp ce pe piaţa din China a urcat cu 32,6% şi a ajuns la 373.459 unităţi. China a depăşit Statele Unite şi a devenit, astfel, cea mai mare piaţă individuală pentru constructorul german. În SUA, vânzările Mercedes au crescut cu 3,8%, la 343.088 maşini.

  • TP-LINK, numărul 1 pe piaţa globală de echipamente Wi-Fi, a înregistrat vânzări de două miliarde de dolari anul trecut

    TP-LINK, lider global în inovarea de soluţii de pentru utilizatori casnici şi întreprinderi mici şi mijlocii, a înregistrat în 2015 o cotă de piaţă de 41,6%, la nivel global. TP-LINK îşi menţine astfel poziţia de lider al pieţei pentru al cincilea an consecutiv, conform IDC Worldwide Quarterly WLAN Tracker. La nivel global, veniturile din vânzări ale companiei ajung la 2 miliarde de dolari.

    ”Echipamentele noastre conectează mai mulţi oameni decât oricare altele şi acest fapt se datorează produselor de calitate, la preţ corect. Suntem prezenţi în zeci de milioane de case din toată lumea pentru a facilita utilizatorilor comunicarea cu familia şi prietenii, pentru a le asigura accesul la divertisment în cel mai simplu mod posibil, dar şi pentru a-i ajuta să lucreze indiferent unde se află. Doar în 2015 am vândut în întreaga lume peste 149 de milioane de echipamente” a declarat Hermes Song, directorul general al TP-LINK România.

    “În plus, depunem eforturi constant pentru a face tehnologia de reţea cât mai accesibilă pentru toţi utilizatorii. În acest sens am lansat primul nostrum router cu ecran tactil, dar am şi făcut prima localizare de produs în limba română”, a mai adaugat el.

    TP-LINK este lider şi în România, cu o cotă de piaţă de peste 60% în 2015. Anul trecut, producătorul a livrat aproximativ 600.000 de echipamente wireless, pe o piaţă estimată la 950.000 de unităţi. Valoarea vânzărilor din România ajunge la 13-14 milioane de euro, potrivit estimărilor companiei.

  • Coşmarul angajatului eficient: şedinţa

    În orice organizaţie sunt oameni care aşa consideră că muncesc, stând în şedinţe“, spune, resemnat, Marius P., director într-o multinaţională din sectorul serviciilor IT, despre situaţiile în care este nevoit să stea până la final în şedinţele în care discuţiile participanţilor se duc în cu totul alte direcţii, fără legătură cu tema întâlnirii de business.

    Cazul lui Marius nu este singular, sunt multe situaţii în care managerii din companiile locale sunt nevoiţi să ia parte la şedinţe inutile, care nu fac decât să îi oblige să stea peste program, ca să recupereze pierderea de vreme din „meetinguri“.

    „Am văzut, destul de frecvent, cazuri de şedinţe ineficiente şi am observat că acestea au repercusiuni în felul în care se conduce o organizaţie. Dacă nu există un obiectiv comun şi dacă nu se ia o decizie în urma unei şedinţe, atunci aceasta poate fi considerată timp pierdut“, admite Anca Georgescu Aladgem, membru în boardul Telekom şi fondator al companiei de consultanţă ChangeWorks – Center for Personal and Organisational Development. Din punctul său de vedere, pentru ca o şedinţă să fie utilă, participanţii trebuie să plece cu o serie de lucruri de făcut de acolo.

    Pregătirea şedinţei, o agendă clară a discuţiilor, stabilirea participanţilor şi a rolului lor în şedinţă şi identificarea concluziilor aşteptate în urma întâlnirilor sunt caracteristicile unei şedinţe eficiente, spun specialiştii. Cu cât este mai bine planificată, organizată şi condusă, cu atât şansele pentru o încheiere cu succes a unei şedinţe care să nu fie considerată inutilă sunt mai mari. „Durata unei şedinţe depinde de scopul întâlnirii. Astfel, dacă avem o întâlnire de planificare strategică, această va dura mai mult, dacă este vorba de o întâlnire de planificare operaţională, timpul se reduce etc. Personal cred în întâlnirile scurte, bine pregătite, bine comunicate, cu un scop clar şi cu audienţa potrivită. Când mă refer la o întâlnire scurtă am în vedere 30 – 45 de minute, adică timpul maxim de concentrare al unui adult“, explică Dan Burlacu, consultant în cadrul companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării profesionale Ascendis. Unele şedinţe, cum sunt cele de aliniere, sunt necesare, pentru că de multe ori apar probleme la limita dintre două departamente care trebuie clarificate, explică Anca Georgescu Aladgem. „Pentru o şedinţă eficientă este foarte importantă agenda discuţiilor şi materialele discutate, care să fie precirculate. Dacă sunt prezentări PowerPoint cu 70 de slide-uri şi sunt 15 astfel de prezentări într-o şedinţă, aceasta se poate transforma rapid într-o o pierdere de vreme“, explică ea. Într-o şedinţă este, de asemenea, foarte important să fie la masă persoanele care trebuie. „Dacă lipseşte persoana considerată «guru» pe subiectul discutat, atunci şedinţa nu are rost“, mai spune Anca Georgescu.

     În ceea ce priveşte frecvenţa şedinţelor, consultantul de la Ascendis spune că aceasta depinde de diverşi factori, cum ar fi tipul activităţii organizaţiei (dacă este, de exemplu, de retail, producţie, ori cercetare şi dezvoltare) sau de modelul de business (pentru că există organizaţii care lucrează foarte mult cu echipe interdepartamentale pe proiecte specifice, caz în care o întâlnire săptămânală pentru verificarea statusului este recomandată).

    „Nivelul de dezvoltare al organizaţiei este un alt cadru ce poate dicta frecvenţă întâlnirilor. O organizaţie matură va avea o altă dinamică a întâlnirilor versus o organizaţie care se află la început de drum ori se reorientează în piaţă“, adaugă Dan Burlacu de la Ascendis.

    Pentru Daniela L., 33 de ani, schimbarea tipului de organizaţie pentru care lucrează a condus şi la o schimbare a practicii în materie de şedinţe. Când lucra la o companie cu acţionariat românesc, spune ea, întâlnirile erau de tip „face to face“ şi îi ocupau cam 30-40% din timpul petrecut la muncă.

    „După ce m-am angajat la o multinaţională lucrurile s-au schimbat radical. Modul de lucru este foarte diferit, într-o zi normală ajung şi la 70-80% din timp petrecut în săli de conferinţe unde am vestitele «call-uri» cu echipa din Europa. E foarte mult timp pierdut şi multe momente în care discuţiile degenerează sau când colegii din Europa lucrează de acasă şi astfel ajungi să auzi un copil pe fundal sau un câine care latră şi nu se mai opreşte“, spune Daniela, care lucrează în departamentul de marketing al unui centru de servicii de externalizare care deserveşte de la Bucureşti clienţi din întreaga Europă. Pentru ea, cel mai dificil este să constate că, după ce a stat toată ziua în astfel de şedinţe, nu mai are timp să pună în aplicare ce are de făcut efectiv la serviciu şi este nevoită să lucreze peste program.

    La rândul său, Marius P. încearcă să evite şedinţele atât cât este cu putinţă, iar atunci când le organizează el face tot posibilul să fie cât mai scurte şi eficiente. Iar atunci când este invitat la şedinţe se scuză dacă se poate, după ce şi-a prezentat opinia sau informaţiile solicitate, şi dacă el consideră că prezenţa sa nu mai aduce valoare adăugată în acel moment. „În compania noastră, o colegă a avut o iniţiativă foarte bună, care s-a implementat: stand-up meetings. În ideea de a avea şedinţe cât mai scurte şi eficiente, s-au cumpărat nişte mese mai înalte, din acelea de cocktail de la evenimente, iar participanţii stăteau în picioare, ideea fiind de a avea şedinţe de 15- 30 de minute. Asta până când unii au început să vină la şedinţe cu scaunele după ei, iar ulterior sala de şedinţe a fost desfiinţată şi mesele împărţite pe la diverşi şefi de departamente. Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită“, îşi aminteşte Marius.

    Ideal ar fi ca o şedinţă să dureze maximum una sau două ore, spun specialiştii. În cazuri mai rare, când se discută despre strategia companiei şi şedinţa are loc o dată pe an, aceasta poate avea o durată ce ajunge chiar şi la 1,5 zile. „Dar aici nu mai este vorba de o şedinţă, ci de un workshop care este gestionat de un facilitator“, adaugă Anca Georgescu Aladgem.

    Dincolo de tipul de şedinţe şi de practicile din organizaţii în legătură cu acest subiect, mai există studii care arată că există diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte modul de abordare a şedinţelor. „De foarte multe ori bărbaţii iau decizia înainte de şedinţă, la bere, şi folosesc şedinţa ca să formalizeze deciziile luate anterior. În schimb, femeile consideră şedinţele forumul în care se dezbat ideile şi în urma cărora se iau decizii şi se stabilesc planuri de acţiune“, mai spune Anca Georgescu.

    În ceea ce priveşte pierderile pe care le pot aduce companiilor şedinţele inutile, acestea se traduc şi în scăderi în materie de: focus, claritate, motivare, devotament profesional al angajaţilor şi productivitate. „Nu în ultimul rând, o companie pierde timp şi bani din pricina întâlnirilor ineficiente. Din câte ştiu, un angajat petrece în medie 6 ore / săptămână în cadrul şedinţelor, iar aproximativ 35% din timp este ineficient folosit. Dacă ne uităm la dimensiunea companiei, la numărul angajaţilor, la salariul mediu şi la 52 de săptămâni, vom ajunge imediat şi la cifre“, conchide Dan Burlacu de la Ascendis.

  • Majoritatea românilor folosesc cardul pentru cumpărători de până la 75 de lei

    Unu din cinci români utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor cu valori mai mici de 10 lei, arată rezultatele unui studiu MasterCard, care a analizat comportamentul de utilizare a cardurilor în România. Cele mai uzuale plăţi cu cardul sunt de valoare mică, trei sferturi dintre participanţii la studiu afirmând că, de regulă, utilizează cardul pentru achiziţionarea unor cumpărături de până la 75 lei.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, această tendinţă este încurajatoare, arătând o schimbare de mentalitate la nivelul pieţei locale: migrarea dinspre numerar înspre plăţile electronice pare să-şi facă loc în comportamentul de consum al românilor, dacă luăm în considerare faptul că 85% dintre respondenţi afirmă că utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor curente. De altfel, 4 din 5 români preferă cardurile pentru că astfel evită să poarte numerar asupra lor, în timp ce 67% apreciază uşurinţa cu care sunt realizate plăţile în acest fel.

    Potrivit studiului, cardurile sunt tot mai des utilizate pentru plata cumpărăturilor cotidiene. În decembrie 2015, numărul celor care efectuau zilnic plăţi cu cardul era cu 45% mai mare faţă de luna martie a aceluiaşi an. Acest rezultat indică o evoluţie îmbucurătoare la nivelul pieţei, susţinută şi de faptul că ponderea românilor care deţin un card bancar a fost în creştere pe parcursul lui 2015, ajungând în luna decembrie până la 95% în rândul adulţilor care locuiesc în zonele urbane din România şi care folosesc internetul.

    Boom-ul anului trecut în piaţa de carduri din România aparţine segmentului contactless. Între primul şi ultimul trimestru ale anului trecut, ponderea respondenţilor care afirmau că obişnuiesc să efectueze plăţi contactless a crescut cu 160%. În decembrie 2015, 4 din 10 dintre respondenţi se declarau obişnuiţi să efectueze plăţi contactless, confirmând tendinţa de creştere în popularitate a acestei metode de plată.

    Studiul a analizat şi percepţia consumatorilor români asupra plăţilor cu cardul pe Internet, reliefând faptul că majoritatea consumatorilor conştientizează beneficiile acestui tip de cumpărături. Astfel, 57% dintre aceştia au menţionat ca principal avantaj al plăţilor online cu cardul faptul că astfel pot face plăţi oricând şi de oriunde doresc. Pe de altă parte, securitatea datelor şi încrederea în unele pagini ale comercianţilor, deşi într-o uşoară scădere, rămân principalele preocupări ale utilizatorilor de carduri din România când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor online. 

     

    Studiul se bazează pe sondaje Omnibus realizate în lunile martie şi decembrie 2015, în mediul urban, în rândul utilizatorilor de Internet cu vârsta de peste 18 ani, de compania de cercetare iSense Solutions, pentru MasterCard.

     

     

  • Fosta echipă de management a NEPI atrage fonduri de 260 de milioane de euro pentru dezvoltări imobiliare în Europa Centrală şi de Est

    Martin Slabbert si Victor Semionov, fondatorii si fosta echipa de management NEPI au lansat compania privată de investiţii şi dezvoltare imobiliară Prime Kapital. Aceasta a strâns la începutul lunii martie capital de peste 260 milioane de euro şi urmareste oportunitati pentru investitii si dezvoltari imobiliare in segmentele de retail, office, industrial si rezidential in Europa Centrala si de Est.

    “In ultimii 9 ani, am reusit sa construim cu succes o afacere de investitii si dezvoltare imobiliara de proportii, axata in special pe segmentul de retail. Exista insa oportaunitati vaste pe intregul spectru al dezvoltarilor si investitiilor imobiliare, astfel ca am hotarat impreuna cu Victor sa le dam curs intr-o noua structura: o companie cu actionariat privat gestionata de o echipa puternica de parteneri” declara Martin Slabbert.

    Pe langa Slabbert si Semionov, din echipa de management a Prime Kapital fac parte si alti parteneri executivi cu experienta vasta in domeniul  dezvoltarii si investitiilor imobiliare din Romania. Potrivit reprezentanţilor companiei, Prime Kapital are o listă de oportunităţi de investiţii în analiză şi va anunţa în viitorul apropiat un număr de tranzacţii. Pe termen mediu, Prime Kapital ţinteşte investiţii de peste 500 de milioane de euro.

     

  • Influenţele latino-americane la Autoitalia

    Vânzările AutoItalia au înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a vânzărilor de după 2007 pe piaţa locală, susţinute de această dată nu doar de Fiat, ci şi de Jeep, brandul american care renaşte în Europa sub conducerea Fiat. Mai mult, anul trecut, cu o creştere de 38% a vânzărilor, a fost al doilea mare avans după cel de 35%, înregistrat în 2014. Calendarul de lansări al AutoItalia pentru 2016 include modelele speciale Jeep 75th Anniversary, care vor ajunge pe rând în România, începând cu Renegade în luna aprilie; gama va fi completă în toamnă. Pe listă urmează Fiat 500S, prezentat la începutul lunii martie în cadrul Salonului Auto de la Geneva, şi care este programat pentru luna iulie, odată cu aniversarea modelului Fiat 500. Lista va fi completată de Alfa Romeo Giulia şi Fiat 124 Spider, care vor veni în toamnă.

    Dar miza pentru anul acesta este lansarea noului Maserati Levante, primul SUV al constructorului, care va concura direct cu Porsche Cayenne. Definitivarea listei de preţurişi deschiderea comenzilor pentru Levante vor fi anunţate în luna aprilie.
    „Pe o piaţă dominată de propulsoare diesel, unde Maserati a vândut anul trecut de două ori mai mai multe Ghibli Diesel decât în anul 2014, ne aşteptăm ca ponderea pentru Levante diesel 3.0 V6 275 CP să fie de minimum 80%. SUV-ul Levante reprezintă o noutate absolută pentru brandul Maserati. Levante intră într-un segment competitiv şi oferă o alternativă puternică la tot ceea ce există în clasa SUV-urilor de lux, păstrând caracteristicile specifice brandului şi răspunzând nevoilor pe care le are în prezent un client al acestui segment“, spune Narcis Ghiţă, directorul general al AutoItalia.

    Maserati a vândut anul trecut în România 19 unităţi, înregistrând o creştere de 36% faţă de anul 2014. „Prin lansarea noului SUV, sperăm ca vânzările Maserati în România să înregistreze o creştere semnificativă, putând chiar să dubleze volumul faţă de anul anterior“, spune şefulAutoItalia. Astfel, anul acesta Maserati poate ajunge la un total de aproape 40 de unităţi vândute pe piaţa locală.

    Potrivit directorului AutoItalia există interes din partea clienţilor actuali de Maserati, în speţă proprietari ai modelelor GranTurismoşiGranCabrio, care vor să îşi adauge un SUV în proprietate, fără a trăda marca, clienţi de limuzine care fac un upgrade către un produs de lux, dar şiclienţi ai mărcilor concurente interesaţi de primul SUV produs de Maserati.
    După Maserati, cel de-al doilea pariu al AutoItalia este Jeep. Brandul american a înregistrat în 2015  una dintre cele mai importante creşteri din Top 10 şi, totodată, cea mai mare creştere din portofoliul importatorului, de 62,1%. Din gamă, Grand Cherokee a rămas modelul cu cele mai mari vânzări, urmat de noul compact Renegade. „Interesul clienţilornoştrifaţă de Jeep Renegade continuă să crească şi anul acesta, SUV-ul compact devenind principalul model de volum din portofoliul Jeep“, a spus Narcis Ghiţă.

    Cel de-al doilea SUV nou din portofoliul importatorului, Fiat 500X, a contribuit anul trecut, alături de Fiat 500 şi Fiat 500L, la 90% din vânzările mărcii Fiat în România, pe segmentul de autoturisme. „În pofida faptului că Fiat nu are un renume pe piaţa de 4×4, cifrele înregistrate până acum şipotenţialulpieţei SUV din România ne îndreptăţesc să credem că Fiat 500X va cuceri în continuare o cotă importantă pentru noi“, apreciază Narcis Ghiţă.

     

  • Clubul celor care au depăşit miliardul de euro. Topul companiilor din România pe 2015

    Ziarul Financiar face primul clasa­ment al companiilor miliar­da­re în euro în 2015 pornind de la informaţiile disponibile privind afacerile.

    Topul poate suferi modificări pe măsură ce jucătorii îşi depun situaţiile la Finanţe.

    Companiile din energie domină numeric acest top, tot din acest sec­tor venind şi un nou-intrat, respectiv MOL Româ­nia. Retailul alimentar are a doua cea mai puternică prezenţă, în timp ce sec­to­rul auto îşi revendică un singur loc, dar cel mai important, Dacia fiind din nou cea mai mare companie din România.

    Clasamentul celor mai mari zece companii miliardare în euro a fost realizat de ZF pornind de la datele anunţate de companii, de la ritmurile de creştere bifate în primele şase luni sau de la felul în care au evoluat pieţele pe care aceşti jucători sunt activi. Totodată, în cazul grupurilor formate din mai multe entităţi, a fost inclusă în clasament cea mai mare entitate din structura respectivă.

    Din „careul de aşi“ al businessului din Româ­nia fac parte o companie auto, Dacia, două din energie, OMV Petrom şi Rompetrol Rafinare, şi un retailer, Kaufland România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Softelligence a înregistrat anul trecut afaceri de două milioane de euro, în creştere cu 40% faţă de 2014

    Cifra de afaceri a Softelligence, companie specializată în servicii software de business, a depăşit în anul 2015 pragul de două milioane euro. Astfel, anul trecut a fost cel de-al treilea an consecutiv în care compania a înregistrat o creştere de 40%, de trei ori mai mult decât media industriei locale de software şi servicii IT, raportată la aproximativ 13%, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    „(…) Pentru a ne atinge obiectivele setate, ne-am îndreptat atenţia către două segmente importante: digitalizarea serviciilor financiare şi dezvoltarea de soluţii cheie de management al relaţiei cu clienţii (CRM). 60% dintre proiectele internaţionale încheiate în ultimul an au venit graţie rezultatelor obţinute alături de clienţi multinaţionali din România şi a recomandărilor primite pentru a replica succesul acestora în cadrul grupurilor din care fac parte.”, a declarat Teodor Blidăruş, managing partner strategy  & business development Softelligence.

    Serviciile dezvoltate în ultimul an au dus la dublarea numărului de angajaţi, echipa Softelligence numărând în prezent peste 100 de specialişti. Printre companiile ce au ales să lucreze alături de Softelligence şi în 2015 se numără companii din industria bancară, de asigurări şi brokeraj, servicii financiare şi retail precum Allianz, Raiffeisen Insurance Broker, Aon Insurance Broker, NN, Provident, ING Bank, Mercedes Benz Financial, Mol sau Flanco.

     

  • Ce salariu câştigă un angajat la Kaufland

    Kaufland a anunţat la începutul anului majorarea salariului minim din companie la 1.300 de lei brut (946 de lei net), pentru 12 salarii anuale, la care se adaugă aproximativ 197 de lei brut sub formă de bonuri de masă.

    „Mă aştept ca 2016 să fie un an foarte bun pentru noi, vreau să ne continuăm dezvoltarea şi vreau să mai majorăm o dată salariul mimin de la 1 mai la 1.650 de lei brut (1.200 de lei net), inclusiv tichete de masă. Pentru angajaţi avem mai multe proiecte precum asigurare de sănătate privată pentru care salariatul contribuie cu 15 lei, iar noi cu diferenţa. Toţi salariaţii au de asemenea minim 22 de zile de concediu, numărul crescând odată cu vechimea”, a spus Marco Hössl, CEO Kaufland România.

    În prezent, un angajat care lucrează la curăţenie în magazinul Kaufland din Oneşti sau Orăştie câştigă brut (cu tichete de masă) 1.500 de lei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Revoluţia în servicii

    Colecţie de artă, bazine cu peşti exotici, o grădină cu sute de specii de fluturi vii, o piscină în aer liber, un tobogan cu patru niveluri, dormitoare, cinematografe, săli pentru jocuri video – sunt câteva dintre dotările care fac din aeroportul Changi al statului Singapore cel mai premiat aeroport din lume la capitolul servicii. Aeroportul se află de asemenea în topul aeroporturilor cu cel mai mare trafic la nivel mondial, fiind vizitat de peste 55 de milioane de călători anual, adică de peste zece ori mai mult decât populaţia oraşului Singapore, şi este un exemplu reprezentativ pentru serviciile din întreaga lume.

    Păstrând analogia şi gândindu-ne la propriile aeroporturi, am putea spune că acestea sunt relevante pentru calitatea serviciilor, per total, de pe piaţa locală. Potrivit unei cercetări realizate de EY în parteneriat cu compania de consultanţă Customer Focus la finalul anului 2014, 10% dintre locuitorii Capitalei spuneau că au avut parte de un serviciu excepţional în ultimele şase luni şi chiar mai puţini, doar 7%, în Iaşi. Stau mai bine la capitolul servicii locuitorii Timişului (27%) şi ai Braşovului (23%), însă niciun judeţ nu depăşeşte pragul de 30%. În ceea ce priveşte industriile care stau cel mai prost la capitolul servicii, printre acestea se află industria telecom (105 din cei 567 de respondenţi), turismul (93 de respondenţi) şi comerţul (48 de respondenţi). Ce caracterizează un serviciu excepţional? Potrivit respondenţilor studiului, rapiditatea, politeţea, beneficii adiţionale serviciului principal, adaptarea la nevoile clienţilor, calitatea.

    Elena Călin, consultant şi fondator al companiei Customer Focus, axată pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor din companii, lucrează de circa 15 ani în direcţia atingerii acestor deziderate în firmele din România. „De când eram elevă mi-am dorit să fiu profesoară şi pentru că viaţa m-a dus în direcţia lucrului cu clienţii, am ales mai târziu să devin trainer. Când am fondat firma, am ştiut doar trei lucruri: că vreau să fac training, că vreau să contribui la îmbunătăţirea serviciilor companiilor din România şi că vreau să fiu recomandată de clienţi“, îşi aminteşte Elena Călin ideile ce au ghidat-o la înfiinţarea firmei de consultanţă axată pe îmbunătăţirea serviciilor, în 2002.

    Povesteşte cum a făcut atunci un plan de afaceri, pe care îl avea şi ca temă la finalizarea studiilor masterale, şi că a intrat în antreprenoriat fără foarte multe cunoştinţe în administrarea unei afaceri. Prima experienţă în domeniul în care avea mai târziu să îşi construiască o carieră a avut-o însă în 1988, înainte de începerea facultăţii. „Prima mea experienţă în relaţiile cu clienţii nu a fost într-o mare corporaţie, ci când aveam 18 ani, în 1988, şi a trebuit să mă angajez vânzătoare la Alimentară pentru că nu am avut norocul să ocup un loc din prima încercare la facultate.“ Acolo a pus în aplicare primele lecţii de customer service pe care le ştia de la profesorul de merceologie din liceul economic: „Atunci când ai clientul în faţă, nu contează nimic altceva, trebuie să fii acolo doar pentru el. Nu interesează pe nimeni că ai avut o zi proastă sau că te doare ceva. Eşti acolo doar pentru el şi trebuie să zâmbeşti.“ Acesta nu era un sfat uşor de urmat, în condiţiile în care clientul din acea vreme nu era deloc prietenos şi binevoitor; mai mult decât atât, pentru că nu găsea niciodată ce căuta, era suspicios şi agresiv. A rezistat totuşi doi ani în această slujbă, apoi şi-a continut studiile la Facultatea de Ştiinţe Economice. A început să lucreze încă din facultate, în marketing, exporturi, vânzări, relaţiile cu clienţii şi trainingul, iar majoritatea experienţelor de carieră au condus-o spre serviciile pentru clienţi şi educaţie. Fire autodidactă, Elena Călin a urmat cursuri de formare şi certificare de lungă durată în consultanţă, leadership, project management, cultura serviciilor, coaching systemic, inovarea serviciilor, resurse umane, iar prima formare ca antreprenor a realizat-o prin intermediul unui master în consultanţă organizat de ASE şi Washington University. A calculat că investiţia totală în pregătirea de consultant orientat pe servicii a ajuns, în cei 15 ani de formare, la aproximativ 200.000 de euro.

    A fondat firma Customer Focus în mai 2002, în baza unei investiţii iniţiale de 3.000 de euro, bani obţinuţi printr-un microcredit şi necesari pentru achiziţionarea unui retroproiector şi a unui computer. De atunci, Călin a evoluat trecând prin toate stadiile unei afaceri: freelancer (2002-2004), firmă de training şi consultanţă (2005-2009), freelancer din nou (2009-2011), firmă de consultanţă (începând cu 2011). Primul său client, în 2002, a fost IMC Consulting, o firmă de consultanţă din Marea Britanie care lucra la vremea respectivă la un proiect de eficientizare pentru Ministerul Industriilor. „Acesta a reprezentat şi o oportunitate foarte mare de învăţare pentru că am lucrat în echipă cu consultanţi internaţionali, care m-au recomandat şi în alte proiecte similare.“

    În consecinţă, doi ani mai târziu a lucrat cu o companie din Irlanda, într-un proiect care pregătea mai multe ţări pentru aderarea la Uniunea Europeană, printre care se afla la vremea respectivă şi România. Proiectul a durat 11 luni, iar activitatea principală a Elenei Călin consta în intervievarea a 60 de angajaţi ai Ministerului Integrării Europene şi elaborarea unui plan de dezvoltare care să îi pregătească pentru schimbările ce vor urma. Chiar dacă şi-a propus de la început să lucreze cu clienţi din mediul privat care aveau nevoie de îmbunătăţirea serviciilor, abia în 2005 a avut un astfel de client – hotelul de cinci stele Howard Johnson, care tocmai se deschisese şi care avea nevoie de pregătirea întregii companii. În acelaşi an a început primele proiecte de transformare şi a fost primul consultant acreditat de Human Synergistics în România care a reuşit o transformare cu rezultate pentru o companie privată, într-un proiect ce s-a derulat pe parcursul a 18 luni.