BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Viktor Orban retrage proiectul privind taxa pe Internet

    “Taxa pe Internet nu poate fi introdusă în forma sa actuală (…) Nimic nu poate fi validat în aceste circumstanţe”, a explicat premierul conservator într-un interviu acordat postului public de radio.

    După o primă mobilizare duminică, zeci de mii de persoane au defilat marţi la Budapesta pentru a contesta proiectul de taxare a transferului pe Internet, pe care criticii săi îl consideră liberticid. Aceste manifestaţii sunt printre cele mai importante de la preluarea puterii de către Orban, în 2010.

    Opozanţii au anunţat organizarea unei manifestaţii “de celebrare” vineri seara.

    Înaintea iniţiativei anunţate vineri de premierul conservator, partidul său FIDESZ a încercat fără succes să dezamorseze criza, promiţând că taxa va fi plafonată la un echivalent de aproximativ 2 euro pe lună pentru consumatorii privaţi.

    Noul impozit, care ar urma să facă obiectul unui vot în Parlament la 17 noiembrie, a fost criticat sever de Comisia Europeană.

    Contestarea taxei pe Internet are loc în timp ce Orban, promotorul unor reforme controversate în privinţa presei şi justiţiei în primul mandat, se află în colimatorul Statelor Unite, care denunţă un regres al statului de drept în Ungaria.

    Washingtonul a declarat indezirabili pe teritoriul său şase oficiali pe care administraţia Obama îi suspectează de corupţie.

  • Mii de manifestanţi au protestat la Budapesta faţă de taxa pe Internet

    Balazs Gulyas, fondatorul paginii de Facebook “O sută de mii împotriva taxei pe Internet”, a cerut Guvernului de la Budapesta să retragă proiectul de lege.

    Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, impune tot mai multe taxe asupra oamenilor şi îşi dezamăgeşte chiar şi propriul electorat, a declarat el în faţa mulţimii adunate lângă clădirea Ministerului Economiei, în Piaţa Jozsef Nador.

    Balasz Gulyas a avertizat Guvernul de la Budapesta cu organizarea unui nou protest, marţi, în cazul în care nu va retrage acest proiect de lege în termen de 48 de ore.

  • O tânără de 25 de ani conduce cea mai recomandată atracţie turistică din Bucureşti

    Escape Rooms este una dintra primele locaţii deschise în Bucureşti, în prima parte a acestui an. Cele două camere, aflate în cadrul unui hostel din centrul capitalei, te invită la poveşti diferite. În prima cameră, care aminteşte de o baracă militară, scenariul spune că ai 60 de minute pentru a dezamorsa o bombă. Cea de-a doua cameră seamănă cu o tablă de şah, având ca unică misiune evadarea. Uşor de zis, mai greu de făcut.

    Flavia Mândruţ (25 de ani), managerul Escape Rooms, spune că ideea a venit în cadrul unui team building la Budapesta.

    „Am fost cu mai mulţi colegi acolo şi am jucat Escape, pentru că în Budapesta jocul era deja cunoscut, era un trend stabilit. Atunci erau mai puţine, dar acum în Budapesta sunt câteva zeci de Escape-uri, pentru că e un business excelent. Daniele Colombo, acţionarul majoritar în companie, a decis că vrea să îl aducă şi aici, aşa că a intrat în parteneriat cu persoanele care deţineau acolo locaţiile şi aceştia au acceptat să ne organizeze două camere. A trebuit să mergem pe această variantă pentru că noi nu aveam experienţa necesară pentru a construi de la zero două Escape-uri. Asta se întâmpla prin luna aprilie, când i-am dat drumul.“

    Investiţia, povesteşte Mândruţ, a costat mai puţin decât în alte ţări. „Aveam deja spaţiul, iar investiţia a fost în jur de 10.000 de euro; camerele noi vor costa mai puţin pentru că avem deja experienţă. Depinde foarte mult ce tip de cameră vrei să amenajezi; la Amsterdam, spre exemplu, am înţeles că există o cameră foarte hi-tech care a costat câteva zeci de mii de euro.“

    Fără a avea vreun buget impresionant de promovare, Escape Rooms a ajuns să fie cea mai recomandată atracţie din Bucureşti pe site-ul de turism TripAdvisor. Explicaţia, spune Flavia Mândruţ, este modul cum relaţionezi cu clienţii. „Am rugat toţi clienţii să scrie review-uri despre noi şi astfel a ajuns atracţia numărul unu din Bucureşti. Cu românii a fost ceva mai greu, pentru că lumea nu ştia despre ce e vorba, era un joc nou, iar noi le ceream zece euro ca să iasă dintr-o cameră încuiată“, continuă managerul.

    „Iniţial ne-am bazat foarte mult pe clienţii hostelului, însă acum aceştia nu mai reprezintă o parte semnificativă a clienţilor. Hostelurile sunt destinate, în general, unor persoane cu venituri mai mici, cum ar fi backpackerii, iar aceştia nu au foarte mulţi bani pentru activităţi de genul ăsta. În acest moment cei mai mulţi clienţi ne vin de pe TripAdvisor, sunt străini care citesc despre noi şi vor să joace camerele. Mare parte dintre cei care au venit să joace şi-au adus ulterior şi prietenii, nu am văzut pe nimeni să plece dezamăgit până acum.“

    Managerul Escape Rooms spune că businessul este profitabil şi creşte lună de lună. „În medie, avem cel puţin două echipe pe zi. Am avut zile şi cu 15 echipe, care jucau la cele două camere în paralel“, povesteşte Mândruţ. „Este o afacere profitabilă, comparativ cu investiţia iniţială. Mai sunt costuri legate de mentenanţă, trebuie să îi urmărească cineva permanent pe cei care sunt închişi, însă banii pe care poate să îi aducă o transformă într-o afacere profitabilă. Cea mai bună lună a adus în jur de 7-8.000 de euro.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Situaţia democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului din Ungaria, dezbătută în PE

    Eurodeputaţi din grupurile liberal, social-democrat şi al Verzilor au adresat întrebări referitoare la independenţa sistemului judiciar, libertatea presei şi taxarea publicităţii în Ungaria. Intervenţii împotriva unor organizaţii civile au făcut, de asemenea, obiectul unor dezbateri aprinse.

    Deputaţi din grupul popularilor europeni şi alţi reprezentanţi conservatori au afirmat că stânga lansează acuzaţii la adresa Guvernului condus de Viktor Orban din perspectiva înfrângerilor succesive pe care le-au suferit în alegeri.

    Deputata social-democrată slovenă Tanjy Fajon a declarat că regretă faptul că membrii PE au fost nevoiţi să abordeze încă o dată încălcări ale normelor europene comise de către Ungaria.

    Eurodeputatul conservator britanic Timothy Kirkhope a apreciat, în schimb, că niciun stat membru UE nu este obligat să asculte lecţiile date de către PE.

    Dezbaterea a avut în centru liberalismul, democraţia liberală, non-liberalismul şi democraţia de tip creştin.

    Eurodeputaţii socialist ungur Istvan Ujhelyi şi Gyorgy Schopflin, din partea Fidesz, au fost implicaţi într-un schimb de replici dur. Schopflin a obiectat faţă de eticheta socialistă de “regim Orban”, insistând că Fidesz, care este departe de a fi un regim, a obţinut în mod democratic victorii în alegeri. Ujhelyi i-a replicat că acest proces de construire a unor noi puteri justifică utilizarea termenului “regim”.

    Pe de altă parte, eurodeputatul socialist Tibor Szanyi a interpelat marţi, în scris, Comisia Europene (CE), căreia i-a solicitat să spună dacă Uniunea Europeană (UE) va acţiona în legătură cu interdicţia impusă de către Statele Unite unor oficiali unguri, acuzaţi de corupţie, de a pătrunde pe teritoriul american.

    Szanyi a anunţat într-un comunicat de presă că a întrebat CE ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a interveni în cazuri în care autorităţile unui stat membru eşuează să acţioneze în lupta împotriva corupţiei. El a adăugat că a întrebat Comisia şi dacă intenţionează să investigheze cazuri în Ungaria şi să adopte măsuri.

    Întrebările au fost trimise ca urgente, iar CE urmează să răspundă în scris, în decurs de trei săptămâni, a notat el.

    Eurodeputatul a adăugat că interdicţia impusă de Statele Unite afectează credibilitatea UE şi pătează relaţiile SUA-UE într-o perioadă în care negocierile asupra unui acord de liber-schimb între cele două blocuri se află într-o fază “foarte delicată”.

    El a catalogat impunerea interdicţiei drept un “scandal” care subminează prestigiul Guvernului Ungariei şi a solicitat demisia premierului Viktor Orban. În “asemenea cazuri, se aşteaptă ca premierul să demisioneze”, a spus Szanyi. El a îndemnat Guvernul să investigheze acuzaţiile “fără întârziere şi într-un mod eficient şi transparent”.

  • Budapesta cere “transparenţă”, după ce SUA au impus interdicţii de călătorie unor oficiali

    Szijjarto a declarat sâmbătă că susţine o propunere a liderului grupului parlamentar al Fidesz Antal Rogan, potrivit căreia comisii parlamentare relevante să discute această problemă într-o sesiune cu uşile deschise.

    Însărcinatul cu afaceri de la Ambasada Statelor Unite Andre Goodfriend a declarat că până la zece cetăţeni unguri sunt vizaţi de interdicţie, dar a refuzat să le precizeze numele, a declarat Szijjarto. Ministrul a adăugat că Ambasada nu a contactat membri ai Cabinetului Orban pentru a le comunica faptul că le este interzisă intrarea pe teritoriul american.

    Şeful diplomaţiei ungare a catalogat impunerea acestei interdicţii drept “un caz foarte serios”, adăugând că nu este loc pentru acuzaţii, presupoziţii ori “formulări în ceaţă”.

    Ungaria continuă să aştepte informaţii prezentate drept “credibile” de către Ambasada Statelor Unite, în baza cărora Guvernul american i-a acuzat de corupţie, a mai declarat ministrul ungur.

    El a anunţat că are o întâlnire programată pentru marţi, la Washington, cu asistenta secretarului de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice Victoria Nuland, la sediul Departamentului de Stat, şi şi-a exprimat speranţa că acest subiect va fi discutat în cadrul întâlnirii.

    Pe de altă parte, două partide de opoziţie i-au cerut duminică premierului Viktor Orban să demareze o investigaţie cu privire la numele persoanelor vizate de interdicţia de intra pe teritoriul american şi să prezinte aceste informaţii în Parlament.

    Tamas Harangozo, viceliderul grupului parlamentar al socialiştilor a declarat într-o conferinţă de presă că partidul său a cerut efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale care să stabilească numele membrilor Guvernului vizaţi de interdicţia de a pătrunde pe teritoriul Statelor Unite din cauza unor presupuse implicări în acte de corupţie.

    “Pata corupţiei stă pe întregul Guvern până când premierul iese în faţă cu nume”, a declarat Harangozo, insistând că atât Guvernul, cât şi Fidesz ştiu foarte bine că Washingtonul va refuza să prezinte numele, în baza protecţiei vieţii private.

    Andras Schiffer, copreşedinte LMP, a declarat tot duminică, într-o conferinţă de presă, că premierul dispune de mijloacele de a afla numele celor vizaţi de interdicţie.

    El l-a îndemnat pe Viktor Orban să acţioneze în termen de 24 de ore, să afle numele şi motivele interdicţiei şi să le prezinte în Parlament.

    “Capabilitatea politicii externe a ţării este în pericol”, a apreciat Schiffer, adăugând că LMP se va consulta cu socialiştii pe această temă.

    Ambasada Statelor Unite a anunţat că “anumiţi indivizi privaţi unguri” au fost găsiţi neeligibili să intre pe teritoriul Statelor Unite din cauză că “informaţii credibile disponibile arată că aceste persoane au participat sau au profitat de pe ura unor activităţi de corupţie”.

    Andre Goodfriend, însărcinatul cu afaceri de la Ambasada americană a declarat vineri, la un forum, că oficiali guvernamentali unguri sunt vizaţi de interdicţie. Într-un interviu pentru postul public ungar de televiziune, el a declarat că membri ai Guvernului sunt implicaţi în fapte de corupţie.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,4 mld. euro
    suma pe care România ar putea s-o obţină din vânzarea acţiunilor la cele mai importante companii de stat, acoperind 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu al Institutului de cercetare Economică din Austria

    945 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele opt luni, comparativ cu 489 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013

    1,8%
    scăderea la 31 august a datoriei externe pe termen lung, la 77,4 mld. euro (80% din totalul datoriei externe) faţă de nivelul de la 31 decembrie 2013

    5,8%
    cu atât a scăzut producţia industrială a Ungariei în august faţă de iulie, cea mai mare din UE, urmată în amploare de scăderile din Germania (4,3%) şi Croaţia (-4,1%)

    0,8%
    scăderea producţiei industriale în UE în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut (pentru zona euro, scăderea a fost de 1,9%), în timp ce faţă de iulie 2014 scăderea a fost de 1,4% (1,8% pentru zona euro)

  • Severina Pascu, CEO al UPC România şi Ungaria, propune măsuri pentru creşterea economiei cu 5% pe an

    Printre măsurile care pot face ca ţara noastră să poată fructifica potenţialul broadbandului se numară:
     
    1. Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii şi dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice şi a infrastructurii asociate.

    2. Eliminarea interdicţiei de amplasare aeriană şi supraterană, pe domeniul public şi în zona drumurilor publice, a reţelelor de comunicaţii electronice.

    3. Relaxarea regimului fiscal privind reţelele de comunicaţii electronice sau infrastructura necesară susţinerii acestora, prin acordarea de facilităţi fiscale şi stabilirea unui cadru legislativ predictibil.

    4. Limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili/impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura necesară susţinerii acestora.

    5. Elaborarea de programe publice de educare a populaţiei, pentru ca românii să folosească internetul cu încredere şi să dobândească astfel abilităţi digitale.

    6. Susţinerea şi oferirea de facilităţi pentru ca persoanele cu venituri mici să poată avea echipamente IT&C, cu ajutorul cărora să exploreze universul digital.
     

  • ROMÂNIA – UNGARIA, scor 1-1, în preliminariile Euro-2016 (GALERIE FOTO)

    Golurile partidei au fost marcate de Rusescu ’44, respectiv Dzsudzsak ’82.

    Atât Ungaria, în prima repriză, cât şi România, în cea de-a doua, au avut câte un gol anulat, de fiecare dată pentru ofsaid.

    GALERIE FOTO

    România: Tătăruşanu – Chiricheş, Goian (Gardoş ‘5), D. Grigore, Raţ – Hoban, Pintilii – Maxim (Stancu ’84), Chipciu, Sânmărtean (Tănase ’66) – Rusescu. Antrenor: Victor Piţurcă

    Ungaria: Kiraly – J. Varga, Juhasz, Korcsmar, Kadar – A. Elek, Stieber – Lovrencsics (Simon ’63), Gera (Tozser ’77), Dzsudzsak – Szalai. Andtenor: Pal Dardai.

    Cartonaşe galbene: Hoban ’18, Gardoş ’32, Grigore ’80, Chipciu ’90, Raţ ’90+2 / Gera ’26, Varga ’51, Juhasz ’69, Kiraly ’86, Korcsmar ’90+1, Tozser ’90+2.

    La meci au asistat aproximativ 48.000 de spectatori, între care şi circa 2.000 de suporteri unguri.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • ROMÂNIA – UNGARIA, astăzi de la ora 19.00, în preliminariile Euro-2016

    România şi Ungaria s-au întâlnit până acum de 23 de ori, palmaresul fiind cinci victorii pentru “tricolori”, şase remize, şi 12 succese pentru maghiari. Golaverajul este 29-52.

    Selecţionerul Victor Piţurcă a declarat, vineri, că un egal în partida echipei naţionale cu Ungaria “nu ar fi un rezultat negativ”, dar a precizat că în acest fel prima reprezentativă şi-ar complica viaţa pentru că ar permite adversarilor de sâmbătă să intre în cărţile calificării.

    Pentru partida cu Ungaria, Victor Piţurcă a convocat 10 jucători din campionatul intern şi 13 “stranieri”. Lotul complet al României pentru meciul de la Bucureşti este următorul:

    Portari: Costel Pantilimon (Sunderland), Ciprian Tătăruşanu (AC Fiorentina), Silviu Lung jr. (Astra Giurgiu);

    Fundaşi: Vlad Chiricheş (Tottenham Hotspur), Dorin Goian (Asteras Tripolis), Florin Gardoş (Southampton), Dragoş Grigore (FC Toulouse), Cosmin Moţi (Ludogoreţ Razgrad), Răzvan Raţ (PAOK Salonic), Srgian Luchin (Steaua Bucureşti), Iasmin Latovlevici (Steaua Bucureşti);

    Mijlocaşi: Ovidiu Hoban (Hapoel Beer Sheva), Mihai Pintilii (Al Hilal), Gabriel Torje (Konyaspor), Alexandru Maxim (VfB Stuttgart), Andrei Prepeliţă (Steaua Bucureşti), Cristian Tănase (Steaua Bucureşti), Alexandru Chipciu (Steaua Bucureşti), Gabriel Enache (Astra Giurgiu), Lucian Sânmărtean (Steaua Bucureşti);

    Atacanţi: Bogdan Stancu (Genclerbirligi), Claudiu Keşeru (Steaua Bucureşti), Raul Rusescu (Steaua Bucureşti).

    Convocat pentru dubla cu Ungaria şi Finlanda, însă eligibil doar pentru întâlnirea cu formaţia scandinavă din cauza eliminării din partida cu Grecia, atacantul Ciprian Marica a părăsit cantonamentul echipei naţionale din cauza unei accidentări la genunchi.

    Meciul va fi condus de o brigadă din Scoţia, avându-l la centru pe William Collum. El va fi ajutat la cele două linii de William Conquer şi Graham Chambers. Asistenţi suplimentari vor fi John Beaton şi Brian Colvin, în timp ce rezervă va fi Francis Connor.

    În acest an, România mai are de disputat două partide în preliminariile Campionatului European, cu Finlanda, în deplasare la 14 octombrie, şi cu Irlanda de Nord, pe teren propriu la 14 noiembrie.

    Peste 3.000 de jandarmi vor acţiona la nivelul Capitalei, pentru asigurarea ordinii publice în imediata apropiere a Arenei Naţionale, precum şi pe traseele stabilite pentru afluirea/defluirea suporterilor, cu ocazia meciului România – Ungaria, de sâmbătă, de pe Arena Naţională, de la ora 19.00.

  • În 2012 îl prezentam pe Călin Drăgan, de la Coca-Cola Japonia. Astăzi e cel mai puternic executiv român din lume.

    În 2014, Drăgan conduce o afacere de 4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi şi a fost desemnat managerul anului de către revista japoneză Toyo Keyzai. Au fost luate în calcul nu numai evoluţia profitului şi preţul acţiunilor, ci şi gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2013

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.