BusinessMagazin

Tag: trafic

  • Flickr de Bucuresti

    “Deocamdata inca nu ne gandim la monetizare”, spune Dragos Novac, directorul executiv al companiei producatoare de software Krogos Software, care a lansat recent trei site-uri – Globspotter.com, 100eyes.ro si Coolio.ro si are in pregatire alte doua. Fara a da detalii legate de investitiile facute, Novac vorbeste despre 100eyes.ro, un portal unde utilizatorii pot publica fotografii si isi pot crea albume foto online. Lansat recent, 100eyes.ro este de fapt o extensie a ghidului de timp liber Metropotam.ro, fiind compus din fosta galerie de peste 15.000 de poze adunate de-a lungul ultimilor doi an de acesta din urma.

    Numele si logo-ul reprezentand o albinuta sunt creatia lui Cristian “Kit” Paul, partener in cadrul agentiei Brandient, pentru un proiect mai vechi al lui Novac, care insa nu a mai fost finalizat. Albinuta, un motiv parca tot mai popular pe internetul romanesc, este totodata si mascota portalului Neobizz.ro, lansat nu demult de Neogen. Ideea in sine a 100eyes.ro nu este deloc noua, site-uri de photo sharing, cum ar fi Flickr, fiind destul de populare in randul publicului din Romania. “Principalul element de diferentiere al site-ului este faptul ca este centrat pe teme si nu neaparat pe utilizatori”, explica Dragos Novac. In prezent, la categoria “flori”, spre exemplu, au fost publicate peste 70 de poze, in timp ce tema “Bucuresti” a adunat aproape 130 de imagini. Iar oricine poate cauta prin galeriile foto si poate contribui cu fotografii proprii pentru o anumita tema, dar isi poate crea in acelasi timp si un album foto personal.

    Site-ul este in prezent in perioada de testare, cu un public restrans care are deocamdata rolul de a privi cu un ochi critic fiecare functionalitate a site-ului. “Scopul este obtinerea unei variante stabile. Trebuie sa ajunga un produs relevant, care sa fie folosit de cat mai multa lume, moment in care sunt convins ca vom gasi usor un model lucrativ”, spune Novac.

  • Dincolo de web 2.0

    YouTube, Second Life, MySpace, Facebook sau Slide sunt cateva dintre putinele exemple de povesti de succes din lumea internetului dupa crahul dotcom de la inceputul anilor 2000. Modelul denumit web 2.0, bazat pe interactiunea in spatiul virtual a utilizatorilor care isi publica propriile articole, poze sau filme, a generat zeci de mii de afaceri online, dar nu multe dintre ele au reusit.

    Desi companiile online de astazi sunt cele care au format fenomenul web 2.0 si au contribuit la schimbarea comportamentului oamenilor in ce priveste internetul, castigurile multora dintre ele au ramas sub nivelul asteptarilor. In cazul retelelor sociale, simbolul prin excelenta al epocii actuale a internetului, nu multe companii se pot lauda cu venituri de genul celor inregistrate de MySpace, reteaua sociala a News Corp., care a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (630 de milioane de euro).

    Reteaua LiveJournal, infiintata in 1999 de un pusti de 19 ani, Brad Fitzpatrick, ca un mod de a tine legatura cu prietenii lui, a ajuns acum la 15 milioane si jumatate de utilizatori si a trecut prin mai multe tranzactii de vanzare, nici una dintre companiile care au deti¬nut-o nereusind sa faca insa profit de pe urma ei. In martie, noul proprietar, firma SUP, a decis sa nu mai permita crearea de conturi noi gratuite fara publicitate afisata pe site-uri, ceea ce a provocat protestele unei parti dintre utilizatori, obisnuiti cu vechea cultura anti-publicitate a LiveJournal.

    Internetul 2.0 poate sustine foarte usor infiintarea unei companii noi, mai ales ca in prima faza o astfel de afacere nu necesita un capital de pornire prea mare, insa problemele apar abia mai tarziu. “Cu cat este mai usor sa intri pe o anumita piata, cu atat vor fi mai multe posibilitati de esec. Antreprenorii nu sunt in general pregatiti sa intampine greutatile, tocmai fiindca potentialul pare nelimitat”, explica Nina Saberi, partener in cadrul Castile

    Ventures. Sa luam ca exemplu piata widget-urilor, mici aplicatii software dedicate blogurilor si retelelor sociale, mai exact ferestre care pot fi plasate intr-o pagina de internet si care actualizeaza permanent diverse informatii disponibile online, cum ar fi prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de proprietarul site-ului sau chiar continutul unor bloguri intregi. Aceste aplicatii au devenit populare aproape peste noapte, motivand reteaua sociala Facebook sa permita oricarei companii producatoare de soft sau programator independent sa creeze widgeturi pentru platforma ei.

    Multi antreprenori au privit widget-urile ca o oportunitate de afaceri, crezand ca pentru a castiga din acest segment este suficient sa creeze aplicatii interesante. N-a fost asa. Piata widget-urilor nu a luat insa amploare, producatorii americani de astfel de aplicatii software inregistrand anul trecut venituri de numai 25 mil. euro, potrivit calculelor lui Will Price, directorul executiv al Widgetbox, un catalog online de widget-uri. “Nu pot spune cu convingere ca exista companii producatoare de widget-uri care au gasit un model de business sustenabil”, este de parere Mitchell Kertzman, partener in cadrul fondului de investitii Hummer Winblad.

    Singurul exemplu care a spart tiparele si s-a diferentiat pe piata widget-urilor este Slide, compania lui Max Levchin, unul dintre fondatorii afacerii PayPal, care a fost vanduta catre eBay in 2002 pentru mai mult de un miliard de euro. Levchin recunoaste cu modestie ca doar doua-trei companii au reusit sa genereze venituri care se apropie de 10 milioane de dolari (aproximativ 6,3 mld. euro) sau il depasesc. Cat despre celelalte companii, “exista cazuri cand antreprenorii au reusit sa castige suficient cat sa renunte la slujba pe care o aveau inainte si sa sustina cheltuielile noii afaceri, dar majoritatea au ramas la stadiul de afaceri mici”, spune Howard Hartenbaum, partener in cadrul fondului de investitii August Capital.

    Problema celor mai multe dintre companiile web 2.0 este faptul ca nu au descoperit un model de business viabil, prin care sa se diferentieze si sa ajunga profitabile. “Castigatorii erei web 2.0 par sa fi fost deja desemnati, iar utilizatorii incep sa creada ca aceste companii au un avantaj covarsitor asupra pietei”, sustine Mike Maples, care a investit in site-ul de microblogging Twitter si in agregatorul de informatii Digg. In aceste conditii, spune Maples, competitorii incearca sa castige utilizatori lasand aspectul veniturilor in plan secund, strategie care, desi a ajutat o parte din companiile care au depasit crahul dotcom din anii 2000, i-a afectat pe foarte multi din cei ce au crezut ca banii vor veni automat odata cu traficul.

    Perspectivele actuale ale pietei online nu au afectat insa investitiile si achizitiile de companii web 2.0 care par, in ochii fondurilor de investitii, sa aiba potential de crestere. “Multe companii au fost evaluate la sume fantastice pe baza acestor finantari, desi veniturile lor anuale sunt departe de aceasta valoare”, observa Mitchell Kertzman de la Hummer Winblad. Investitiile vor continua sa creasca anual cu aproximativ 43% in urmatorii cinci ani, estimeaza un studiu realizat de compania de cercetare de piata Forrester Research, ceea ce inseamna ca in 2013, investitiile realizate la nivel mondial in companii web 2.0 ar ajunge la aproape 5 miliarde de dolari (3,1 miliarde de euro). Pe termen scurt insa, investitiile in companii online din SUA in primul trimestru al acestui an au fost de 1,3 miliarde de dolari (0,82 miliarde de euro), in scadere fata de 1,4 miliarde in ultimele trei luni din 2007, conform companiei de cercetare de piata PricewaterhouseCoopers.

  • Intre doua semafoare

    Ideea ComenziInTrafic.ro a aparut din experienta proprie a lui Daniel Carlig (31 de ani), proprietarul unei companii de consultanta imobiliara si unul dintre fondatorii site-ului. Omul petrece aproape in fiecare zi cel putin o ora si jumatate in trafic, pe bulevardele aglomerate din centrul Capitalei, iar seara, cand ajunge acasa, sotia sa, Alexandra, se asteapta ca el sa fi avut timp sa faca si cumparaturile. “Daca ar fi magazine in loc de semafoare, as mai zice, dar asa, cand sa mai pot ajunge si la cumparaturi?”, zice Carlig, replica sotiei sale fiind: “Ar trebui sa faci tu magazine langa semafoare”.

    Pornind de la aceasta gluma, cei doi s-au gandit la finalul anului trecut sa fructifice ideea si astfel au pus bazele afacerii ComenziInTrafic.ro, impreuna cu un tert partener, Marcel Alecu. Despre ce e vorba? Pe doua trasee prestabilite din zona centrala a Bucurestiului, cei sase agenti ai companiei preiau o comanda de cumparaturi si o livreaza la urmatorul semafor in timpul in care soferul sta in trafic. Intervalul necesar pentru onorarea comenzilor nu depaseste in general 20 de minute.

    Investitia initiala in aceasta afacere a fost de 5.000 de euro, suma cheltuita in cea mai mare parte cu realizarea site-ului, a clipurilor promotionale publicate pe site si cu promovarea ideii. In prezent, compania inregistreaza saptamanal aproximativ 450 de comenzi, in valoare de aproximativ 5.500 de euro. “Estimez insa ca in perioada urmatoare, odata cu promovarea si deschiderea unor noi puncte de servire, totalul de comenzi saptamanale se va ridica la 1.800”, spune Alexandra Carlig, care considera ca pana la finalul acestui an vor fi acoperite in total sase trasee foarte aglomerate din Bucuresti.

    Veniturile ComenziInTrafic provin din comisionul de 5% din valoarea cumparaturilor. In ce priveste produsele, deocamdata sunt livrate numai alimente, dar sunt luate in calcul si produse cosmetice, oferta si preturile fiind afisate pe site.

  • Conquiztador ajunge liderul traficului pe Internet

    Conquiztador.ro desfasoara o campanie de licitatii, prin intermediul carora jucatorii pot castiga mai multe premii zilnic.

    Site-ul a fost preluat in urma cu doua luni de catre divizia online Pro TV si are
    o medie de 110.000 de vizitatori unici pe zi.

    Din portofoliul diviziei fac parte site-urile: protv.ro, sport.ro, acasatv.ro, conquiztador.ro, mtv.ro, procinema.ro, protvintl.ro, inimadetigan.ro, razboiulsexelor.ro, happyhour.ro. si poftitilaslabit.ro.

    In total, site-urile Pro sunt vizitate de o medie dt 313.000 de vizitatori unici pe zi, in timpul saptaminii si de 291.000 de vizitatori unici intr-o zi de week-end, conform cifrelor din saptamina 28.ianuarie – 03 februarie 2008.

  • Vesti proaste pentru bucuresteni! Traficul ne va manca nervii multi ani de acum

    Nici vorba sa circulam mai repede prin Bucuresti in viitorul apropiat. Dimpotriva. Pana-n 2013 vom pierde cu 20% mai mult timp in trafic, au calculat specialistii primariei. Sa-i credem pe cuvant pana la prima ninsoare sau ploaie.

    Pentru sutele de mii de masini care strabat orasul cu viteza melcului, edilii se gandesc la o semaforizare inteligenta care va fi comandata dintr-un dispecerat, amplasat temporar in Piata Sudului.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • 50 de milioane de SMS-uri de Anul Nou

    Vodafone Romania a raportat o crestere de 421,8% a traficului de SMS-uri in zilele de 31 decembrie 2007 si 1 ianuarie 2008, comparativ cu doua zile obisnuite dintr-o saptamana (17,18 decembrie 2007). Fata de aceeasi perioada din anul precedent, cresterea numarului de SMS-uri trimise din reteaua Vodafone a fost de 5%, in timp ce clientii Orange au trimis in cele doua zile cu 37% mai multe SMS-uri decat anul trecut.

    Cat despre traficul de voce, clientii Vodafone au vorbit de Revelion cu 8,5% mai mult decat anul trecut, potrivit informatiilor furnizate de oficialii companiei. Traficul de voce in reteaua Orange a crescut in zilele de 31 decembrie 2007 si 1 ianuarie 2008 cu 40%. Ceilalti operatori de servicii de telefonie mobila inca nu au facut publice datele privind cresterea traficului in noaptea de Revelion..

    In ceea ce priveste Craciunul, Orange Romania a inregistrat o crestrere de 50% a traficului de voce in perioada 24-26 decembrie, comparativ cu aceeasi perioada din 2006, in timp ce numarul mesajelor scrise in acelasi interval de timp a crescut cu aproximativ 12%. In cazul Vodafone, zilele de 24 si 25 decembrie 2007 au adus o crestere de 20,2% a traficului de voce si de 9,8% a traficului de SMS-uri fata de anul precedent.

  • 9,7 miliarde de minute, vorbite la mobil in S1

    Dintre aceste minute initiate de pe mobil, 79,3% au fost directionate catre numere din aceeasi retea de telefonie mobila, avand o crestere cu 25,8% fata de perioada precedenta. In alte retele de telefonie mobila au ajuns in jur de 15,5% din totalul minutelor vorbite, adica peste 1,5 miliarde de minute, in timp ce in retelele de telefonie fixa a fost directionat 3,2% din traficul de voce, iar in retele internationale 2%.

    Per total, traficul de voce originat in retelele mobile a crescut in primul semestru al acestui an cu 24% comparativ cu ultimele sase luni din 2006, in conditiile unei rate de crestere a numarului de utilizatori de 12%, potrivit Raportului final de date statistice al sectorului de comunicatii electronice realizat de ANRCTI.pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2007.

    Media lunara a numarului de minute vorbite de un utilizator a crescut cu 8 minute in primul semestru, fata de perioada anterioara, ajungand la aproximativ 23 de minute. Si traficul de mesaje scrise pe mobil a urcat cu 27% in aceasta perioada, ajungand la o medie lunara de 13 mesaje per utilizator.

    In ceea ce priveste minutele initiate din retele fixe de telefonie in primul semestru al acestui an, numarul lor este in scadere cu 8% fata de sfarsitul anului trecut, cifrandu-se la 3,9 miliarde de minute. In schimb, volumul total de trafic realizat de utilizatorii celor 70 de furnizori alternativi de servicii de telefonie fixa, inclusiv prin tehnologie VoIP, a crescut cu 5,3% la 1,23 de miliarde de minute.

  • Arhitectii vor sa reconfigureze pietele si arterele din Bucuresti!

    Cel putin asa suna propunerea celor 15 case de arhitectura din Romania, care vor sa uneasca toate pietele mari din centrul orasului. Daca proiectul este aprobat, zonele Constitutiei, Unirii, Universitatii, Romana si Revolutiei ar putea deveni locuri de promenada.

    Transcentral Urba Bucuresti. Asa se numeste proiectul arhitectilor care vor sa uneasca toate pietele importante din centrul orasului printr-un pasaj suprateran pietonal, un soi de cilindru, care s-ar putea intinde pe noua kilometri.

    Pentru a citi continuarea, click aici