BusinessMagazin

Tag: PIB

  • România ar putea economisi până la 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică

     “Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

    ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

    Potrivit preşedintelui ARPEE, Gilles Humbert, eficienţa energetică este o “prioritate fundamentală în România”.

    Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD: Creştere economică de 2,4% în acest an, cu riscuri în zona creditării

    Perspectivele de creştere economică ale României sunt limitate de situaţia dificilă din zona euro, se arată într-un raport publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Totodată, nivelul ridicat al creditelor neperformante, care depăşesc 20% din soldul total al împrumuturilor, şi continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră de către băncile străine ar putea trage în jos perspectivele de creştere pe termen scurt, prin limitarea ritmului de revenire a creditării, avertizează BERD.

    Banca estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,5%, după o rată de creştere de 2,8% în primele nouă luni, datorată în principal exporturilor şi agriculturii.

    BERD a investit anul trecut 510 milioane euro în România, participând la 32 de proiecte.

    Investiţiile BERD în România totalizează 6,4 miliarde euro, în proiecte cu o valoare totală de 20,3 miliarde euro, potrivit datelor băncii.

    Economia românească a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat săptămâna trecută că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Premierul Victor Ponta a declara anterior că România a încheiat anul 2013 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB şi o creştere economică de 2,7%, mai mare decât cea prognozată.

    Pentru anul trecut, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană au anticipat o creştere economică de 2,2%, faţă de o prognoză iniţială mai precaută, de 1,6%. Pentru acest an, Guvernul şi instituţiile financiare internaţionale anticipează o creştere de 2,1-2,2% a PIB.

    România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Banca Mondială anticipează pentru acest an o creştere de 2,5% a economiei României, similară cu cea estimată pentru 2013, indicatorul urmând să accelereze uşor anul viitor, la 2,7,%, potrivit Prognozei Economice Globale publicată săptămâna trecută de instituţia financiară internaţională.

    Deşi revenirea economică a accelerat în statele cu economii dezvoltate, inclusiv în SUA şi zona euro, retragerile de capital de pe pieţele emergente au continuat şi vor persista, cel mai probabil, pe măsură ce banca centrală a Statelor Unite va restrânge, în etape, programul de achiziţii de obligaţiuni, notează BERD.

    Astfel, statele emergente din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est au nevoie să adopte reforme structurale şi să gestioneze efectele persistente ale crizei, inclusiv nivelurile ridicate ale creditelor neperformante şi şomajul.

    Totodată, regiunea pare să fie vizată de o intensificare a procesului de reducere a finanţării transfrontaliere de către băncile-mamă din vest, se spune în raport. Procesul întârzie revenirea creditării, care s-a menţinut la niveluri negative sau apropiate de zero în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    În statele unde creditarea a urcat anul trecut, principalul motor de creştere au fost împrumuturile în monedă locală, inclusiv Bulgaria, Ungaria şi Polonia.

  • Un pic de optimism pentru noi de la Banca Mondială

    Pentru anul în curs, perspectivele cele mai bune le aparţin ţărilor cu relaţii comerciale puternice, iar cele mai slabe celor care au de luptat cu deficite externe şi fiscale mari. Riscurile regionale cele mai importante ţin de o potenţială încetinire marcată a creşterii economice din Rusia şi de insuficienţa resurselor de finanţare la nivel global.

    În cazul României, Banca Mondială prevede o creştere a PIB de 2,5% în acest an şi de 2,7% în fiecare dintre următorii doi ani.

     

  • Estimarea privind creşterea economică din primele nouă luni din 2013 se menţine la 2,7%

     Statistica a anunţat vineri a doua estimare provizorie privind economia, potrivit căreia Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 157,32 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul II 2013 şi cu 4% faţă de trimestrul III 2012.

    Produsul intern brut estimat pentru primele nouă luni a fost de 466,143 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,6% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2012.

    Ca serie brută PIB estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 174,451 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012. Produsul Intern Brut s-a plasat astfel la 442,262 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Am încheiat anul cu un deficit de 2,5% din PIB şi creştere economică mai mare

     “Am încheiat acest an (2013-n.r.) – acum lucrurile sunt foarte clare – cu un deficit de 2,5% din PIB, ceea ce la nivel european suntem destul de puţine ţări sub 3%. Avem de asemenea creşterea economică mai mare decât cea prognozată. Asta înseamnă că, dacă porneşti de la început, cum am pornit noi, că avem 1,6, şi în final ai 2,7, înseamnă că şi deficitul e din ceva mai mare, produsul intern brut e mai mare”, a spus Ponta la România TV.

    Deficitul bugetar a crescut în luna noiembrie cu 2,2 miliarde de lei, de la 7,6 miliarde de lei în luna anterioară la 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, nivel cu aproape un punct procentual sub ţinta de 2,5% convenită pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional.

    După primele zece luni, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 1,21% din PIB. Execuţia bugetară s-a încheiat cu excedent în luna octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Previziuni 2014. Garanti Bank: Creştere economică mai scăzută, inflaţie la minim istoric şi redresarea sectorului construcţiilor

    În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta va atinge un nivel minim istoric de aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, dar va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Factorii care vor putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei în 2014 sunt măsurile anunţate de liberalizare a preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), dar şi indexarea accizelor cu 4,77% începând din ianuarie 2014 şi creşterea accizelor la carburanţi (preţul final crescut cu 5,5%, cu un impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

    Analiştii băncii cred că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu încă două scăderi ale dobânzii cheie. Astfel, se aşteaptă că aceasta va atinge 3,5% până la finalului primului trimestru al anului 2014. “Odată cu scăderea inflaţiei creşte puterea de cumpărare, iar finanţarea în lei devine mai atractivă, respectiv mai ieftină. Aceşti factori, împreună cu creşterea salariilor reale, reprezintă un impuls pentru îmbunătăţirea cererii şi consumului intern pe piaţa locală în 2014”, spune Rozalia Pal, economist-şef GarantiBank.

    De asemenea, în 2014 este aşteptată o relansare a investiţiilor publice şi private, redresarea venind pe fondul accelerării absorbţiei de fonduri europene şi a reluării de proiecte de infrastructură. “Odată cu revigorarea economiei, ne aşteptăm ca şi şomajul să scadă treptat, până la o medie anuală de 7%. Impulsul ar putea veni şi din sectorul industrial, care a avut un parcurs foarte bun în 2013 şi ne aşteptăm ca producţia să se menţină la acelaşi nivel”, a adăugat Pal.

    Un alt semn pozitiv din piaţă este legat de redresarea segmentului construcţiilor, unde este aşteptată o creştere cu 3,3% în 2014, deşi performanţele în 2013 au fost sub aşteptări. Sectorul beneficiază şi de proiectele europene de infrastructură deblocate la sfârşitul lunii iunie.
    Sectorul privat ar putea beneficia şi de o schimbare importantă în legislaţie, şi anume propunerea Guvernului de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale. Această măsură ar putea creşte competitivitatea companiilor locale şi ar putea reprezenta, de asemenea, un stimulent pentru relansarea investiţiilor străine.
    În raportul citat, GarantiBank estimează şi evoluţia cursului valutar EUR/RON, care este aşteptat să se stabilizeze la 4,45 până la sfârşitul anului 2013 şi să se deprecieze spre 4,55 în 2014, în special din cauza fluxurilor de capital pe termen scurt, determinate de evenimente internaţionale.
     

  • Alocarea a cel puţin 6% din PIB fondului unic de asigurări de sănătate, adoptată tacit de Senat

     Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii are ca iniţiatori mai mulţi senatori PSD şi PNL, printre care Elena Federovici, Petru Filip, Gabriela Firea, Ioan Ghise, Paul Ichim, Nicolae Nasta, Mario-Ovidiu Oprea, Liviu Pop şi Iosif Secăşan.

    Potrivit proiectului, care va fi transmis Camerei Deputaţilor în forma iniţiatorului, asigurarea plafonului minim al sumelor fondului se va face prin subvenţii de la bugetul de stat, “suficiente pentru a garanta faptul că acest fond reprezintă cel puţin şase la sută din produsul intern brut”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viitorul UE sună ieftin: previziunile Băncii Centrale Europene

    Conform preşedintelui BCE, Mario Draghi, banca exclude necesitatea unei noi runde de stimulare monetară similară cu cea existentă (Long Term Refinancing Operation), care a oferit ieftin băncilor 1.000 mld. euro începând din 2011.

    În schimb, BCE îşi pune mari speranţe în testul de soliditate financiară din 2014, ce va filtra în mod credibil băncile europene, evitând astfel riscul ca nişte “bănci-zombi” să frâneze pe termen lung redresare economică durabilă a UE.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.