Tag: Manager

  • Managerul care crede ca intr-o companie nu exista ierarhie

    In 2008 a devenit ara manager pentru Romania, Bulgaria si
    Israel, iar de un an coordoneaza activitatile companiei in Romania.
    “Responsabilitatile mele tin in primul rand de aplicarea in Romania
    a strategiei Nokia definita global, precum si de optimizarea
    modului de lucru al echipei si dezvoltarea ei”, afirma Petrescu,
    marturisind ca cea mai mare provocare din cariera sa a fost
    cucerirea unor noi piete de catre Nokia avandu-l pe el in frunte.
    “A fost o experienta de neinlocuit”, isi aminteste country
    managerul Nokia Romania.


    Citeste mai multe
    pe www.businessmagazin.ro

  • Ness Romania numeste director general un fost manager din HP

    “Bogdan Popescu are o experienta de mai bine de 20 ani pe piata
    IT, inclusiv in sfera serviciilor IT si de dezvoltare de software,
    motiv pentru care credem ca va contribui la dezvoltarea echipei
    noastre” a declarat Otakar Smolik, actualul country manager
    interimar al Ness Romania.

    Popescu a detinut timp de opt ani pozitia de services country
    manager in cadrul HP Romania, iar anterior acestei pozitii a fost
    global services country manager al Compaq Romania.

    La Ness Romania, Bogdan Popescu va coordona mai exact
    activtatile de vanzari si dezvoltare a afacerii in toate segmentele
    de piata, avand in subordine 100 de angajati din birourile din
    Bucuresti si Iasi si raportand direct lui Milan Sames, presedintele
    Ness Technologies Europe.

  • Crisis manager for Tiriac

    Petru Vaduva met the two Tiriacs, father and son, on December 22, 2008 at the recommendation of head-hunter Radu Furnica. On January 7, Petru Vaduva was already in his office, having replaced the former CEO, Anca Ioan, who left the position in October.

    The new manager is calm and recounts the facts plainly, like a surgeon, about his business expertise abroad and about the challenges of the new job. He does not grin, he does not frown, he does not rush it. He speaks as confidently about bankruptcies of tens of millions of dollars as he speaks about philosophy and the restructuring of the business he has been running for only a few weeks.

    His appointment came as a surprise to the business environment in Romania, because few people had heard about or met the manager to whom Ion Tiriac decided to entrust the group put at 2 billion euros last year. Furthermore, Ion Tiriac is thought to be a businessman who likes to have the final (and most important) say in strategic decisions. And strategic decisions are what is needed in what looks to be the most difficult moment of the last ten years for the consumer and financial fields, where most of Tiriac group’s businesses are grouped. With a keen interest in molecular biology, Petru Vaduva left Romania alone to go to college in the United States in 1982. After college he started doctoral studies at Columbia University, but three years into it he realised it would never fulfil his American dream.

    ”Considering the situation back home, and the fact that my duties to my family were much more important than those of a young American studying biology and wanting to save the world from cancer, I decided to change my path,” Petru Vaduva recalls. At first he thought he would do business in biotechnology and worked for a year on neuro-research projects in a specialised company. He also got into an MBA at the Yale University (one of the most prestigious such programmes in the world) and was hired by JP Morgan after graduation.

    During his JP Morgan tenure he spent four years and a half involved in the Latin America ”project”, which had him live in New York but regularly fly to the Latin American countries 40% of the time, where he experienced both a boom and the crisis of 1994. The crisis in Mexico was just the beginning and Petru Vaduva went from crisis to crisis, which he considers to be part of the nature of his job of specialist in developing countries. He was in Asia for the following crisis, and then in Moscow and was no stranger to the dotcom crisis either.

    His return to Romania started in the second half of the nineties, when he got a job offer in Russia. Convinced he was getting closer to Romania this way, he took the job with an investment banking group in 1997, which did not survive the crisis in that country. Back in Romania at the first signs of crisis with plans to start an investment fund, he accepted Ion Tiriac’s offer and now would not provide figures about what or how will happen. He admits, through, that the strategy of the group will be focused on two pillars from now on: not losing money and keeping the market share.

    Restructuring is another key element of Petru Vaduva’s strategy at the helm of Tiriac Holdings, although he admits it may sound a bit negative somehow. ”The company grew – as many businesses in developing countries did, a bit chaotically and the challenge of this job is precisely restructuring. When crisis comes, you start seeing all the holes that had not been visible before. (…)”

    In brief, Vaduva’s plan is as follows: the group will not enter other fields of business over the coming period, will not sell any of its existing divisions and will not start a real estate project in the coming months.

  • Yahoo! nu mai are manager in Romania

    “Nu mai sunt la Yahoo!”, a anuntat astazi pe blogul sau Bogdan “Bobby” Voicu, fara a detalia contextul plecarii sale din Yahoo! Romania. “Contractul nu imi permite sa dau detalii”, a continuat el. In luna mai a anului trecut Bogdan “Bobby” Voicu a fost numit comunity manager in cadrul Yahoo! Romania, urmand sa fie vocea companiei pe piata locala si, totodata, o interfata intre Yahoo! si cele cateva milioane de utilizatori pe care-i are in Romania. Yahoo! este unul dintre cei mai importanti jucatori online din piata locala, detinand controlul detasat pe piata de e-mail (peste 8 milioane de utilizatori inregistrati), instant messaging (peste 7.000.000), jocuri online (peste 800.000) sau prin portalul foto Flickr (peste 300.000). Miscarea Yahoo! vine la aproape un an dupa ce rivalul Google a anuntat ca activitatea din Romania va fi coordonata de la Londra de directorul diviziei de operatiuni pe piete noi Basak Tamar, dupa ce Radu Tudorache, fostul reprezentant al Google Romania, a plecat la Romtelecom.
     

  • Cherchez la femme








    Sa incepem cu cateva fapte. In luna mai, Dan Moraru, directorul executiv al BBDO Romania, al doilea grup de comunicare pe piata, era inlocuit de Nora Marcovici, cea care in ultimii sase ani a fost managerul diviziei de radio a SBS Broadcasting Media (Kiss FM, Magic FM, One FM si Kiss TV). Functia de director executiv al BBDO Romania este cea mai importanta pozitie ocupata de o femeie in ultimul an intr-o companie de comunicare si totodata cea mai semnificativa schimbare de management in domeniu.







     

    La sfarsitul lui 2007, Mona Opran a fost numita managing director al agentiei Saatchi & Saatchi, iar in aceasta vara Mirela Angelescu, fost strategy director la GMP Advertising, devenea director executiv al DDB Bucuresti, in locul Adinei Sorescu. Lor li s-a adaugat Daniela Knecht, fost deputy client service si business development la BV McCann Erickson, care din iunie este managing partner la Scala JWT.

     

    In contextul in care spre deosebire de alte domenii, in comunicare majoritatea numelor importante de companii sunt conduse de femei, ne putem intreba de ce ar fi mai potrivite femeile sa conduca aceste afaceri. “Pentru specificul de nuante ale comunicarii, pentru ca este o munca de detalii, care cere flexibilitate, dedicare emotionala si presupune meticulozitate si versatilitate”, raspunde Mihaela Nicola, directorul executiv al The Group, calitate in care anul trecut a gestionat impreuna cu sotul ei afaceri de 51,8 milioane de euro.

     

    “Istoric vorbind, cel putin trei mari agentii de publicitate din Romania au fost deschise si conduse de doamne: Lintas (acum agentia Lowe & Partners) de Veronica Savanciuc, Ogilvy de Mihaela Nicola si Leo Burnett de Ioana Iordache. Toate trei continua sa conduca grupuri de comunicare si, mai mult decat atat, simt ca nu a fost o intamplare daca unele dintre ele si-au ales ca directori executivi tot niste reprezentante ale sexului frumos, cum spune cliseul”, afirma Bogdan Naumovici, director de creatie la 23 Communications Ideas, shop-ul de creatie al grupului Leo Burnett.

     

    Femeile care conduc cele mai importante grupuri sau agentii de publicitate din punctul de vedere al cifrei de afaceri sunt Nora Marcovici, Manuela Necula, Laura Tampa, Mihaela Nicola, Veronica Savanciuc, Ioana Iordache si Oana Dusca. Cateva dintre ele nu sunt doar manageri, ci si antreprenori: si-au lansat propriile afaceri, alaturi de soti sau de alti membri ai familiei, punand astfel bazele pietei de publicitate din Romania.

    In 1993, Veronica Savanciuc deschidea impreuna cu Paul Radu agentia Plus Advertising (redenumita Lowe & Partners), iar peste un an, fratii Ioana si Stefan Iordache lansau Target Advertising, adica actualul grup Leo Burnett, numit astfel datorita afilierii in 1996 la reteaua Leo Burnett. Zece ani mai tarziu, in 2005, Mihaela Nicola pleca impreuna cu sotul ei, Zoltan Szigeti, de la conducerea Ogilvy Romania, urmand sa formeze alaturi de el The Group, cel mai mare grup de comunicare independent.

     

    Plecarea celor doi soti a determinat numirea Manuelei Necula ca head of country al Ogilvy Romania. In fine, anul trecut, Laura Tampa devenea managerul agentiei de publicitate Grey Worldwide Romania, condusa intre 1992 si 2007 de Mihail Vartosu, iar in acest an Nora Marcovici a fost numita sefa operatiunilor BBDO Romania.

     

    Actualul director executiv al grupului BBDO a terminat Facultatea de Geologie, iar in 1992, dupa sase ani in care a lucrat ca geolog, a ales sa lucreze in publicitate. A inceput ca agent de vanzari la Global Media, o firma infiintata de Cristian Burci, cel care a lansat Graffiti BBDO, prima agentie de publicitate romaneasca, dar si televiziunea Prima TV. Acum, la 45 de ani, conduce al doilea grup de comunicare de pe piata, adica un business de 67,8 milioane de euro, si isi doreste sa devina liderul pietei – mai exact, sa intreaca McCann Erickson, grupul care anul trecut a avut putin peste un milion de euro in fata BBDO Romania.

     

    Marcovici observa ca adesea femeile manageri sunt descrise ca fiind mai riguroase, diplomate si mai apropiate de colegi si subordonati, trasaturi care le recomanda in principiu pentru conducerea grupurilor de comunicare. “Publicitarii sunt firi independente si destul de greu de supus rigorilor intalnite in oricare alt tip de business”, spune ea. “Insa cred ca ar trebui sa privim dincolo de stereotipuri, pentru ca faptul ca exista tot mai multe femei lider este natural. E o situatie care tinde sa se generalizeze in mai toate domeniile importante, nu numai in media si comunicare. Este firesc ca aceasta ascensiune a femeii sa continue, iar rolurile clasice, femeia casnica si barbatul care aduce bani in casa, sa-si piarda din relevanta.”

  • 500 de executivi din Romania castiga peste 10.000 de euro pe luna

    "Sunt cateva sute de manageri de calibrul acesta in piata, in jur de 500. In scenariul in care luam in considerare astfel de castiguri pentru primii trei oameni din companie – CEO, director financiar si director de operatiuni – numarul veniturilor de peste 10.000 de euro net ar putea ajunge la 1.000. Cu toate acestea, sunt putine companiile care isi platesc atat de bine first-line managerii", spune Razvan Soare, senior consultant la compania de executive search Stanton Chase.

    Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
     

  • Emisarul special Yahoo! in Romania

    Totusi, slujba l-a gasit pe el: bloggerul Bogdan “Bobby” Voicu este de anul acesta managerul Yahoo! in Romania. Negocierile cu Yahoo! au inceput in a doua jumatate a lunii februarie, cand Bobby Voicu (29 de ani), asa cum e cunoscut in internetul romanesc, a primit un e-mail de la Zhengxi Danard, product marketing manager al companiei pentru Europa de Est, cu o propunere de colaborare.

    Au urmat o discutie telefonica de aproape o ora cu Danard, expunerea catorva idei privind o serie de scenarii date de Yahoo! si o intalnire informala la Istanbul cu un alt manager din companie, Voicu fiind la acel moment in Turcia, ca parte a planului sau de a face inconjurul lumii anul acesta. Apoi a batut palma cu cei de la Yahoo!, la jumatatea lui martie, cu toate ca in contractul de angajare incheiat pe un an, cu posibilitate de extindere, este trecuta data de 21 aprilie, diferenta de aproape o luna insemnand timpul necesar pentru incheierea formalitatilor.

    “Nu imi cautam un job. Cei de la Yahoo! m-au gasit pe LinkedIn si m-au contactat”, spune Bobby Voicu, care nu a fost singurul candidat pentru postul de comunity manager pentru Romania, compania intrand in legatura cu mai multi bloggeri romani. De ce bloggeri? Yahoo! a avut in vedere un om cu experienta in online, care sa inteleaga aceasta piata din punctul de vedere al nevoilor utilizatorilor. In plus, aceasta persoana trebuia sa aiba capacitatea sa stabileasca o legatura cu utilizatorii, determinand astfel mai exact care sunt asteptarile privind serviciile.

    O abordare asemanatoare a avut Yahoo! si in Turcia, concomitent cu recrutarea lui Voicu, numai ca persoana angajata acolo intr-o functie similara are un trecut profesional in industria telecom, sugerand astfel varianta ca directia de dezvoltare ar fi mai degraba serviciile mobile. Pentru bloggerul roman, ultimele saptamani au fost destul de incarcate, intrucat a preluat deja responsabilitatea de creare a unei legaturi intre companie si utilizatorii din Romania si se ocupa impreuna cu Yahoo! de trasarea strategiei pentru piata online.

    In acest sens, Darren Patterson, business development manager pentru Europa, se afla in saptamana in curs la Bucuresti pentru a negocia parteneriate legate de planurile urmatoare ale Yahoo! in Romania, ceea ce inseamna ca portalul Yahoo.ro ar putea fi mai aproape de lansare decat se asteapta pe piata. “Deocamdata nu pot da foarte multe date despre ce vom face”, spune Voicu, care tine sa precizeze insa ca directia de dezvoltare a companiei nu este sa creeze un centru de cercetare in Romania, mai ales in contextul in care are deja unul in Israel si a deschis recent un altul in India, ci sa consolideze comunitatea de utilizatori Yahoo!. In fond, cea mai mare parte dintre romanii cu acces la internet folosesc serviciile companiei americane – Yahoo! numara peste 8 milioane de conturi active pentru serviciul de e-mail si peste 7 milioane de conturi pentru Yahoo! Messenger.

    Cel putin in perioada urmatoare, Bobby Voicu va ramane singurul angajat al companiei in Romania. Echipa responsabila de aceasta piata este formata din doi oameni, dar project managerul responsabil de aplicarea strategiilor, desi este romanca, s-a stabilit de mai multa vreme la Paris si se va ocupa de aceasta divizie de acolo. Decizia lui Voicu de a accepta postul a fost motivata pe de-o parte de prestigiul corporatiei americane, dar pe de alta parte si de faptul ca “incepusem sa ma plafonez in ce priveste proiectele pe care le desfasor”. Desi nu i s-a impus, bloggerul isi va diminua implicarea in blogurile pe care le detine, chiar daca aceasta inseamna de fapt ca incasarile sale lunare nu vor mai fi la fel de consistente ca pana acum. “Componenta financiara nu a fost pe primul loc, motiv pentru care am ajuns foarte usor la o intelegere. Negocierea pachetului salarial cu Yahoo! a durat mai putin de cinci minute, eu neavand experienta unei asemenea negocieri”, spune Bobby Voicu.

    Licentiat in finante, asigurari, banci si burse de valori, dupa ce a terminat Academia de Studii Economice Bucuresti a lansat o serie de bloguri si site-uri, atat in limba romana, cat si in engleza, facandu-se astfel cunoscut in blogosfera romaneasca, si a devenit ulterior consultant in domeniul online, cu specializare in blogging si social media. Pana acum, majoritatea veniturilor lui au provenit de la blogurile in limba engleza, insa in afara de blogul auto Autounleashed.com (gratie caruia Voicu a ajuns anul trecut primul blogger roman invitat oficial la un eveniment de catre o companie straina – in speta, de catre Chevrolet la Detroit), nu vrea sa faca public numele celorlalte, argumentand ca pana acum a avut experienta “clonarii” unor bloguri in engleza de catre romani.

    Privita din perspectiva Yahoo!, angajarea unui reprezentant este justificata de planurile companiei de a deschide un birou in Romania in 2009 si de a oferi aici continut si servicii localizate. “Bobby Voicu va fi vocea Yahoo! in Romania. Prin el, compania va intra in dialog cu utilizatorii din Romania, va identifica zonele care trebuie imbunatatite pentru a oferi un continut local si servicii mai bune”, a declarat pentru Ziarul Financiar Zhengxi Danard, product marketing manager al Yahoo! pentru Europa de Est.

    In ce priveste vanzarea de publicitate online, compania americana va continua sa fie reprezentata de agentia MediaCafe, existand posibilitatea unei colaborari intre agentie si Bobby Voicu. “Anul acesta, vanzarile de reclame Yahoo! in Romania ar putea ajunge de ordinul sutelor de mii de euro”, sustine Mihai Fanache, managing directorul agentiei de publicitate, in conditiile in care intreaga piata de publicitate online este evaluata pentru 2008 la o suma cuprinsa intre 12 si 15 milioane de euro.


    Proiectele lui Bobby

  • Unde poti ajunge sef de tanar

    Mircea C. are 22 de ani si lucreaza de trei luni intr-un hipermarket din Capitala, pe un post de lucrator comercial. Foarte multi bani nu castiga, dar este multumit ca poate suplimenta banii de buzunar pe care ii primeste de la parinti, pentru ca in acelasi timp este si student la Facultatea de Medicina.

    “Reusesc sa impac si scoala si lucrul, pentru ca sunt angajat part-time. Am colegi aici care au avansat foarte mult intr-un an de zile. Evident, le-a crescut si salariul. Eu nu vreau sa raman in retail, dar daca am sansa sa avansez… cine stie”, spune el.

    Exemplul sau nu este singular, mai ales ca, indiferent de domeniu, pentru a rezolva criza de personal companiile au inceput sa isi caute oameni in universitati si scoli de meserii. Avantaje sunt clare: gasesc astfel personal care sa le ocupe locurile vacante, tinerii pot fi modelati profesional cu usurinta, iar salariile pe care le primesc ei sunt mai mici decat daca pe acelasi post ar veni o persoana cu experienta.

    Specialistii in resurse umane spun ca domeniile care ofera posibilitati rapide de avansare sunt comertul, serviciile, recrutarea, vanzarile sau IT-ul – domenii cu un ritm alert de activitate si la care trainingul care conteaza este mai mult cel care se face la locul de munca, “vazand si facand”.

    “Bineinteles ca se face si training normal, dar cel care conteaza este cel la locul de munca. La noi, in recrutare, de exemplu, se face intai trainingul de introducere, apoi, saptamanal sau la doua saptamani, organizam cate un workshop de instruire, ceea ce face sa fie usor pentru un junior recruiter bun si care are si un pic de experienta sa arda etapele de cariera mai repede”, explica Florin Ochiana, country manager al companiei de recrutare Grafton Recruitment.

    Studiul “Employer of Choice”, realizat in luna octombrie a anului trecut de firma de cercetare Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, arata ca aproximativ 39% dintre tinerii care au un loc de munca nu lucreaza in domeniul pentru care au fost pregatiti. Procentul este insa in scadere comparativ cu anul 2006, cand 48,4% lucrau in alte domenii decat cele pe care le studiasera in facultate.

    De asemenea, 15,4% dintre respondenti considera ca pregatirea teoretica din timpul facultatii nu este deloc relevanta pentru cariera pe care o urmeaza in prezent, iar 45,4% apreciaza ca practicarea unui job inca din timpul facultatii are o contributie in cariera lor ulterioara. Din perspectiva celor ce ii angajeaza insa, tot mai multi specialisti in recrutare, dar si companii angajatoare spun ca tinerii de astazi nu mai sunt atat de bine pregatiti ca generatiile trecute si ca au pretentii salariale mult prea mari raportat la experienta si pregatirea lor.

    Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, a declarat recent ca procesul de recrutare pentru cei 2.200 de absolventi de invatamant superior de care are nevoie pentru centrul de cercetare pe care Renault il va face la Titu este foarte dificil.

    “Gradul de pregatire a tinerilor este din ce in ce mai scazut si de aceea la angajare au nevoie de mai mult timp pentru adaptare. Am avut ocazia sa vad cum pornesc intr-un loc de munca si un tanar francez, si un roman. La start, francezul porneste ca din pusca. Romanul porneste mai greu. Ce-i drept, romanul recupereaza pe drum”, a precizat Stroe in cadrul unui seminar pe resurse umane organizat de Ziarul Financiar.

    Reprezentantul Dacia apreciaza, in orice caz, ca nivelul salarial al angajatului trebuie corelat cu productivitatea sa. Compania auto de la Pitesti este un exemplu in acest sens – in urma cu zece ani realiza anual 106.000 de masini cu 27.500 de salariati, iar in acest an, cu doar 12.000 de angajati, va produce 330.000 de masini. Pretentiile salariale ale tinerilor nu tin insa deloc cont de astfel de criterii.

    Conform studiului realizat de Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, pretentiile lor salariale sunt in crestere fata de anul trecut, fiind cu aproximativ 51% mai mari decat ceea ce li se oferea la data realizarii studiului. Pentru un post de entry level, tinerii vor salarii de pornire de la 380 de euro, in timp ce dupa trei ani de experienta considera ca ar trebui sa primeasca aproximativ 660 de euro.

    Tinerii din Bucuresti au salarii cu 37,5% mai mari decat cei din provincie, iar asteptarile salariale cele mai mari le au tinerii cu background in IT&C. Aparitia unei noi oportunitati in alte companii si nu nemultumirea fata de actualul loc de munca este determinanta pentru 80,6% dintre tinerii respondenti la studiu in decizia de schimbare a locului de munca. Un procent semnificativ, de 52,7%, spun ca aleg alta companie gratie pachetului salarial mai mare oferit.

    Tinerii care aleg sa se angajeze in comert pe posturi inferioare, care sunt si foarte prost platite, sunt cei ce spera sa avanseze cu usurinta. “Un tanar poate ajunge intr-un an de la a matura in magazin la manager de departament. Iar odata ajunsi intr-un nivel de management, salariile sunt mai mari decat media”, considera Madalina Popescu, director general al Pluri Consultants.

    Companiile din retail se afla printre cei mai mari angajatori din acest an, avand in vedere planurile de extindere pe care le-au anuntat. Si ele sunt afectate insa de deficitul de personal de pe piata si trebuie sa gaseasca metode de a atrage toate categoriile de posibili angajati.

    Metro, spre exemplu, are in vizor si studentii, pentru care a creat pachetul “Part Time”, care le ofera acestora posibilitatea de a-si urma cursurile in timp ce lucreaza. Si in IT tinerii pot avansa foarte repede. “De la programator se poate ajunge in foarte scurt timp la project manager sau la manager de echipa”, spune Liviu Constantinescu, manager al diviziei de executive search al Hart Human Resource Consulting. In opinia acestuia, la polul opus, ca domenii rigide din punctul de vedere al dezvoltarii carierei, sunt finantele sau resursele umane.

    “In zona de finante, sa ajungi director financiar, de exemplu, este mai greu, pentru ca este destul de difi cil sa gestionezi bugete, trebuie sa ai de-a face cu tot ce inseamna investitii, sa consiliezi toti managerii atunci cand vine vorba de investitii, iar aceasta presupune credibilitate mare”, afirma Constantinescu.

    In cazul analistilor financiari si al controllerilor financiari, care se specializeaza mai mult la locul de munca, avansarea este mai rapida insa, pentru ca firmele sunt nevoite sa ii promoveze repede daca vor sa-i pastreze. “CFO ajungi dupa 30 de ani, trebuie sa ai minimum 6-7 ani de experienta – am intalnit un singur caz de persoana care avea 28 de ani si a ajuns director financiar. Finance controller, in schimb, ajungi si pe la 26-27 de ani”, spune reprezentantul Hart.

    Florin Ochiana crede ca de fapt nu e vorba atat de rigiditatea domeniului cand e vorba de promovari, ci mai degraba de rigiditatea unor companii. Este vorba in special de multinationale, care au structuri corporatiste foarte bine puse la punct si la care si procesul de recrutare este indelungat.

    “Sunt astfel de companii din domeniul bunurilor de larg consum, dar la fel gasim unele si in domeniul resurselor umane sau al recrutarii, mai ales in executive search”, spune country managerul Grafton Recruitment.

    Rapiditatea cu care un tanar traverseaza etapele in cariera are insa si dezavantaje firesti. “Nu intotdeauna viteza de promovare in cariera poate sa compenseze lipsa de experienta, ceea ce ulterior are consecinte in plan profesional. In plus, face ca asteptarile absolventilor, care si asa sunt mari, sa creasca atunci cand vad ca au colegi care in cativa ani au avansat repede”, spune Florin Ochiana.

    Media de varsta mai redusa a managerilor romani nu este insa doar o caracteristica a Romaniei, ci a tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est in general. Daniela Necefor, managing partner al companiei Total Business Solutions, considera insa ca modul cum un manager tanar gestioneaza diversele probleme care apar depinde de potentialul fiecaruia.

    “Sunt oameni care pot asimila repede pasii respectivi, din punctul de vedere strict al experientei profesionale. Din punctul de vedere al experientei sociale (felul cum se comporta in organizatie, cu oamenii), lipsurile nu ai cum sa le recuperezi, asta e clar. Este o contradictie care este impusa de catre societate asa cum este ea acum.”

  • A fi sau a nu fi manager…

    …aceasta este insa intrebarea! Una care rasare obligatoriu in mintea oricarui om de afaceri priceput caruia ii mai curge si ceva sange de antreprenor prin vine. Construiesti pentru tine sau administrezi pentru altul? Denisa Mateescu, general manager al Mastercard pentru Europa de Sud-Est, recunoaste ca si-a pus si ea de nenumarate ori problema, insa de fiecare data a ales fotoliul de manager, fiindca si-a asumat o lectie nepretuita.
    “Nu exista practic libertate in antreprenoriat”, crede Mateescu, care la 38 de ani, a mai bifat pe langa cei 6 ani in fruntea Mastercard si o cariera de 8 ani in publicitate la companii precum Saatchi and Saatchi si D’Arcy. “Faptul ca nu exista deasupra ta un sef care sa-ti spuna ca gresesti se transforma de cele mai multe ori exact in opusul libertatii. Raspunderea este enorma, iar presiunea este incontestabil mai mare”, sustine ea.
    Insa cat de confortabil este ca sefii tai sa fie JPMorgan Chase, Citigroup si Bank of America – principalii actionari ai Mastercard – la un loc, iar programul tau normal de lucru sa te poarte in fiecare saptamana prin una dintre cele 11 tari pe care le coordonezi, Mateescu avea sa afle doar dupa ce a renuntat la cariera sa in publicitate pentru a deschide de una singura biroul Mastercard in Romania – amenajat in propria sa casa.

    Cu cariera in valiza
    Intre un fotoliu managerial dintr-un birou pe colt, cu priveliste, si un scaun mai putin confortabil, de avion, Denisa l-a ales intotdeauna pe cel din urma. Asta deoarece pentru ea experienta manageriala este valoroasa in principal din perspectiva mobilitatii si a drumurilor pe care le deschide. Iar managerul Mastercard nu a fost niciodata omul care sa se sperie de un drum, nici macar de perspectiva a cator 3 zile din saptamana petrecute in afara tarii, asa ca si-a asumat cu entuziasm debordant provocarea de a coordona acest business in Romania si inca alte 11 tari. “Nu pot sa stau locului”, recunoaste ea singura, “si de aceea sunt mereu in asteptarea unei noi plecari. Imi place extraordinar de mult sa calatoresc si de aceea, pe langa deplasarile impuse de serviciu, imi planific in permanenta cate o calatorie si pentru mine.” Din cauza fisei postului, Mateescu a ajuns sa compare asteptarea in aeroport cu traficul din drumul spre serviciu si a devenit genul de manager care rezolva orice problema din mers si nu are nevoie de mai mult decat o priza pentru laptop pentru a face business. Insa, in afara de timpul pe care i-l rapeste familiei sale, Denisa nu regreta nimic, fiindca recunoaste ca a visat la o asemenea cariera de cand se stie. “Nu mi-am inchipuit niciodata ca am sa devin astronaut sau mai stiu eu ce minune, cred ca am avut visuri domestice, sau macar terestre. Insa am fost intotdeauna fascinata de cunoasterea diferitelor culturi si inca din vremea liceului mi-am dorit sa pot lucra intr-un mediu international, in care sa iau contact in mod direct cu diversitatea culturala. “Setea Denisei pentru calatorii isi are originea din vremea liceului si a studentiei, atunci cand din cauza regimului, singurul sau contact cu lumea exterioara se rezuma la munca sa de ghid ONT pe partea de turism extern, cand organiza tururi de tara pentru turistii straini veniti in Romania. “Imi amintesc ca de acea stare de claustrofobie, cauzata de faptul ca nu puteai sa pleci din tara cand si unde voiai. Insa norocul meu a fost ca eram inca studenta, si ca studenti cautam sa ne distram pe seama lucrurilor care ne erau impuse. Imi aduc aminte ca jucam bridge pe tapsanul de porumb atunci cand eram trimisi sa facem munca voluntara.”

    Pe bancile advertisingului
    Daca Facultatea de Automatica si Calculatoare pe care a absolvit-o in 1991 nu a pregatit-o in niciun fel pentru lumea afacerilor, cei 8 ani de zile pe care i-a petrecut in lumea publicitatii au indeplinit cu succes acest rol. Initial a atras-o la acest mediu noutatea si sansa de a experimenta pe viu un stil de munca diferit, insa astazi isi da seama ca pentru ea cariera in publicitate a insemnat incalzirea de care avea nevoie pentru a-si putea asuma o functie de management. “Cand am inceput la Saatchi and Saatchi in 1994, publicitatea era un domeniu complet nou pentru Romania si nu stiu daca eram cu totul 20 de angajati pe atunci”, isi aminteste ea. “In 2001, cand am iesit din publicitate, agentiile aveau deja in jur de 200 de oameni. Asta a insemnat un volum foarte mare de munca, insa acest lucru a fost departe de a ma speria. Mi-a placut intotdeauna sa pot construi in domenii cu totul noi, deoarece asta imi aduce o satisfactie aparte pe care nu ajungi sa o cunosti atunci cand te trezesti parasutat in mijlocul unei structuri deja aranjate, in care detaliile sunt deja bine puse la punct, si nu poti scapa de sentimentul ca esti doar o rotita intr-un mecanism.
    “La Saatchi and Saatchi, Mateeescu s-a ocupat de partea de strategie a unor mari companii multinationale, precum Master Foods, Procter & Gamble, Lucky Goldstar sau Warner Lambert, pentru ca, intre 1998 si 2001, sa ocupe pozitia de Media Director la agentia D’Arcy. Insa in loc sa se indragosteasca de advertising ca o intreaga generatie din acea vreme, aceasta experienta i-a confirmat atractia pe care o resimtea pentru multinationale. “Modul de lucru imi placea foarte mult, expunerea de care beneficiau managerii din aceste companii, usurinta de a schimba o tara cu alta in timp ce-si pastrau practic compania si functia. Asta m-a determinat sa-mi doresc si mai mult sa ajung sa lucrez intr-o companie multinationala sanatoasa.” “Pana la un anumit punct mi-a placut foarte mult in publicitate, in special fiindca aici am capatat abilitatea de a fi extrem de flexibila si de a intelege contra cronometru orice tip de business si orice fel de situatie cu care se confruntau clientii nostri, fie ca erau din domeniul bancar, fie producatori de masini sau de detergenti. Asta deoarece am crezut intotdeauna ca nu poti sfatui un client daca nu-i intelegi mai intai business-ul si atunci m-am pus pe invatat.” Decizia de a pleca pe un post cu un nivel de expunere mai mic decat cel pe care il ocupa, cum era in 2001 cel pe care i-l propuneau cei de la Mastercard, a venit firesc in momentul in care a simtit ca in advertising absorbise deja tot ce era de absorbit. “Una peste alta, mi-a placut fiecare an petrecut acolo, insa nu ma vedeam imbatranind in publicitate, pentru simplul motiv ca mediul din aceasta industrie nu mi se potrivea in proportie de 100%. Am realizat ca eu sunt ceva mai asezata decat profilul omului din advertising si ca viata de familie nu se asorteaza perfect cu o cariera in publicitate.”

    Doamna Mastercard
    La vremea in care Denisa iesise la shopping dupa un nou job, Mastercard isi lansase deja operatiunile in Romania, primele licente fiind acordate bancilor incepand cu 1997. In 2001, insa, businessul Mastercard in Romania crescuse susficient de mult pentru ca lipsa unui birou regional sa fie resimtita. Asa ca, in urma mai multor interviuri sustinute atat in tara, dar si in afara ei, Denisa a fost selectata pentru a ocupa pozitia de Operations Manager al Mastercard in Romania si de a pune bazele unui asemenea birou in tara. Birou care, timp de cinci ani de zile, a fost cel amenajat in casa Denisei. Asta deoarece inceputurile Denisei Mateescu in Mastercard pot fi rezumate in trei cuvinte: one-woman show. Timp de 5 ani de zile Denisa a fost singurul angajat al Mastercard Romania, fiind responsabila pentru toate operatiunile si relatiile multinationalei cu bancile autohtone. Cu toate acestea, ea spune ca nu s-a simtit pusa in situatia de om-orchestra.
    “Chiar daca lucram singura intr-o camera, la un calculator, n-am apucat sa o constientizez vreodata, pentru ca daca e ceva ce nu o sa simti vreodata intr-o multinationala, acel lucru este izolarea.” Insa recunoaste ca atributiile pe care si le-a asumat in acei ani de inceput au fost la limita suportabilului. “Pot doar sa spun ca ritmul in Mastercard mi se parea chiar mai dinamic decat cel din publicitate. In special primii ani au fost foarte agitati, desi compania avea deja o prezenta solida pe piata romaneasca iar brandul era bine primit. Eu in schimb am fost foarte agitata, ceea ce era si normal lucrand singura cu atatea banci. In plus, avand un puternic background pe marketing, am inceput destul de repede sa-mi extind activitatea si inspre marketingul regional al Mastercard.” Astfel, in scurt timp, Denisa s-a trezit in situatia de a coordona campaniile de marketing pe toata zona Europei de Sud, din care faceau parte Grecia, Slovenia, Bulgaria. “Eram pe drum tot timpul”, isi aminteste ea. “Biroul meu era avionul si sala de asteptare din aeroport.” Confirmarea eforturilor sale a venit in noiembrie 2005, odata cu deschiderea oficiala a biroului de la Bucuresti a MasterCard si cu promovarea sa in functia de General Manager Southeastern Countries. Insa acum ca Mastercard Romania a ajuns sa numere 5 angajati, Mateescu trebuie sa recunoasca ca unul dintre cele mai mari motive de bucurie ale sale este acela ca acum mai are cu cine sa imparta din calatoriile de serviciu pe care si le-a dorit atat de mult.

    Cum asortezi taiorul cu bicicleta
    La capitolul regrete, Mateescu nu ar avea foarte multe de inregistrat. Poate doar faptul ca timpul investit in cariera pana acum nu i-a permis sa faca acelasi lucru si cu banii castigati. “Investitiile pretind timp”, spune ea. “Daca te uiti in urma si constati ca daca ai fi facut un imprumut la banca acum 4 ani si ai fi cumparat, pana acum rambursai imprumutul si iti mai ramaneau bani de vreo trei ori pe langa. Din pacate nu ai suficient timp sa te concentrezi pe investitii atunci cand esti atat de implicat in cariera, si desi stiu acum ca investitiile imobiliare ar fi fost o idee nemaipomenita, trebuie sa recunosc ca atunci cand lucrezi de la 8 dimineata la 8 seara, chiar nu ai cand sa mai mergi sa vezi case, terenuri, azi sa cumperi, maine sa vinzi.”
    Iar cand vine vorba de reusite, in capul listei nu este nici ultimul rezultat financiar al Mastercard, nici functia pe care o ocupa, ci viata personala echilibrata pe care a reusit sa si-o construiasca in paralel cu cariera si faptul ca dupa o zi plina la birou sau dupa o calatorie de afaceri mai are timp si sa se uite seara peste temele la matematica ale celor doi copii ai sai. Secretul echilibrului sau este viata activa si dinamica pe care o traieste. “Incerc sa plec din Bucuresti sau din tara cam in fiecare weekend si prefer in mod clar sa-mi petrec timpul in aer liber, ori la munte cu bicicletele, ori la mare, cand anotimpul e favorabil. Nu o sa ma vedeti in mall, petrecandu-mi intreaga zi la cumparaturi, fiindca ma oboseste aglomeratia si zgomotul. Insa daca as putea sa-mi petrec tot anul la schi, asta as face. Nu sunt dependenta de masina, imi place sa o las acasa de cate ori pot. Daca n-as fi in costum, as veni si la birou cu bicicleta.”