Tag: investitori

  • Criptomoneda care a înregistrat peste noapte o creştere de aproximativ 400% şi a ajuns la o capitalizare de piaţă de 137 de milioane de dolari

    Potrivit platformei coinmarketcap.com, valoarea unui BitConnect (BCC) este de 41,77 dolari, ajungând la o capitalizare de piaţă de 137 de milioane de dolari.
     
    Pe piaţă există un număr de 7,8 milioane de monede BCC, dintr-un total de 9,8 milioane existente în acest moment.
     
    După ce la începutul anului valoarea unui BCC a ajuns la 449 de dolari, în data de 15 ianuarie scăzuse la 256 de dolari, iar după anunţurile făcute de China şi Coreea de Sud, cu privire la reglementarea pieţei de monede digitale, în data de 16 ianuarie s-a prăbuşit la preţul de 19,28 de dolari.
     
  • Cinci acţiuni de la bursa românească de urmărit în 2018. Ce zic analiştii

    Cinci analişti din cinci chestionaţi de ZF au pe liste ac­ţiunea OMV Petrom de urmărit în anul 2018 în con­textul deciziei de investiţii în perimetrele din Marea Neagră, pe fon­dul unui posibil exit al Fondului Proprietatea din acţio­nariat, dar şi în contextul unor rezultate la nouă luni duble faţă de ianuarie-septembrie 2016, ceea ce ar putea aduce cote mari din profit spre investitori.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Se lansează o nouă criptomonedă! Acţiunile companiei-gigant din spatele ei s-au DUBLAT după anunţ

    Anunţul companiei vinee pe fondul interesului tot mai mare al investitorilor pentru monedele virtuale ăi tehnologia ce le însoţeşte.

    Kokak, care în urmă cu ani era sinonimul pentru filmul fotografic, a ieşit din faliment în 2013, după ce a vândut o mare parte din patentele pe care le deţinea companiilor Apple şi Microsoft. Compania se concentrează acum pe fotografie digitală şi tipărit.

    Acţiunile companiei au crescut la New York de la 3,70 dolari la 6,80 dolari, stabilind valoarea de piaţă a companiei la 289,5 milioane de dolari.

  • Reuters: Fostul CEO al Uber vinde o treime din acţiunile deţinute

    În prezent, Kalanick deţine 10% din acţiunile Uber; în urma tranzacţiei, el va obţine 1,4 miliarde dolari.

    Vânzarea face parte dintr-o tranzacţie încheiată de un consorţiu condus de SoftBank Group, care va prelua 17,5% din acţiunile Uber, majoritatea provenind de la investitori mai mici sau angajaţi vechi ai companiei.

    Înţelegerea cu SoftBank scade valoarea Uber la 48 de miliarde de dolari, cu 30% mai mică decât ultima estimare, de 68 de miliarde de dolari.

    Sursa: Reuters

  • De ce preţul Bitcoin-ului s-ar putea prăbuşi foarte curând

    Balenele pot face ca preţul bitcoin-ului să se prăbuşească doar prin simpla vânzare a unei porţiuni din bani, scrie Bloomberg. Această perioadă este propice vânzării având în vedere cât de mult a crescut preţul unui bitcoin.

    “În jur de 40% din bitcoin sunt probabil deţinuţi de 1000 de persoane. La preţul curent fiecare dintre ei s-ar putea să-şi vândă jumătate din sumă”, spune Aaron Brown, fost director al firmei de cercetare de piaţă AQR Capital Management.

    Mai mult, balenele s-ar putea organiza să vândă în acelaşi timp deoarece mulţi dintre ei se cunoscut de multă vreme şi pot lucra împreună să crească sau să scadă piaţa.

    “Cred că sunt câteva sute şi cred ca se ştiu şi se pot suna unii pe alţii”, spune şi Kyle Samani, managing partner la Multicoin Capital. Întrebat dacă persoanele cu sume mari de bitcoin pot acţiona în grup, Roger Ver, un investor în Bitcoin încă de la început, a spus că “este foarte probabil. Oamenii pot face ceea ce vor cu banii lor”.

    Alex Sunnaborg, co-fondator al fondului Tetras Capital, crede că 100 de oameni deţin 17,3% din totalul monedelor bitcoin, iar asta nu este diferit de alte monede virtuale precum etherum unde 100 de oameni ar deţine 40% din total.

    Alţii sunt de părere că aceşti investitori nu ar vrea să vândă acum pentru că sunt încrezători în bitcoin şi în potenţialul monedei în viitor. 

  • Deşi nu are autostrăzi, în regiunea Moldovei se construiesc tot mai multe fabrici

    ”În ciuda absenţei infrastructurii rutiere, companiile din automotive şi industria aerospaţială îşi dezvoltă capacităţile de producţie în zonă de nord-est. Ce le determină să facă acest lucru este în principal lipsa de forţă de muncă disponibilă în vestul României, dar nici aici nu le e deloc uşor să găsească oameni“, a explicat Ciprian Ouatu, consultant în cadrul firmei de training Ascendis. în plus, spune el, candidaţii pe care îi găsesc angajatorii sunt mai slab pregătiţi faţă de cei din vestul ţării – în special pentru poziţiile de operator de producţie -, iar fluctuaţia de personal este o problemă importantă şi în această regiune.

    Totuşi, creşterea numărului de curse pe aeroportul din Iaşi, construirea parcurilor industriale, dar şi forţa de muncă ieftină sunt principalii factori care au condus la creşterea interesului investitorilor pentru zona de est a României, altădată cunoscută ca important pol industrial. în prezent, unul dintre cei mai mari angajatori din Iaşi este producătorul de componente auto american Delphi. ”Creşterea costurilor în zona de vest şi externalizarea Aeroporului din Iaşi au contribuit la trezirea şi creşterea interesului investitorilor din zona de est a ţării. Dacă localizarea noastră reprezenta un punct slab, între timp s-a transformat într-o oportunitate“, a spus Ramona Roşca, manager general al Allmetech Tools & Machines, companie ce oferă servicii şi consultanţă pentru companiile din domeniul prelucrării metalelor. 

    Oraşul Iaşi, care era în trecut un pol industrial important, cu 50.000 de angajaţi în fabrici, încearcă să redevină atractiv şi cu ajutorul unor investiţii în parcurile industriale, un nou proiect de 4 mil. euro urmând să înceapă în comuna Leţcani. Noul parc industrial din Leţcani va ocupa suprafaţă de 18,6 hectare şi ar putea să îşi primească primele companii rezidente începând cu vara anului viitor, conform informaţiilor de la reprezentanţii parcului industrial. 

    Zona creşte, însă nu la acelaşi nivel cu alte regiuni ale ţării. ”Zona de est se dezvoltă, însă nu la fel de repede ca alte zone. Aceasta nu este dezvoltată pentru că firmele se feresc de ea din cauză că nu este aproape de graniţa de vest“, este de părere Cristina Săvuică, chief happiness officer al firmei de recrutare Lugera.

    Unii investitori din industrie se orientează mai degrabă spre zona de vest, datorită beneficiilor oferite de infrastructură şi de apropierea de graniţă. Multe firme din industria uşoară sau automotive se îndreaptă spre zona de vest, cum ar fi Cluj sau Alba, pentru că au o infrastructură rutieră mai bine dezvoltată şi pot transporta mai uşor produsul finit. Totuşi, argumentul costului redus cu forţa de muncă este un alt motiv pentru care investitorii au început să se uite spre zona de est. ”Se vede o îmbunătăţire a zonei de est a României în ceea ce priveşte interesul investitorilor mai ales din punct de vedere geostrategic pentru că este o zonă aproape de graniţă. Pe lângă acest lucru, mai intervine şi forţa de muncă ieftină“, spune Mirabela Miron, preşedinta firmei de consultanţă Avisso.

    Mai mult, datorită forţei de muncă mai ieftină, companiile multinaţionale vor să atragă tinerii din această zonă, realizând investiţii în dotările şcolilor din România şi în formarea profesională. ”Firmele multinaţionale au început să organizeze clustere prin care investesc în dotări pentru şcolile din zonă şi investesc în formarea profesională a tinerilor, pornind de la nevoile lor“, adaugă Ramona Roşca de la Allmetech Tools & Machines. Ea spune că firmele sunt dotate cu echipamente noi, iar tinerii nu sunt pregătiţi în timpul facultăţii să le folosească. ”Programele de finanţare cu fonduri europene au oferit firmelor şansa să se doteze cu tehnologie de ultimă generaţie, însă tinerii care ies de pe băncile facultăţilor tehnice nu sunt pregătiţi practic pentru nevoile pieţei.“

    Tinerii reprezintă o forţă de muncă greu angajabilă, dar şi mai greu de reţinut în cadrul unei companii, deoarece sunt tentaţi să renunţe la jobul actual dacă au posibilitatea de a câştiga mai bine în altă parte. ”După 1-2 ani de pregătire, tinerii sunt atraşi de avantajele financiare şi de securitate pe care le oferă ţări precum Germania sau Austria“, explică Roşca. Compania Allmetech Tools & Machines comercializează maşini-unelte cu comandă numerică şi utilaje, dar oferă şi consultanţă pentru companiile din domeniul prelucării metalelor. Până în prezent, în centrul de training al Allmetech au fost pregătite aproximativ 1.000 de persoane, iar pe viitor reprezentanţii companiei au în plan să ajungă la 50-100 de cursanţi pe an. ”Cursurile noastre au o durată de şase luni, iar costurile acestor traininguri sunt ridicate. Spre exemplu, costul pregătirii unei grupe de cinci persoane ajunge la aproximativ 15.000 de euro pe toată perioada“, a mai spus Ramona Roşca.

    Companiile din industrie din estul ţării alocă resurse importante pentru dezvoltarea competenţelor tehnice ale personalului, care sunt primordiale, spun specialiştii. ”Ulterior, investesc şi în competenţele de softskills şi manageriale ale echipelor lor, mai degrabă de nevoie, pentru că văd că altfel lucrurile nu merg, că se menţine fluctuaţia de personal ridicată şi că echipele nu funcţionează la un nivel optim“, completează Ciprian Ouatu de la Ascendis.

    În prezent, cel mai mare angajator din industrie din estul ţării sunt americanii de la Delphi, însă câteva alte companii industriale mari cercetează în prezent piaţa pentru a se extinde spre zona de est a ţării. De asemenea, compania cu capital belgian BMT Aerospace, specializată în producţia de roţi dinţate de precizie, transmisii şi elemente de acţionare pentru industria aerospaţială, face angajări în noua fabrică din Iaşi, conform anunţurilor de pe site-urile de recrutare, în timp ce Autoliv a deschis de curând o fabrică în Oneşti.

  • Gemenii care l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook au devenit primii miliardari în bitcoin

    The Telegraph a anunţat că fraţii Winklevoss, care au devenit faimoşi pentru faptul că l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook, au devenit acum primii miliardari în bitcoin. Totul s-a încheiat în 2011 când cei doi au decis să accepte înţelegerea cu Facebook ce consta în 20 de milioane de dolari cash şi acţiuni la Facebook în valoare de 45 de milioane de dolari, la vremea aceea. 

    Foştii sportivi, Cameron şi Tyler Winklevoss au declarat în 2013 că deţineau bitcoin în valoare de 11 milioane de dolari. Business Insider spune că investiţia de atunci valorează acum peste 1 miliard de dolari.

    După depăşirea cotaţiei de 11.000$ şi după creşterea de peste 1000% din 2017, Bitcoin a captat atenţia tuturor, chiar şi a burselor. Unele surse au transmis că două case de schimb vor lista Bitcoin futures la Nasdaq.

     

  • Gemenii care l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook au devenit primii miliardari în bitcoin

    The Telegraph a anunţat că fraţii Winklevoss, care au devenit faimoşi pentru faptul că l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook, au devenit acum primii miliardari în bitcoin. Totul s-a încheiat în 2011 când cei doi au decis să accepte înţelegerea cu Facebook ce consta în 20 de milioane de dolari cash şi acţiuni la Facebook în valoare de 45 de milioane de dolari, la vremea aceea. 

    Foştii sportivi, Cameron şi Tyler Winklevoss au declarat în 2013 că deţineau bitcoin în valoare de 11 milioane de dolari. Business Insider spune că investiţia de atunci valorează acum peste 1 miliard de dolari.

    După depăşirea cotaţiei de 11.000$ şi după creşterea de peste 1000% din 2017, Bitcoin a captat atenţia tuturor, chiar şi a burselor. Unele surse au transmis că două case de schimb vor lista Bitcoin futures la Nasdaq.

     

  • Coşmarul locurilor de parcare din Bucureşti: Cum am ajuns să cheltuim şi 12.000 de euro pe un loc de parcare

    Dacă cele mai multe centre comerciale şi malluri oferă acces gratuit clienţilor, iar birourile percep chirie lunară, cei mai mulţi constructori de locuinţe aleg să vân­dă separat locul de parcare, iar în Capitală acesta costă în­tre 3.000 de euro pentru un loc la suprafaţă în sudul Bucu­reş­tiului, la 10.000-15.000 de eu­ro unul subteran în zona cen­trală sau cea de nord.
     
    În jurul Capitalei sunt dez­voltatori care oferă „gratu­it“ locul de parcare, însă acest gratuit poate însem­na de cele mai multe ori că blocul nu are suficiente locuri, iar proprie­ta­rii să-şi împartă singuri parca­rea, iar astfel de situaţii se în­tâl­nesc în zone precum Popeşti-Leordeni.
     
    De partea cealaltă, dezvoltatorii serioşi vând locul de parcare cu intabulare, cadastru, schiţă, întocmai precum orice teren.
     
  • Coşmarul locurilor de parcare din Bucureşti: Cum am ajuns să cheltuim şi 12.000 de euro pe un loc de parcare

    Dacă cele mai multe centre comerciale şi malluri oferă acces gratuit clienţilor, iar birourile percep chirie lunară, cei mai mulţi constructori de locuinţe aleg să vân­dă separat locul de parcare, iar în Capitală acesta costă în­tre 3.000 de euro pentru un loc la suprafaţă în sudul Bucu­reş­tiului, la 10.000-15.000 de eu­ro unul subteran în zona cen­trală sau cea de nord.
     
    În jurul Capitalei sunt dez­voltatori care oferă „gratu­it“ locul de parcare, însă acest gratuit poate însem­na de cele mai multe ori că blocul nu are suficiente locuri, iar proprie­ta­rii să-şi împartă singuri parca­rea, iar astfel de situaţii se în­tâl­nesc în zone precum Popeşti-Leordeni.
     
    De partea cealaltă, dezvoltatorii serioşi vând locul de parcare cu intabulare, cadastru, schiţă, întocmai precum orice teren.