Tag: europene

Deşi din punct de vedere economic ne aflăm pe o traiectorie convergentă cu cea a statelor puternice din Europa, mai avem de trecut prin numeroase etape până să le prindem pe acestea din urmă. Care sunt domeniile în care România poate excela şi ce soluţii putem găsi pentru o creştere economică pe termen lung?

Drumul pe care România îl are de parcurs este unul lung şi cu numeroase obstacole, dar şi oportunităţile sunt pe măsură, consideră participanţii la conferinţa ”25 de întrebări pentru viitorul României„ ,organizată de EY, Business Magazin şi Ziarul Financiar.

Una din principalele probleme identificate de cei prezenţi a fost cea a investiţiilor sustenabile şi a modului în care atât statul cât şi mediul privat pot finanţa domeniile cheie din economia României.

Cum finanţăm în mod sustenabil tot ceea ce avem de făcut în ceea ce priveşte infrastructura, educaţia pentru a ajunge la nivelul de bunăstare pe care românii îl merită? Aceasta este întrebarea pusă de Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank, care argumentează importanţa acesteia prin faptul că deseori suntem ne concentrăm pe termen scurt: ”Chiar dacă e foarte important să ne uităm înapoi şi să ne dăm seama cât de mult am realizat în 25 de ani, trebuie să înţelegem că avem încă un drum lung de parcurs până să ajungem la poziţia pe care România o merită în comunitatea europeană. Sunt anumite surse pe care nu le folosim: fonduri europene, nu cunosc vreun parteneriat public-privat de succes, depindem prea mult de sistemul bancar. Trebuie să existe o viziune şi un plan despre cum finanţăm, pentru că sistemul bancar are anumite limite. Sistemul bancar finanţează prea mult statul român şi insuficient economia reală; atunci cum ne propunem să finanţăm nevoile pentru cei 25 de ani care vin, într-un mod care este atât sustenabil cât şi eficient?“

La rândul său, Cătălin Stancu, director general al Electrica, spune că o strategie serioasă de dezvoltare a României ar trebui să identifice primele trei domenii în care ar trebui să investim astfel încât să devenim semnificativi, competitivi pe plan regional. ”Probabil că întrebarea de bază e unde ne vedem peste 10 ani şi de ce locul acela ar trebui să ne asigure o poziţie competitivă măcar în regiune“, crede el. ”Dacă e corectă logica, atunci ar trebui probabil să începem cu învăţământul; cred sincer că ar trebui investit fundamental în învăţământ.“ Un alt domeniu extrem de important este cel al antreprenoriatului şi inovării: ”Nu cred într-o dezvoltare extrem de susţinută care se bazează exclusiv pe mari companii de stat sau private, e clar că trebuie să existe un strat care să creeze valoare zi de zi într-o logică mai puţin complicată decât cea a marilor corporaţii, cu tot respectul pentru ele. Şi probabil că ar trebui investite resurse în ceea ce înseamnă modernizarea cadrului general de reglementare, care să stimuleze această inovare.“ Dezvoltarea vine pe investiţii, explică el, iar aceste investiţii vin pe predictibilitate; fără aceste lucruri e foarte greu să construieşti competitivitatea pe termen lung a unei ţări sau a unei corporaţii.

”Cred că a fost o perioadă în care am fost finanţaţi de capital străin, de banii care veneau din străinătate. Dar ca să vorbim de finanţarea sustenabilă, cred că trebuie să găsim o modalitate de a crea capital românesc, despre care se vorbeşte mult, dar care nu creşte într-un copac“, remarcă Steven van Groningen. El a explicat că piaţa de capital este extrem de importantă; în Statele Unite, spre exemplu, 80% din finanţare vine din piaţa de capital, iar 20% prin sistemul bancar. În România peste 90% este finanţare prin bănci, iar acesta nu e un lucru sustenabil. ”Cum creăm capital? Sunt bani de care cineva nu are nevoie, care pot fi investiţi pe termen lung. Sistemul bancar face din milioane de economii bani care sunt, de fapt, şi la dispoziţia populaţiei. Sunt bani care ar putea fi investiţi pe termen lung. Dar dacă nu reuşim să facem acumulare de capital şi să ne asigurăm că banii rămân în România, atunci nu ne rămâne decât să atragem capital străin.“ Dacă vrem să fim sustenabili, crede CEO-ul Raiffeisen Bank, trebuie în primul rând să vedem ce instrumente avem în acest sens.

El se arată îngrijorat de faptul că nu are loc niciun fel de discuţie pe această temă, că statul se îndatorează pentru cheltuieli curente, iar banii vor trebui plătiţi de generaţiile viitoare. ”Sigur, antreprenorii ar putea să se ducă la piaţa de capital, dar acolo ai nişte reguli foarte clare; problema e că în acest moment sistemul bancar se confruntă cu o lichiditate imensă, dobânzile sunt foarte joase în toată Europa dar creditarea nu creşte. În primul rând avem nevoie de un mediu de încredere, de un mediu predictibil; cine ia un credit dacă nu ştie cum arată viitorul. E clar că aici avem o problemă. E la fel ca atunci când vorbim de natalitate: degeaba dai tot felul de prime, dacă oamenii nu sunt confortabili cu viitorul lor. Nu poţi să dai o lege care să oblige oamenii să facă copii. În România avem peste 400.000 de firme, din care majoritatea, pe hârtie, nu au nicio activitate. Cum putem să finanţăm o companie care pe hârtie nu are venituri cu care să plătească înapoi creditul?“, se întreabă Steven van Groningen.

Cătălin Păuna, senior economist la Banca Mondială, subliniază faptul că administraţia publică românească nu este mare, măsurată relativ la celelalte ţări. Cheltuielile publice în România sunt mici ca procent din PIB relativ la alte ţări, cheltuielile cu salariile, cu pensiile sau cu sănătatea, cu excepţia cheltuielilor cu investiţiile. ”Acestea nu sunt mici, sunt mari, dar sunt ineficiente. Va exista o presiune endemică, care se va accentua, să cheltuim mai bine resursele publice care sunt limitate. Pe măsură ce ne dezvoltăm vrem pensii mai mari, vrem salarii mai mari, vrem calitate mai bună a serviciilor publice, educaţie, sănătate şi aşa mai departe. Această presiune există acolo, însă deocamdată nu cred că am ajuns la punctul acela de inflexiune în care să vedem o transformare masivă a modului în care funcţionează sectorul public. „

Schimbările acestea în sectorul public sunt de lungă durată, ţărilor dezvoltate le-a luat de multe ori şi secole să ajungă la performanţa de azi, opinează el. La nivel tehnic, trei lucruri sunt importante pentru o transformare graduală a administraţiei publice: oameni de calitate, instituţii şi procese de calitate şi tehnologie – lucruri care nu sunt foarte diferite de ceea ce există într-o companie performantă. ”Oameni de calitate poţi să atragi prin două lucruri: prin salarii generoase, şi cred că e important să avem salarii bune în sectorul public inclusiv la partea de intrare, şi prin încrederea într-o carieră pe termen lung. Lucrurile acestea însă nu se întâmplă aşa cum ar trebui“, crede Păuna.