Astfel s-a ajuns in situatia in care un client care constituie
un depozit in valuta pe trei luni – una dintre scaden¬tele
preferate – sa retraga mai putini bani decat au depus daca merg la
ghiseul bancii in oricare alta zi decat cea de scadenta. Multe
banci nu percep comision de retragere in ziua in care depozitul
ajunge la maturitate. “Exista o practica foarte variata in ceea ce
priveste comisioanele de retragere. Acum cinci-sase ani existau
foarte putine comisioane, dar paleta s-a diversificat foarte mult
in ultima perioada. Bancile incearca astfel sa-si mareasca baza de
venituri deoarece castigurile din marja de dobanda s-au ingustat si
si-au dat seama ca nu se pot baza pe o singura sursa de venit”,
comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia.
Tag: dobanda
-
Economiile in valuta: La un depozit de 400 euro pe trei luni nu mai iei nici banii depusi
-
De ce Banca Nationala a Poloniei a majorat dobanda
Daca masura este relevanta la nivel regional pentru felul cum
bancile centrale abordeaza inflatia, inclusiv in Romania, tinand
cont ca aceiasi factori (scumpirea energiei si a alimentelor)
actioneaza si in celelalte economii din zona, Polonia isi permite
sa creasca insa dobanda fara a ruina cresterea economica, ajunsa la
3,9% in ultimul trimestru din 2010, fata de 4,6% in cel precedent.
Mai mult, consiliul bancii a facut cunoscut ca ar mai putea opera
anul acesta doua pana la patru majorari similare, tot cu 0,25%.Performanta puternica a economiei germane, principalul partener
comercial, si stabilitatea zlotului au slujit de minune statutul
Poloniei de tara ferita de criza. Guvernatorul bancii centrale,
Marek Belka, a admis ca majorarea dobanzii de baza “ar putea avea
un anumit efect de intarire a zlotului”, conform Warsaw
Voice.In acelasi timp insa, bancherii centrali polonezi au alte probleme:
deficitul bugetar si datoria publica au crescut, ceea ce loveste in
planul Varsoviei, reconfirmat saptamana trecuta, de a adera la zona
euro “cat mai curand posibil”. -
De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei
“Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
“Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
– concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
o tinta centrala nu-si mai are rostul.Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
(6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
rata anuala de inflatie.
Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
agricola si politica de preturi administrate la preturile
internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
anticipare a unei cresteri de dobanda).Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
Isarescu.Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
“in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
“toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
“dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.
Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
economie.“Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
“riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei. -
BNR va mentine marti dobanda de politica monetara la 6,25% si nivelul actual al RMO
Asteptarile privind mentinerea dobanzii de politica monetara si
rezervelor minime obligatorii apartin in premiera tuturor membrilor
Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) care
au participat la un sondaj intern. Totodata, majoritatea
respondentilor la sondaj anticipeaza ca dobanda de politica
monetara va ramane nemodificata pana la finele acestui an, la
6,25%, dar estimarile variaza intre 5,5% si 6,75%. Si sondajul
aferent lunii martie anticipa mentinerea ratei de politica monetara
la 6,25%, insa sondajele anterioare prognozau scaderea acesteia la
5,75%. -
Dupa ce a terminat plafonul acordat de stat, Millennium iese cu o varianta proprie de Prima Casa
In plus, pentru creditul ipotecar standard, clientul nu trebuie
sa constituie un depozit colateral si nu plateste un comision
anual, cum este cel datorat Fondului National de Garantare a
Creditelor pentru IMM-uri.Banca a folosit in intregime plafonul de 6,5 milioane de euro
acordat de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
pentru credite Prima Casa.“Creditul ipotecar oferit de Millennium Bank este o alternativa
pentru clientii care doresc sa cumpere o locuinta si nu mai au
acces la credite Prima Casa. Am redus avansul minim, iar dobanda
este de asemenea comparabila cu Prima Casa”, a declarat Eliza
Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium
Bank.Un credit ipotecar de 40.000 de euro, contractat pe 30 de ani de un
client care isi transfera salariul la banca are DAE de 6,81%, iar
rata lunara este de 255 de euro. Clientii care contracteaza un
credit ipotecar beneficiaza de asigurare de viata gratuita si de
zero comision de administrare. Perioada creditului este de 30 de
ani.Banca are in total 74 de unitati in Romania. La sfarsitul anului
2010 avea peste 45.000 de clienti, 731 de angajati si pierderi de
99 de milioane de lei (24 de milioane de euro), in scadere cu 38%
fata de anul precedent. Activele totale ale bancii erau de 2,2
miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat in
2009. -
Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?
La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.|n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
credite.
La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
euro, conform Raiffeisen Bank.Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
(iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
leului).Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor. -
Rate cu dobanda zero pentru cumparaturile de peste 1.000 de lei cu cardurile Millennium
Beneficiul poate fi aplicat pentru o anumita tranzactie sau
pentru mai multe tranzactii, cumulate, iar numarul de rate lunare
este, de asemenea, la alegerea clientului.Clientii pot folosi aceasta optiune pentru cumparaturile facute la
oricare dintre cei 30 de milioane de comercianti din 200 de tari
care accepta plati cu cardurile Visa, ceea ce reprezinta o premiera
pentru un card de credit emis pe piata din Romania.Avantajul este disponibil pentru cumparaturi cu cardul de credit in
valoare de peste 1.000 de lei. Planul de rate cu dobanda zero poate
fi activat pentru o singura tranzactie care are cel putin valoarea
mentionata, dar si pentru mai multe tranzactii mai mici, cumulate,
efectuate in cursul lunii anterioare.“Clientii Millennium Bank folosesc mult cardurile de credit pentru
cumparaturi, 75% dintre tranzactii fiind efectuate la comercianti.
Pentru a le oferi valoare adaugata, am lansat, in premiera pentru
piata romaneasca, un plan de rate cu dobanda zero”, a declarat
Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la
Millennium Bank.Numarul de rate lunare pentru care poate opta un client variaza
intre 4 si 12. Prima plata va fi efectuata in interval de o luna de
la activarea beneficiului. Planul de rate cu dobanda zero poate fi
activat de doua ori pe an, printr-un apel la serviciul de relatii
cu clientii al bancii.Portofoliul de carduri Millennium Bank mai ofera si alte beneficii,
cum ar fi programul de discount, care aduce reduceri de pana la 30%
posesorilor de carduri de debit si de credit pentru plati efectuate
la comerciantii parteneri ai bancii. -
CEC Bank lanseaza o campanie promotionala la creditele de refinantare
Campania este destinata tuturor persoanelor fizice, inclusiv
clientilor actuali ai bancii, care au in derulare credite de consum
si/sau credite de investitii imobiliare, atat in lei, cat si in
alte valute, cu conditia ca cel putin unul dintre creditele ce vor
face obiectul refinantarii sa fi fost acordat cu cel putin 3 ani in
urma.Creditul de refinantare garantat cu ipoteca are o perioada de
creditare extinsa pana la 35 ani, comparativ cu perioada anterioara
de maximum 30 ani. Comisionul lunar de administrare a creditului
este zero in primul an, iar pentru cel de-al doilea an va fi redus
la jumatate fata de standard, avand valoarea de 0,05%, respectiv
0,02% pentru clientii care primesc salariul in cont deschis la CEC
Bank. Banca nu percepe comision de analiza a dosarului sau de
rambursare anticipata.Noile dobanzi practicate de banca pentru creditele ce fac obiectul
campaniei sunt: 6,9% fixa in primul an; ROBOR 3M + 3% dupa primul
an. Perioada de gratie la rata creditului este de maximum 12
luni. -
Ce bonusuri au bancile pentru romanii cu carduri: reduceri la cumparaturi si rate fara dobanda
Posesorii de carduri pot sa primeasca puncte de loialitate care
valoreaza bani – cel mai frecvent mod de a recompensa utilizatorul
instrumentului de plata. Punctele pot fi folosite ulterior pentru
reduceri la diferite magazine partenere sau valorificate sub forma
de cumparaturi gratuite la acelasi comerciant. Totodata, folosirea
cardului aduce si reduceri de pana la 20-30% la comerciantii
parteneri. Alt beneficiu consta in rambursarea de catre banca a
unui procentaj din banii cheltuiti. Pe lista avantajelor mai
figureaza si plata in rate fara dobanda, precum si o perioada de
gratie extinsa pana la 60 de zile, in cazul cardurilor de credit.
Acestea sunt beneficiile pe care bancile le ataseaza cardurilor
standard, de debit sau de credit, care sunt si mai mari in cazul
instrumentelor premium, concepute special pentru clientii cu
venituri mari.Cititi mai multe pe www.gandul.info